3,475 matches
-
structura lui mascată ar fi un bruion de filosofie a istoriei în care, dincolo de operațiile de individualizare a unei epoci sau a alteia, modulările timpurilor prinse în cadru nu fac decât să mascheze succesiunea stereotipă a generațiilor, privită ca eternă reîntoarcere a identicului. SCRIERI: Martorul, Timișoara, 1972; Ucenicul vrăjitor, București, 1976; Pietrele, București, 1978; A treia zi, București, 1980; Spitalul, București, 1981; Efectul P., București, 1983; Maximele, minimele, Cluj-Napoca, 1984; Castelul albastru, Cluj-Napoca, 1986; Om și lege, București, 1987; Cei o
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
rană, RL, 1996, 39; René Al. de Flers, Manuscrisele Pamfil Șeicaru, JL, 1996, 39-46; Alex. Ștefănescu, Viața romanțată a Elenei Lupescu, RL, 1996, 16; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 137-140; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 54-64; Popa, Reîntoarcerea, 148-162; Cassian Maria Spiridon, Între ziaristică și literatură, CL, 1999, 3; Dialoguri esențiale - Despre Pamfil Șeicaru cu René Al. de Flers, JL, 1999, 7-10; Paul Alexandru Georgescu, Știutul și neștiutul Pamfil Șeicaru, ALA, 2000, 533; Victor Frunză, Destinul unui condamnat
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
în lirica germană, București, [1931]; Arcul lui Cupidon, București, [1932]; Atitudini critice, [București, 1932]; Personalitatea lui Goethe, București, 1932; Zece ani de activitate academică, București, 1932; Pagini de critică, București, [1933]; Eminescu und der deutsche Geist, Jena-Leipzig, 1936; Spovedania unei reîntoarceri, București, 1937; Aspecte literare, Sibiu, 1938; Goethe, I, București, 1938; Deutscher Geist in der rumänischen Literatur, Halle, 1939; Duduca Sevastița, București, 1939; A doua primăvară, [București], 1940; Gaetano Cerri, inspiratorul lui Eminescu, București, 1940; Neue deutsche Quellen bei Mihail Eminescu
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
felul acesta un nou „tip uman”: omul cetății sau „cetățeanul”, diferit de omul naturii. Pe tot parcursul istoriei sale, între omul naturii și omul cetății va exista o contradicție, un conflict interior, manifestat fie prin „nostalgia originilor”, ca dorință de reîntoarcere la condiția primară, plasată într-o etapă edenică anterioară, fie prin dorința de depășire a condiției actuale prin „progres”, ca o tendință de transcendere, de proiecție transpersonală și transmundană. Tendințele natural-primare sunt într-o permanentă confruntare cu tendințele social-secundare ale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
protejate dintr-o anumită țară, iar la noi situația acestora este dintre cele mai triste atât din punct de vedere legislativ cât și administrativ. De asemenea, calitatea serviciilor din sectorul turistic în general este atât de slabă încât rata de reîntoarcere a turiștilor străini (iar ecoturismul, cel puțin pentru început, va depinde exclusiv de aceștia) este dintre cele mai scăzute din Europa. Cu toate acestea, țara noastră are zone, relativ întinse, puțin afectate de activitățile umane. În plus, s-ar putea
TURISMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
dar cu bune pagini de evocare etnografică a satului ardelean. Ceea ce trebuie subliniat [...] cu deplină adeziune - față cu tentația unora de a dilata sensurile operei, ori de a-i atribui, pe baza unor postulate ale noii critici, intenționalități imaginare - este reîntoarcerea la text propusă ferm de Mircea Tomuș. MIRCEA ZACIU SCRIERI: Gheorghe Șincai. Viața și opera, București, 1965; ed. București, 1994; Cincisprezece poeți, București, 1968; Carnet critic, București, 1969; Răsfrângeri, Cluj, 1973; Istorie literară și poezie, Timișoara, 1974; Opera lui I. L
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
