3,297 matches
-
pocăinței, dezlegarea păcatelor, mulțumirea, o binecuvântare și trimiterea”. Fiecare formă propusă de Ritual este plină de conținut și de semnificație, dar niciuna dintre ele, luată separat, „nu poate să exprime bogăția iertării trăită în Biserică”. În timp ce Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, accentuează responsabilitatea personală a penitentului față de păcatul săvârșit, fiind o formă ordinară de celebrare, Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, exprimă responsabilitatea comunitară față de păcatul unuia și invers. Fiind
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ele, luată separat, „nu poate să exprime bogăția iertării trăită în Biserică”. În timp ce Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, accentuează responsabilitatea personală a penitentului față de păcatul săvârșit, fiind o formă ordinară de celebrare, Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, exprimă responsabilitatea comunitară față de păcatul unuia și invers. Fiind recomandată în anumite timpuri „forte” ale anului liturgic, așa cum sunt Postul Mare, Adventul sau alte solemnități, această Formă B dorește să favorizeze în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentului și, mai mult decât atât, că își poate da seama de intenția și dispoziția acestuia. Procesul dialogic este adaptat la mijloacele de comunicare legitim folosite, încercând să păstreze structura ritului propus de Biserică. Un rol important în cadrul celebrării sacramentului reconcilierii, cât și în derularea dialogului dintre confesor și penitent, îl are vestimentația confesorului. În ultima perioadă, s-a extins convingerea, aproape generalizată în Biserică, că pentru celebrarea sacramentului reconcilierii este necesară cel puțin purtarea stolei de către preotul confesor. Pe de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
structura ritului propus de Biserică. Un rol important în cadrul celebrării sacramentului reconcilierii, cât și în derularea dialogului dintre confesor și penitent, îl are vestimentația confesorului. În ultima perioadă, s-a extins convingerea, aproape generalizată în Biserică, că pentru celebrarea sacramentului reconcilierii este necesară cel puțin purtarea stolei de către preotul confesor. Pe de altă parte, se încearcă să se recupereze și importanța cuvenită și celorlalte veșminte sacre, atât a reverendei, cât și a cotei și a stolei. Experiența multor preoți implicați în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de altă parte, se încearcă să se recupereze și importanța cuvenită și celorlalte veșminte sacre, atât a reverendei, cât și a cotei și a stolei. Experiența multor preoți implicați în pastorație confirmă o mai mare apropiere a credincioșilor de sacramentul reconcilierii atunci când confesorul celebrează sacramentul îmbrăcat cu veșmintele sacre. Ritualul Penitenței afirmă că cel care stabilește veșmintele sacre pe care confesorul le îmbracă în timpul celebrării, este ordinariul locului. Fiind îmbrăcat, în momentul celebrării, „altfel” decât de obicei, confesorul amintește penitentului că
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dacă știe că în confesional nu se află un simplu om, ci cineva care are o misiune specială din partea lui Cristos, fiind slujitorul și instrumentul acestuia. 5.3 Aspecte morale ale dialogului Alături de spiritualitatea creștină, care stă la baza celebrării reconcilierii sacramentale, se află și un sistem de criterii și principii morale, care se nasc și se fundamentează pe aceeași spiritualitate a Bisericii. Fiind propuse de Dumnezeu, aceste principii morale sunt puse în practică doar în măsura în care creștinul vrea să ofere un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ca aceeași conștiință să îi indice creștinului că a greșit, dar, în același timp, să îl facă să nu mai creadă că poate fi iertat. În fața unor astfel de penitenți, confesorul își dă seama că rolul său în celebrarea sacramentului reconcilierii este și acela de a-i ajuta să înțeleagă care este cu adevărat voința Domnului, pentru ca, în funcție de aceasta, să identifice păcatul. Totodată, el le arată că această voință divină se poate împlini printr-o viață sfântă, motiv pentru care le
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ce caracterizează viața oricărui creștin. În orice situație dificilă din punct de vedere moral, confesorul va fi conștient că medicul oricărei persoane este, până la urmă, Isus Cristos. 5.3.2 Purificarea sentimentului de vinovăție Dacă o atenție particulară în cadrul sacramentului reconcilierii este orientată spre verificarea dispoziției pe care penitentul o are în confesional, atunci această acțiune va include și evaluarea sentimentului de vinovăție pe care același penitent îl trăiește față de păcatele sale. Încă de la început, este necesar să se admită faptul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este chemat. Trebuie ținut cont că nici o altă metodă, tehnică sau „cură pur psihologică nu va putea să vindece o vinovăție reală”, ci doar iertarea din partea lui Dumnezeu. 5.4 Aspecte juridice ale dialogului Din punct de vedere juridic, celebrarea reconcilierii sacramentale este reglementată de Codul de Drept Canonic, care, în Cartea a IV-a, Titlul IV, de la canoanele 959 la 997, se referă în mod direct la Sacramentul Pocăinței. Același Cod se referă și prin alte canoane, aflate sub alte
