1,215 matches
-
doză unică de 10 mg de Rapamune , soluție orală . Rifampicina a crescut clearance- ul sirolimusului de aproximativ 5, 5 ori și a scăzut ASC și Cmax cu aproximativ 82 % și respectiv 71 % . Administrarea concomitentă a sirolimusului cu rifampicina nu este recomandată ( vezi pct . 4. 4 ) . Ketoconazolul ( inhibitor al CYP3A4 ) : Administrarea unor doze multiple de ketoconazol a afectat în mod semnificativ viteza și gradul de absorbție precum și expunerea la sirolimus , după cum o demonstrează creșterile Cmax , tmax și ASC pentru sirolimus , respectiv de
Ro_863 () [Corola-website/Science/291622_a_292951]
-
și gradul de absorbție precum și expunerea la sirolimus , după cum o demonstrează creșterile Cmax , tmax și ASC pentru sirolimus , respectiv de 4, 4 ori , de 1, 4 ori și de 10, 9 ori . Administrarea concomitentă a sirolimusului cu ketoconazol nu este recomandată ( vezi pct . 4. 4 ) . Voriconazolul ( inhibitor al CYP3A4 ) : S- a raportat că administrarea concomitentă a sirolimusului ( 2 mg , doză unică ) cu voriconazol , administrare orală în doză multiplă ( 400 mg la intervale de 12 ore timp de 1 zi , apoi 100
Ro_863 () [Corola-website/Science/291622_a_292951]
-
zi , apoi 100 mg la intervale de 12 ore timp de 8 zile ) , la subiecți sănătoși , crește Cmax și ASC pentru sirolimus în medie de 7 ori și , respectiv , de 11 ori . Administrarea concomitentă a sirolimusului cu voriconazolul nu este recomandată ( vezi pct . 4. 4 ) . Diltiazemul ( inhibitor al CYP3A4 ) : Administrarea orală simultană a 10 mg de Rapamune , soluție orală , și a 120 mg de diltiazem a afectat în mod semnificativ biodisponibilitatea sirolimusului . Cmax , tmax , și ASC pentru sirolimus au fost crescute
Ro_863 () [Corola-website/Science/291622_a_292951]
-
ketoconazolul , voriconazolul , itraconazolul , telitromicina sau claritromicina ) scad metabolizarea sirolimusului și cresc nivelurile acestuia . Inductorii de CYP3A4 ( precum rifampicina sau rifabutina ) cresc metabolizarea sirolimusului și reduc nivelurile acestuia . Administrarea concomitentă a sirolimusului cu inhibitori sau inductori puternici ai CYP3A4 nu este recomandată ( vezi pct . 4. 4 ) . Ciclosporina ( substrat al CYP3A4 ) : Viteza și gradul de absorbție a sirolimusului au fost semnificativ crescute de ciclosporina A ( CsA ) . Administrarea sirolimusului concomitent ( 5 mg ) , apoi la 2 ore ( 5 mg ) și la 4 ore ( 10 mg
Ro_863 () [Corola-website/Science/291622_a_292951]
-
doză unică de 10 mg de Rapamune , soluție orală . Rifampicina a crescut clearance- ul sirolimusului de aproximativ 5, 5 ori și a scăzut ASC și Cmax cu aproximativ 82 % și respectiv 71 % . Administrarea concomitentă a sirolimusului cu rifampicina nu este recomandată ( vezi pct . 4. 4 ) . Ketoconazolul ( inhibitor al CYP3A4 ) : Administrarea unor doze multiple de ketoconazol a afectat în mod semnificativ viteza și gradul de absorbție precum și expunerea la sirolimus pentru Rapamune , soluție orală , după cum o demonstrează creșterile Cmax , tmax și ASC
Ro_863 () [Corola-website/Science/291622_a_292951]
-
precum și expunerea la sirolimus pentru Rapamune , soluție orală , după cum o demonstrează creșterile Cmax , tmax și ASC pentru sirolimus , respectiv de 4, 4 ori , de 1, 4 ori și de 10, 9 ori . Administrarea concomitentă a sirolimusului cu ketoconazol nu este recomandată ( vezi pct . 4. 4 ) . Voriconazolul ( inhibitor al CYP3A4 ) : S- a raportat că administrarea concomitentă a sirolimusului ( 2 mg , doză unică ) cu voriconazol , administrare orală în doză multiplă ( 400 mg la intervale de 12 ore timp de 1 zi , apoi 100
Ro_863 () [Corola-website/Science/291622_a_292951]
-
