5,673 matches
-
exersând vocalize amestecate cu ale lor care mai scăpau o înjurătură. Imediat se auzea replica tenorilor sau basiștilor controlându-și timbrul, repetată în ritm de Aida. Repetițiile atingeau punctul culminant când interveneau sopranele strigându-și indignarea, pe note muzicale, de ce recepționau urechiușele lor gingașe. - Nu se poate, nu se poate, să auzim așa ceva! Și astfel, n-a simțit nevoia să meargă seara la operă, o asculta ziua pe gratis. Visul lui era să ajungă cândva la un spectacol odată, când va
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
O mână de inși, conduși de doi venetici, Ana xe "Pauker"Pauker și ungurul Luca, caută prin teroare să supună neamul. Vor cădea striviți”2. Afirmația a avut un anume rol politic, mai mult prin felul În care a fost recepționată, decât prin cel În care a fost gândită de ultimul premier democrat. Astfel de afirmații și altele În aceeași direcție au fost manipulate cu o anume iscusință pentru a contribui la compromiterea partidelor istorice, cât și la atragerea diverselor sectoare
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
orașului pentru a protesta împotriva regimului, pătrunderea mulțimii în clădirea Comitetului Central (cucerirea spațiului simbolic al Puterii comuniste și ceaușiste). La fel de importantă a fost „tele-revoluția”, care a început să fie difuzată pe singurul post de televiziune aflat la dispoziția românilor, recepționat în toată țara, dar și în străinătate. Și, desigur, constituirea Frontului Salvării Naționale, erijat în singurul organism democratic de tranziție, capabil (după cum susținea) să tuteleze proaspăta Românie eliberată de regimul Ceaușescu. Organismul părea credibil cel puțin prin platforma democratică pe
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în studiul dreptului, problematicii de profil i se acordă atenția cuvenită. Astfel cum remarcă Profesorul Nicolae Popa15, în literatura de Teorie generală a dreptului, se constată că, în condițiile amplificării îndatoririlor organelor cu atribuții normative, ale sporirii capacităților de a recepționa comandamentele sociale și de a le evalua, în condițiile perfecționării tehnicii juridice nu este întâmplătoare dezbaterea tot mai largă a problemei unei științe legislative, ca orientare specifică a științei juridice. Apariția unor valoroase lucrări specializate, dedicate în exclusivitate subiectului, se
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
simțul echilibrului și o percepție foarte clară a noțiunilor de sus și jos<footnote Jim Blythe, op. cit., pp. 82-83. footnote>. Deci, o altă variabilă de natură psihologică, esențială, care influențează comportamentul consumatorului o reprezintă percepția, adică procesul prin care acesta recepționează, selectează, organizează și interpretează stimulii din mediul înconjurător, dându-le o anumită semnificație<footnote Iacob Cătoiu, Nicolae Teodorescu, op. cit., pp. 88-89. footnote>. Percepția constă într-o cunoaștere a obiectelor și fenomenelor în integritatea lor și în momentul în care ele
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
un complex de motive. Totodată, doi sau mai mulți oameni care au aceeași motivație și care se găsesc într-o situație similară pot acționa diferit, deoarece percep situația în mod distinct. Aceste deosebiri în comportament rezultă din faptul că indivizii recepționează și interpretează în mod diferit informațiile pe care le obțin prin intermediul celor cinci simțuri. Faptul că oamenii pot avea percepții diferite față de același stimul poate fi explicat prin mecanismul manifestării celor trei procese de percepție: atenția selectivă, distorsiunea selectivă, reținerea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
simțul echilibrului și o percepție foarte clară a noțiunilor de sus și jos<footnote Jim Blythe, op. cit., pp. 82-83. footnote>. Deci, o altă variabilă de natură psihologică, esențială, care influențează comportamentul consumatorului o reprezintă percepția, adică procesul prin care acesta recepționează, selectează, organizează și interpretează stimulii din mediul înconjurător, dându-le o anumită semnificație<footnote Iacob Cătoiu, Nicolae Teodorescu, op. cit., pp. 88-89. footnote>. Percepția constă într-o cunoaștere a obiectelor și fenomenelor în integritatea lor și în momentul în care ele
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
un complex de motive. Totodată, doi sau mai mulți oameni care au aceeași motivație și care se găsesc într-o situație similară pot acționa diferit, deoarece percep situația în mod distinct. Aceste deosebiri în comportament rezultă din faptul că indivizii recepționează și interpretează în mod diferit informațiile pe care le obțin prin intermediul celor cinci simțuri. Faptul că oamenii pot avea percepții diferite față de același stimul poate fi explicat prin mecanismul manifestării celor trei procese de percepție: atenția selectivă, distorsiunea selectivă, reținerea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