el conduce în continuare ziarul până la 14 iunie 1888, când trebuie să plece la Vác pentru a executa anul de temniță la care fusese condamnat în urma unui răsunător proces de presă judecat la Cluj. În timpul absenței sale, dar și după reîntoarcerea din iulie 1889, T. este condusă de Septimiu Albini, care nu modifică, în linii generale, orientarea gazetei. Deosebiri esențiale vor apărea din 1896, când proprietatea ziarului și a institutului tipografic trece de la Eugen Brote, obligat să se autoexileze în preajma procesului
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
tot mai „îndrăzneț”, racordându-se, în privința tehnicii narative, căutărilor momentului, prin exerciții sistematice de subminare a mimesis-ului. Practică o scriitură de o tot mai marcată modernitate, o proză de finețe, cu valențe simbolice și parabolice. După nuvela - sau micul roman - Reîntoarcerea posibilă (1966) și volumul de schițe și povestiri Valsuri nobile și sentimentale (1967), apare Dejunul pe iarbă (1968), tot un microroman, care îl consacră, întrucâtva, ca experimentatorul en titre al procedeelor Noului Roman în literatura română a momentului. Un ecou
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
s-o înfrumusețeze fără s-o falsifice. Și a reușit. Nu a idealizat, nu a pus între paranteze dramele; ci doar a depistat și a eliberat izvoarele de bucurie ale vieții. VALERIU CRISTEA SCRIERI: Copacul, pref. Dumitru Micu, București, 1963; Reîntoarcerea posibilă, București, 1966; Valsuri nobile și sentimentale, București, 1967; Dejunul pe iarbă, București, 1968; Noaptea inocenților, București, 1970; Lunga călătorie a prizonierului, București, 1971; Mi-am amintit de zăpadă, București, 1973; Țara îndepărtată, București, 1974; Herman Melville - fascinația mării, București
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
Clipa cea repede, pref. Elisabeta Lăsconi, București, 1998. Traduceri: Josephine Johnson, Acum, în noiembrie, București, 1976 (în colaborare cu Teodor Hinek). Repere bibliografice: Lucian Raicu, Simbol și cadru realist, GL, 1963, 10; Nicolae Ciobanu, „Copacul”, O, 1964, 2; Șerban Foarță, „Reîntoarcerea posibilă”, O, 1966, 10; Dimisianu, Schițe, 98-103; Paul Georgescu, Schița, azi, VR, 1967, 4; Valeriu Cristea, „Valsuri nobile și sentimentale”, GL, 1967, 24; Ciobanu, Nuvela, 354-359; Ov. S. Crohmălniceanu, „Dejunul pe iarbă”, VR, 1968, 11; Sorianu, Glose, 154-157; Martin, Generație
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
fantezist obsedat de lumea formelor onirice și îmbătat de marile abstracțiuni. EUGEN SIMION SCRIERI: Entropia, București, 1970; Epifania, București, 1978; Epifania, postfață Artur Silvestri, București, 1982; Iubire, înțelepciune fără sfârșit, pref. Valeriu Cristea, București, 1991. Repere bibliografice: Virgil Mazilescu, Eterna reîntoarcere a poetului, RL, 1970, 47; Laurențiu Ulici, „Entropia”, CNT, 1970, 48; Nicolae Manolescu, „Entropia”, CNT, 1971, 7; Ion Pop, Poezie experimentală, RL, 1971, 11; Negoițescu, Lampa, 273-277; Popa, Modele, 73-76; Felea, Secțiuni, 281-283; Barbu, O ist., 415; Dana Dumitriu, Tot
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
autorul a dat în 1997 o variantă în românește, însă inferioară originalului). Câteva chestiuni - identitatea (individual-biografică, cultural-etnică), limba maternă, puterile, limitele și șansele literaturii - sunt tratate sub semnul postmodernismului radical, cu un recurs masiv la felurite artificii textualiste. Sub titlul Reîntoarcerea fiului la sânul mamei rătăcite (1993), Ț. și-a adunat cea mai mare parte a publicisticii postdecembriste, alături de câteva articole mai vechi. Un român la Paris (1993) conține secvențe din jurnalul parizian (decembrie 1970 - decembrie 1971) și câteva pagini din
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