zi , apoi 100 mg la intervale de 12 ore timp de 8 zile ) , la subiecți sănătoși , crește Cmax și ASC pentru sirolimus în medie de 7 ori și , respectiv , de 11 ori . Administrarea concomitentă a sirolimusului cu voriconazolul nu este recomandată ( vezi pct . 4. 4 ) . Diltiazemul ( inhibitor al CYP3A4 ) : Administrarea orală simultană a 10 mg de Rapamune , soluție orală , și a 120 mg de diltiazem a afectat în mod semnificativ biodisponibilitatea sirolimusului . Cmax , tmax , și ASC pentru sirolimus au fost crescute
Ro_863 () [Corola-website/Science/291622_a_292951]
-
ketoconazolul , voriconazolul , itraconazolul , telitromicina sau claritromicina ) scad metabolizarea sirolimusului și cresc nivelurile acestuia . Inductorii de CYP3A4 ( precum rifampicina sau rifabutina ) cresc metabolizarea sirolimusului și reduc nivelurile acestuia . Administrarea concomitentă a sirolimusului cu inhibitori sau inductori puternici ai CYP3A4 nu este recomandată ( vezi pct . 4. 4 ) . Ciclosporina ( substrat al CYP3A4 ) : Viteza și gradul de absorbție a sirolimusului au fost semnificativ crescute de ciclosporina A ( CsA ) . Administrarea sirolimusului concomitent ( 5 mg ) , apoi la 2 ore ( 5 mg ) și la 4 ore ( 10 mg
Ro_863 () [Corola-website/Science/291622_a_292951]
-
doză unică de 10 mg de Rapamune , soluție orală . Rifampicina a crescut clearance- ul sirolimusului de aproximativ 5, 5 ori și a scăzut ASC și Cmax cu aproximativ 82 % și respectiv 71 % . Administrarea concomitentă a sirolimusului cu rifampicina nu este recomandată ( vezi pct . 4. 4 ) . Ketoconazolul ( inhibitor al CYP3A4 ) : Administrarea unor doze multiple de ketoconazol a afectat în mod semnificativ viteza și gradul de absorbție precum și expunerea la sirolimus pentru Rapamune , soluție orală , după cum o demonstrează creșterile Cmax , tmax și ASC
Ro_863 () [Corola-website/Science/291622_a_292951]
-
precum și expunerea la sirolimus pentru Rapamune , soluție orală , după cum o demonstrează creșterile Cmax , tmax și ASC pentru sirolimus , respectiv de 4, 4 ori , de 1, 4 ori și de 10, 9 ori . Administrarea concomitentă a sirolimusului cu ketoconazol nu este recomandată ( vezi pct . 4. 4 ) . Voriconazolul ( inhibitor al CYP3A4 ) : S- a raportat că administrarea concomitentă a sirolimusului ( 2 mg , doză unică ) cu voriconazol , administrare orală în doză multiplă ( 400 mg la intervale de 12 ore timp de 1 zi , apoi 100
Ro_863 () [Corola-website/Science/291622_a_292951]
-
zi , apoi 100 mg la intervale de 12 ore timp de 8 zile ) , la subiecți sănătoși , crește Cmax și ASC pentru sirolimus în medie de 7 ori și , respectiv , de 11 ori . Administrarea concomitentă a sirolimusului cu voriconazolul nu este recomandată ( vezi pct . 4. 4 ) . Diltiazemul ( inhibitor al CYP3A4 ) : Administrarea orală simultană a 10 mg de Rapamune , soluție orală , și a 120 mg de diltiazem a afectat în mod semnificativ biodisponibilitatea sirolimusului . Cmax , tmax , și ASC pentru sirolimus au fost crescute
Ro_863 () [Corola-website/Science/291622_a_292951]
-
și tadalafil ( 5 mg în doză zilnică și 20 mg ca doză unică ) crește semnificativ efectul hipotensor al acestui alfa- blocant . Acest efect durează cel puțin douăsprezece ore și poate fi simptomatic , incluzând sincopă . Prin urmare , această asociere nu este recomandată ( vezi pct . 4. 4 ) . În studiile de interacțiune efectuate la un număr limitat de voluntari sănătoși , aceste efecte nu au fost raportate cu alfuzosin sau cu tamsulosin . Cu toate acestea , este necesară prudență atunci când se utilizează tadalafil la pacienții care
Ro_1007 () [Corola-website/Science/291766_a_293095]
-