reușit s... v... amplificați prin aceast... metod... starea de receptivitate și astfel primiți semnale din mediu mult amplificate. Totodat..., acest scurt exercițiu v... va oferi, dup... terminarea să, o stare de energizare tocmai datorit... faptului c..., în câteva minute, ați recepționat din spațiu energii mult mai puternice decât ați fi putut poate primi într-o întreag... zi de viat... agitat.... Relaxare pl...cut...! Reiki și artele marțiale În lumea modern... în care tr...im, foarte multe persoane, în special tinerii, sunt
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
doar cu omologarea unui concept filozofic fundamental („apariția”) cu noțiunea centrală pentru tradiția iudeo-creștină („Revelația”). Henry identifică latențele unui conflict major între gândirea prin „reprezentare”, care aruncă fenomenalitatea sub farul de proiecție al intenționalității și, respectiv, gândirea nudă, capabilă să recepționeze o apariție fără prealabilul unor constrângeri formale, printr-o drastică limitare a apariției la stratul periferic al mundaneității 1. De aceea, „trecerea de la filozofia antică și medievală a Ființei la filozofia modernă a conștiinței ș...ț nu schimbă cu nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
este numai de ordin electoral, pentru că ele sunt înzestrate cu competența specifică administrației publice locale, pentru a decide asupra modului de soluționare a problemelor administrative ale colectivității locale. Autonomia acestor autorități colegiale rezidă în autoorganizarea acestora, sub toate aspectele. Ele recepționează cererile și informațiile din mediul local și adoptă hotărâri privitoare la administrarea treburilor publice locale. Unele informații privitoare la colectivitatea locală, la organizarea și funcționarea consiliului local provin în cea mai mare parte de la primar, dar această situație nu transformă
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
fapt, substanța funcției metalingvistice a comunicării. Conținutul funcției metalingvistice la nivelul celor doi agenți se prezintă astfel: - pentru emițător: în procesul comunicațional suntem siliți să facem unele precizări „de suprafață”, de ordin formal, care să faciliteze orientarea atenției celui care recepționează către ceea ce ne-am propus să-i comunicăm. Expresii ca „trebuie să privești problema din această perspectivă...”, „trebuie să ai în vedere următorul aspect”, „spunând acestea mă refer la...” evidențiază preocuparea emițătorului de a se face înțeles, de a preciza
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
În cultura lor, vor continua să Îndepărteze grupuri considerabile din comunitățile pe care le deservesc. Trăsăturile temperamentale constituie, de asemenea, un domeniu important În activitatea de studiere și cunoaștere a copilului, deoarece ne ajută să Înțelegem modul În care el recepționează, suportă și exteriorizează relațiile negative cu cei din jur, particularitățile privind comunicativitatea și sociabilitatea ca factori de succes În integrarea lor școlară și socială. În sfera relațiilor sociale, de cele mai multe ori, copiilor cu cerințe educaționale speciale le sunt afectate deprinderile
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
psihopedagogic este necesar să se cunoască și unele aspecte care caracterizează persoanele cu nevoi speciale: - manifestările psihice se concretizează În răspunsuri directe la situațiile stimulative, ceea ce facilitează pătrunderea În intimitatea psihică și evaluarea ei; - au mai puține posibilități de a recepționa stimulii Înconjurători și de a elabora răspunsuri cantitative și calitative, ceea ce Îngreunează analiza de ansamblu a expresiei psihice; - actele comportamentale sunt rezultatul a două elemente: pe de-o parte, natura persoanei/subiectului care acționează/reacționează, iar pe de altă parte
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
acest fapt ne permite nu doar să sărim peste întrebarea respectivă, dar, deschizând o discuție aparent generată de prezența respectivului aparat în cameră, putem afla, foarte ușor și în modul cel mai natural, de cât timp îl are, ce posturi recepționează, la ce programe se uită etc. La fel stau lucrurile și cu alte obiecte casnice. Dar nu numai la acest gen de întrebări (pe care le numim factuale) calitatea răspunsurilor este mai bună. Și atunci când ne interesează opiniile, atitudinile, scopurile
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cu computerul numit Computer Assisted Telephone Interviewing (CATI), care funcționează, în linii mari, în felul următor: după stabilirea legăturii telefonice cu persoana ce trebuie chestionată și acceptul acesteia, pe ecranul calculatorului apare prima întrebare din chestionar. Se adresează întrebarea, se recepționează răspunsul și se marchează, pe ecran, varianta potrivită. Apoi apare automat următoarea întrebare ș.a.m.d. La finele unui chestionar, răspunsurile se găsesc deja în memoria calculatorului, iar la terminarea tuturor chestionarelor, informația este practic și prelucrată, în câteva minute
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
componentă a trăirilor individului determinată de prezența celuilalt, adică de cercetare. Altfel spus, persoanele care răspund singure la chestionar nu sunt influențate, în răspunsurile lor, de prezența, atitudinile și acțiunile operatorului și, de asemenea, din acest punct de vedere, ele recepționează toate, în mod identic, un același mesaj (uniformizarea „stimulului”), adică răspund efectiv la aceleași întrebări. Desigur, un alt lucru este că respectivele întrebări pot avea o rezonanță semantico-conceptuală diferită în subiectivitatea indivizilor (vezi și secțiunea „Erori datorate respondenților”). 3. Al