1984; ed. (Cuvântul nisiparniță), pref. Adrian Marino, București, 1994; Roman de gare, Paris, 1985; ed. (Roman de citit în tren), Iași, 1993; Pigeon vole, Paris, 1989; ed. (Porumbelul zboară!....), București, 1997; Înscenare și alte texte, postfață Nicolae Oprea, Pitești, 1992; Reîntoarcerea fiului la sânul mamei rătăcite, Iași, 1993; Un român la Paris, Cluj-Napoca, 1993; ed. București, 1997; Hotel Europa, București, 1996; ed. (Hôtel Europa), tr. Alain Paruit, Paris, 1996; Momentul oniric (în colaborare cu Leonid Dimov), îngr. Corin Braga, București, 1997
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
G. Mihăilă, Marin Bucur); Ștefan S. Gorovei, Profesorul Emil Turdeanu la 80 de ani, AIX, ț. XXVIII, 1991; Românii, 357-359; Teodor Vârgolici, Studii de erudiție istorico-literară, ĂLA, 1996, 311; Mircea Anghelescu, „Oameni și cărți de altădată”, LCF, 1997, 46; Popa, Reîntoarcerea, 143-147; Rusu, Membrii Academiei, 534; Petre S. Năsturel, Dar de vorbă și dar de condei, JL, 2000, 3-6; Alexandru Niculescu, La dispariția unui savant, RL, 2001, 5; Dicț. scriit. rom., IV, 615-617; Ileana Corbea, Nicolae Florescu, Resemnarea Cavalerilor, București, 2002
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
Din nou lumină (1979), însemnări, reflecții și comentarii privind cercetarea medicală, texte de popularizare a științei, conținute în volumul Permanențe (1983), amintiri de călătorie și totodată jurnal științific intitulate Călătorii în clarobscur (1984). Ultima carte de memorii și reflecții, Permanenta reîntoarcere (1987), apare postum. Amintirile și evocările ordonate de V. în volumul Din nou lumină, mai cu seamă în prima parte, rememorând copilăria și adolescența, au un timbru special, poate datorită figurilor și locurilor descrise, cât și distanței temporale ce îl
VANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290422_a_291751]
-
filosofice, detalii erudite din istoria cutărui sau cutărui loc, din viața personalităților al căror duh plutește încă în memoria subiectivă a orașelor. SCRIERI: Din nou lumină, București, 1979; Permanențe, pref. Petru Pânzaru, Iași, 1983; Călătorii în clarobscur, București, 1984; Permanenta reîntoarcere, postfață Petru Pânzaru, București, 1987. Repere bibliografice: Simion Ghinea, Fotografii mișcate. De vorbă cu profesorul Petre Vancea, Craiova, 1979; Dicționarul personalităților doljene, Craiova, 1999, 221. S. D.
VANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290422_a_291751]
-
bine de un deceniu și jumătate - nu s-a putut realiza decât prin renunțarea la vechile unelte de prozator. Apariția unei plachete cu șaptezeci și șapte de sonete intitulate livresc La steaua singurătății (2003) se vrea o declarație nerostită de reîntoarcere la literatură. Poeziile, datate între 1998 și 2003, sunt frumoase, corecte formal și aduc în schema lor clasică sentimente, meditații, contemplații vechi și mai noi. Autorul lasă impresia că intră în concurs cu alți sonetiști, iubind, cam ca Shakespeare, sau
VARVARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290440_a_291769]
-
are chiar inițiativa înființării unei colecții destinate scrierilor pentru copii și tineret, „Biblioteca «Laura Vampa»”, eșuată însă după numărul inaugural, Ce mai învățăm la școală? Oropsiții, asigurat tot prin strădania proprie. Numărul al doilea, anunțat ca „teatru școlar” cu titlul Reîntoarcerea, dar fără indicarea autorului, ar fi putut de asemenea să-i aparțină. SCRIERI: Nou!, pref. autoarei, București, 1895; ed. 2, București, 1896; Cronici feminine, București, 1905; La noi în sat! Teatru de copii cu cântece și danțuri naționale, București, 1916
VAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
rătăcitor”; pentru el satul rămâne un eden spre care i se îndreaptă mereu gândurile: „Eu voi veni/ Eu cel de vârsta prorelor oarbe/ și toți mă vor pofti/ La tăierea vițelului gras” (Cântec pentru întoarcere). Focul, omniprezent, este simbolul „eternei reîntoarceri”, al legăturii afective dintre oameni. În Aproape destin (1987) semnele trecerii sunt mai intense. Sentimentul timpului este pus în legătură cu durata existenței, dar și cu actul creator. În același timp, imaginea poemului care își devorează creatorul stârnește angoasă: „Și acest umil
VARGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290429_a_291758]
-
de marionete cu creierul spălat, unde „cineva”, Păpușarul, Sforarul-Șef, pune mereu în scenă, voit redundant, aceeași piesă, cu alte măști. Dacă personajele sunt vizionare și acțiunile lor epifanii, U., obsedat de trecut, nu poate evada decât prin mitul eternei reîntoarceri și prin mister. Scriitorul adoptă stilul personajului său predilect, Antim Vicol: dintr-o nevoie interioară de sacru „revine, după un ritm imprevizibil, în teritoriul imaginar pe care l-a inventat [...] și adaugă o nouă imagine la cele deja existente - în
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
analiză al carei țel este instructiv totodată, căci, după U., „criză noastră filosofica și spirituală e la temelia crizei noastre politice și sociale. Niciodată mai mult că acum lumea noastră nu a avut nevoie, pentru ca sa-si explice crizele, de o reîntoarcere la origini, parcurgându-și curentele agitate ale metafizicii”. Capitolul consacrat nihilismului și cel despre „esență utopiei” au prilejuit considerații „care explică multe din anomaliile istorice pe care le străbatem” (Virgil Ierunca). Aventură de la libertad (1966) dezvolta ideea libertății că aventură
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
al culturii române, AUI, literatura, ț. XXXIX-XLI, 1993-1994; Marin Aiftene, George Uscătescu, „Revista de filosofie”, 1995, 5-6; George Uscătescu în dialog cu Viorel Vizureanu, „Revista de filosofie”, 1996, 1-2; Eugen Budau, Corespondență Mihai Dragan - George Uscătescu, ATN, 1998, 11; Popa, Reîntoarcerea, 178-186; De vorbă cu George Uscătescu, îngr. Constantin Mustață, București, 1998; Rusu, Membrii Academiei, 544; Nicolae Andrei, Voievozi ai spiritului românesc, Craiova, 2000, 383-388; Behring, Scriit. rom. exil, 28-29, 56-58, 88-90; Popa, Ist. lit., I, 1107; Mihai Pelin, Opisul emigrației
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
de a obține dreptul la demnitate. Rătăcirile eroului și treptele suferințelor (citește: experiențelor) alcătuiesc, în ultimă analiză, structura cărții și sensul ei ultim. Putere și prăbușire, patimă și asceză, dragoste și păcat, ideea de culpă și de injustiție, speranță și reîntoarcere în matca patimilor și a decăderii nu sunt altceva decât cercurile unui infern. ION VLAD SCRIERI: Poezii, București, 1916; Din Țara Zimbrului și alte poezii, Bârlad, 1918; Pârgă, București, 1921; Amintiri despre Vlahuță, Slobozia, 1927; Poeme cu îngeri, București, 1927
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
și redundant nu o dată. SCRIERI: Exerciții de adorație, Cluj-Napoca,1989; Nudul și moartea, București, 1991; Marele Inchizitor, București, 1993; Veghea și Departele, București, 1995; Plânsul lui Bacovia. O interpretare psihanalitică, pref. Romul Munteanu, București, 1997; Frică și înfiorare, București, 1998; Reîntoarcerea la Eminescu, București, 1999. Repere bibliografice: Mihaela Ursa, „Nudul și moartea”, ST, 1993, 7; Ion Brădiceanu, „Marele Inchizitor”, „Gorjeanul”, 1994, 4 358; Nicolae Turtureanu, Chipul și asemănarea, RR, 2000, 2. M. Dr.
TAMARIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290043_a_291372]
-
război mondial. Strategia comunistă a promovat o transformare planificată a societății capitaliste într-o societate socialistă. Este, fără doar și poate, experimentul de dezvoltare socială proiectată și planificată de o amploare fără precedent. Criza societăților comuniste prezintă un alt caz: reîntoarcerea de la o societate comunistă la o societate capitalistă („tranziția”). Și acest proces „de tranziție” este un proces de dezvoltare, proiectat și implementat într-o măsură dominantă de către Occident și de instituțiile internaționale care reprezintă punctul său de vedere. China este
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]