se începe cu 4, 6 mg/ 24 ore . După o perioadă minimă de patru săptămâni de tratament și dacă este bine tolerată , conform aprecierii medicului curant , această doză trebuie crescută la 9, 5 mg/ 24 ore , care este doza eficace recomandată . Doza de întreținere 9, 5 mg/ 24 ore este doza de întreținere zilnică recomandată care poate fi menținută atât timp cât pacientul obține beneficii terapeutice . Tratamentul trebuie întrerupt temporar dacă sunt observate reacții adverse gastro- intestinale până la dispariția acestor reacții adverse . Tratamentul
Ro_832 () [Corola-website/Science/291591_a_292920]
-
transdermici 4, 6 mg/ 24 ore , în cazul în care aceștia sunt bine tolerați timp de minim patru săptămâni de tratament , doza de 4, 6 mg/ 24 ore trebuie crescută la 9, 5 mg/ 24 ore , care este doza eficace recomandată . Se recomandă aplicarea primului plasture transdermic în ziua imediat următoare ultimei doze administrate oral . Mod de administrare Plasturii transdermici trebuie aplicați o dată pe zi pe pielea curată , uscată , fără păr , sănătoasă și intactă de pe partea superioară sau inferioară a spatelui
Ro_832 () [Corola-website/Science/291591_a_292920]
-
se începe cu 4, 6 mg/ 24 ore . După o perioadă minimă de patru săptămâni de tratament și dacă este bine tolerată , conform aprecierii medicului curant , această doză trebuie crescută la 9, 5 mg/ 24 ore , care este doza eficace recomandată . Doza de întreținere 9, 5 mg/ 24 ore este doza de întreținere zilnică recomandată care poate fi menținută atât timp cât pacientul obține beneficii terapeutice . Tratamentul trebuie întrerupt temporar dacă sunt observate reacții adverse gastro- intestinale până la dispariția acestor reacții adverse . Tratamentul
Ro_832 () [Corola-website/Science/291591_a_292920]
-
transdermici 4, 6 mg/ 24 ore , în cazul în care aceștia sunt bine tolerați timp de minim patru săptămâni de tratament , doza de 4, 6 mg/ 24 ore trebuie crescută la 9, 5 mg/ 24 ore , care este doza eficace recomandată . Se recomandă aplicarea primului plasture transdermic în ziua imediat următoare ultimei doze administrate oral . Mod de administrare Plasturii transdermici trebuie aplicați o dată pe zi pe pielea curată , uscată , fără păr , sănătoasă și intactă de pe partea superioară sau inferioară a spatelui
Ro_832 () [Corola-website/Science/291591_a_292920]
-
că concentrațiile de bexaroten nu au fost afectate de administrarea concomitentă de atorvastatin . Cu toate acestea , administrarea concomitentă de gemfibrozil a dus la creșterea substanțială a concentrației plasmatice de bexaroten , ca atare administrarea concomitentă a gemfibrozilului cu bexaroten nu este recomandată ( vezi pct . 4. 5 ) . Pancreatită : în studii clinice s- a descris apariția pancreatitei acute asociată cu creșterea trigliceridelor serice preprandiale . Pacienții cu CTCL care prezintă factori de risc pentru pancreatită ( ex . episoade anterioare de pancreatită , hiperlipidemie necontrolată , consum excesiv de alcool
Ro_1018 () [Corola-website/Science/291777_a_293106]
-
speciale de pacienți : Copii Savene nu este recomandată pentru utilizarea la copiii , datorită lipsei datelor privind siguranța și eficacitatea . Pacienți cu insuficiență renală Savene nu a fost studiat la pacienți cu insuficiență renală , și utilizarea sa la aceștia nu este recomandată ( vezi pct . 4. 4 ) . Funcția renală redusă poate conduce la o rată mică de eliminare și la expunere sistemică prelungită . Pacienți cu insuficiență hepatică Savene nu a fost studiat la pacienți cu insuficiență hepatică , iar utilizarea sa în cazul acestora
Ro_940 () [Corola-website/Science/291699_a_293028]
-
4. 4 ) . Funcția renală redusă poate conduce la o rată mică de eliminare și la expunere sistemică prelungită . Pacienți cu insuficiență hepatică Savene nu a fost studiat la pacienți cu insuficiență hepatică , iar utilizarea sa în cazul acestora nu este recomandată ( vezi pct . 4. 4 ) . 4. 3 Contraindicații Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienți . Femeile aflate în perioada fertilă , care nu utilizează măsuri contraceptive ( vezi pct . 4. 4 și 4. 6 ) . Alăptarea ( vezi pct . 4. 6 ) . Vaccinarea concomitentă