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Dar se întâmplă destul de frecvent ca înțelesul situațiilor, mesajelor și regulilor să nu fie complet clar și individul trebuie să le interpreteze cât mai bine cu putință. Această interpretare se produce în contextul mesajelor trecute pe care individul le-a recepționat de la societate. Cu alte cuvinte, indivizii au seturi diferite ale experienței trecute și ei interpretează frecvent în mod diferit același mesaj sau situație. Prin urmare, înțelegerea individuală a realității sociale depinde în parte de conținutul mesajelor și situațiilor pe care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mesajelor și situațiilor pe care indivizii le întâlnesc și, în parte, de modul în care el sau ea interpretează aceste mesaje și situații. Pentru aceste motive, perspectiva interacționistă se concentrează mai întâi asupra felului în care mesajele sunt transmise și recepționate în situațiile sociale pe care indivizii le întâlnesc, apoi asupra modalității în care oamenii interpretează înțelesul acestor mesaje și situații și, în final, asupra felului în care aceste procese formează comportamentul oamenilor și societatea în ansamblul ei. 3.4.1
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
oglindă. O preocupare majoră a interacționiștilor-simbolici este în legătură cu întrebările: Cum învață oamenii conținuturile rolurilor? Cum oamenii învață relațiile dintre rolurile variate din sistemul social? La ambele întrebări, răspunsul general este că oamenii învață aceste lucruri prin mesajele pe care le recepționează de la alți oameni. În schimb, aceste procese de învățare au un impact deosebit asupra comportamentului oamenilor, astfel că aceștia în mod obișnuit încearcă să se comporte într-un mod care va satisface așteptările rolurilor așa cum le înțeleg. Din acest motiv
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de prostată și rect - Echografia testiculară și peniană ECHOGRAFIA PROSTATEI Definiție Este examenul echografic al glandei prostatice care permite măsurarea dimensiunilor prostatei, identifică structura și aspectul organelor învecinate (vezica urinară). Componentele cunoscute de bază ale echografului sunt: - transductorul (emite și recepționează fascicolul de ultrasunete); - undele sonore emise de transductor penetrează țesuturile examinate și se reflectă înapoi la transductor, de unde sunt convertite electronic în imagini; - sistemul de analiză, prelucrare și amplificare a semnalului (echograful propriu- zis) și sistemul de afișare al imaginii
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
să ejecteze totul din corpul dumneavoastră, și atunci slăbiți, sau să păstreze totul, și vă Îngrășați! Masticația este deci foarte importantă. Dacă nu-i permiteți creierului să avertizeze celulele interesate de prezența unei substanțe sau a alteia, ele nu vor recepționa nimic. Digestia este În mod necesar inteligentă, ea trece prin neuroni. În sfârșit, rețineți că, dacă păstrați mult timp alimentele În contact cu papilele, veți descoperi gusturi dezagreabile În ceea ce obișnuiți poate să Înghițiți cu poftă: sucuri acidulate, tablete de
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
lui, cu Înțelegerea sensului, a duratei și impactului pe care Îl are asupra personalității și vieții noastre. Într-o primă etapă, vom vedea cum sînt reperate tranzitele și cum se determină momentele lor de influență, când „trece curentul” (și se recepționează mesajul). Aceasta e etapa teoretică. După aceea, vom trece la interpretarea mesajului și la exemple: etapa practică. Studiul nu necesită multe materiale: mai Întâi o temă natală - „receptorul” aleasă chiar de dumneavoastră, deși pentru Început ar fi mai bine să
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
unor Întâlniri, discursuri prost auzite sau prost Înțelese... acestea nu sunt decât mici exemple! Sens: Acest tranzit joacă rolul unui bruiaj, iar individul nu este pe lungimea de undă potrivită. Decât să tot continue să trimită semnale care nu sunt recepționate sută la sută, mai bine ar schimba lungimea de undă. Compensare: O incursiune deliberată În inconștient ți-ar permite să pui capăt neliniștilor și incertitudinilor, analizând, de exemplu, visele, căutând noi deschideri intelectuale, supunându-te unor teste de proiecție... d
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Începe cu câteva precizări conceptuale. În primul rând voi spune ce Înțeleg prin inteligență. Numesc inteligență capacitatea unui subiect de a-și călăuzi comportamentul folosind informațiile recepționate, Învățate, elaborate și produse de el Însuși. Așadar, cineva poate eșua pentru că nu recepționează, nu Învață sau nu știe să folosească ce Învață. Poate vă surprinde să citiți că inteligența este o „capacitate de orientare”. Îmi aduc aminte că maestrul meu Sperry, unul dintre marii neurologi ai secolului trecut, care a primit Premiul Nobel
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]