Ro_940 () [Corola-website/Science/291699_a_293028]
-
intervalul normal . Nu se recomandă întreruperea prematură a terapiei cu filgrastim înainte de timpul atingerii numărul minim așteptat de neutrofile la care nu apar reacții adverse . La pacienții tratați cu terapie mieloablativă urmată de transplant de măduvă Doza inițială de filgrastim recomandată este de 1, 0 MUI ( 10 μg ) / kg și zi administrată sub formă de perfuzie intravenoasă cu durata de 30 minute sau 24 ore sau de 1, 0 MUI ( 10 μg ) / kg și zi administrată sub formă de perfuzie subcutanată
Ro_877 () [Corola-website/Science/291636_a_292965]
-
și zi . Nu s- a stabilit siguranța pe termen lung a administării filgrastimului în doze de peste 2, 4 MUI ( 24 μg ) / kg și zi la pacienții cu NCS . La pacienții infectați cu HIV Pentru remiterea neutropeniei Doza inițială de filgrastim recomandată este de 0, 1 MUI ( 1 μg ) / kg și zi administrată zilnic prin injectare subcutanată cu creștere treptată până la maximum 0, 4 MUI ( 4 μg ) / kg și zi până se ajunge la un număr normal de neutrofile care poate fi
Ro_877 () [Corola-website/Science/291636_a_292965]
-
intervalul normal . Nu se recomandă întreruperea prematură a terapiei cu filgrastim înainte de timpul atingerii numărul minim așteptat de neutrofile la care nu apar reacții adverse . La pacienții tratați cu terapie mieloablativă urmată de transplant de măduvă Doza inițială de filgrastim recomandată este de 1, 0 MUI ( 10 μg ) / kg și zi administrată sub formă de perfuzie intravenoasă cu durata de 30 minute sau 24 ore sau de 1, 0 MUI ( 10 μg ) / kg și zi administrată sub formă de perfuzie subcutanată
Ro_877 () [Corola-website/Science/291636_a_292965]
-
și zi . Nu s- a stabilit siguranța pe termen lung a administării filgrastimului în doze de peste 2, 4 MUI ( 24 μg ) / kg și zi la pacienții cu NCS . La pacienții infectați cu HIV Pentru remiterea neutropeniei Doza inițială de filgrastim recomandată este de 0, 1 MUI ( 1 μg ) / kg și zi administrată zilnic prin injectare subcutanată cu creștere treptată până la maximum 0, 4 MUI ( 4 μg ) / kg și zi până se ajunge la un număr normal de neutrofile care poate fi
Ro_877 () [Corola-website/Science/291636_a_292965]
-
observat efecte asupra SNC incluzând hipoactivitate , hiperactivitate și ataxie . Creșterea incidenței atrofiei retiniene observate frecvent la șobolanul vârstnic albinos s- a observat după expunerea îndelungată la pregabalin , de ≥ 5 ori mai mare decât expunerea medie la om , la doza maximă recomandată clinic . S- a demonstrat că pregabalinul nu este teratogen la șoarece , șobolan sau iepure . Toxicitatea fetală la șobolan și iepure a apărut doar la expuneri cu mult peste expunerea la om . În studii privind toxicitatea prenatală/ postnatală , pregabalinul induce toxicitate
Ro_609 () [Corola-website/Science/291368_a_292697]
-
observat efecte asupra SNC incluzând hipoactivitate , hiperactivitate și ataxie . Creșterea incidenței atrofiei retiniene observate frecvent la șobolanul vârstnic albinos s- a observat după expunerea îndelungată la pregabalin , de ≥ 5 ori mai mare decât expunerea medie la om , la doza maximă recomandată clinic . S- a demonstrat că pregabalinul nu este teratogen la șoarece , șobolan sau iepure . Toxicitatea fetală la șobolan și iepure a apărut doar la expuneri cu mult peste expunerea la om . În studii privind toxicitatea prenatală/ postnatală , pregabalinul induce toxicitate
Ro_609 () [Corola-website/Science/291368_a_292697]