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Canonic, care, în Cartea a IV-a, Titlul IV, de la canoanele 959 la 997, se referă în mod direct la Sacramentul Pocăinței. Același Cod se referă și prin alte canoane, aflate sub alte titluri, la aspecte ce țin de sacramentul reconcilierii. Respectarea acestui Cod va garanta liceitatea și valabilitatea unei astfel de celebrări. Dialogul sacramental, care se va derula între confesor și penitent, se va încadra între aceste coordonate și va respecta dispozițiile și normele canonice stabilite. Deși Codul de Drept
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
unei astfel de celebrări. Dialogul sacramental, care se va derula între confesor și penitent, se va încadra între aceste coordonate și va respecta dispozițiile și normele canonice stabilite. Deși Codul de Drept Canonic nu oferă o definiție clară a sacramentului reconcilierii, totuși el descrie elementele care sunt necesare din punct de vedere juridic, pentru ca acesta să fie valabil: căința, mărturisirea și îndestularea. Prin căință, se înțelege „un refuz clar și decis al păcatului comis împreună cu propunerea de a se îndrepta și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
devine acțiunea pe care confesorul i-o propune penitentului, după mărturisirea și dezlegarea acestuia, și are un scop reparator sau de sfințire personală. Este însă necesar ca aceasta să fie indicată verbal, în scris fiind invalidă. Referindu-se la sacramentul reconcilierii, Codul clarifică mai multe aspecte: rolul și competențele confesorului, mărturisirea penitentului, păstrarea sigiliului sacramental, oferirea dezlegării precum și alte elemente particulare. Fiind destul de complexe, ele intră în atenția aprofundării noastre în măsura în care se referă la procesul dialogic dintre confesor și penitent sau
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dialogic dintre confesor și penitent sau au vreo repercusiune asupra acestuia. 5.4.1 Confesorul și relația cu penitentul Misiunea de confesor nu poate fi îndeplinită decât de preot sau de episcop, care, pentru a celebra în mod valid sacramentul reconcilierii, are nevoie de „facultatea de a exercita această putere asupra credincioșilor cărora le dă dezlegarea”. Această facultate poate exista fie ipso iure, fie „prin concesiune din partea unei autorități competente”. În mod implicit, o astfel de facultate reflectă și o anumită
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
credincioșii care se află în pericol de moarte, de orice fel de cenzură și păcat, chiar dacă este prezent un preot aprobat”. Dacă păcatele constituie în același timp și un delict în for extern, atunci, atâta timp cât sunt păcate, ele sunt obiectul reconcilierii sacramentale, iar, în măsura în care sunt delicte, rezolvarea lor revine Congregației pentru Doctrina Credinței. Codul afirmă că preoții catolici au posibilitatea de a administra în mod licit și valid sacramentul reconcilierii și membrilor bisericilor orientale care nu sunt în deplină comuniune cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
delict în for extern, atunci, atâta timp cât sunt păcate, ele sunt obiectul reconcilierii sacramentale, iar, în măsura în care sunt delicte, rezolvarea lor revine Congregației pentru Doctrina Credinței. Codul afirmă că preoții catolici au posibilitatea de a administra în mod licit și valid sacramentul reconcilierii și membrilor bisericilor orientale care nu sunt în deplină comuniune cu Biserica Catolică, în cazul în care acești membri sunt într-un pericol iminent de moarte, sau cer acest lucru de bunăvoie, în mod spontan „și sunt dispuși cum se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sunt implicite, atunci când confesorul nu își manifestată în mod deschis voința de a solicita, dar prin modul său de a acționa, de a vorbi, sau de a dialoga, creează în sufletul penitentului „senzația” că se desfășoară un abuz în sacramentul reconcilierii. De aceea, dialogul dintre confesor și penitent trebuie să fie atent la ambele posibilități de abatere: atât activă, cât și pasivă, fie ele implicite, sau explicite. Se cere o atenție și o prudență maximă, atât la cuvintele pe care însuși
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de a ajuta penitentul să își mărturisească păcatele în mod integral, cât mai obiectiv, creând cadrul adecvat acestei mărturisiri, caracterizat de ascultare, răbdare și acceptare necondiționată. 5.4.3 Respectarea sigiliului sacramental Unul din cele mai importante aspecte din cadrul sacramentului reconcilierii este păstrarea sigiliului sacramental. Codul de Drept Canonic afirmă că „sigiliul sacramental este inviolabil. Confesorului îi este interzis de legea divină să îl trădeze câtuși de puțin pe penitent, prin cuvinte sau în oricare alt mod, și din niciun motiv
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a mărturisirii penitentului. Materia directă a sigiliului este indicată de toate păcatele, grave sau veniale, pe care penitentul le-a mărturisit. Materia indirectă se referă la toate celelalte informații, împrejurări, persoane, locuri, pe care penitentul le-a mărturisit în cadrul sacramentului reconcilierii. Respectarea sigiliului sacramental se fundamentează pe convingerea că preotul confesor este reprezentantul lui Dumnezeu, nu doar ca judecător, dar și ca tată milostiv. Iar penitentul își mărturisește păcatele doar lui Dumnezeu, singurul care poate ierta, având convingerea că preotul-confesor nu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dialogul sacramental, în acest caz, este important dialogul „extrasacramental” atât între confesor și penitentul respectiv, cât și între confesor și alte persoane. El va trebui să știe că relația confesor - penitent din cadrul celebrării sacramentale se sfârșește odată cu încheierea ritului de reconciliere. Dincolo de acesta, același confesor este chemat să cultive relații și discuții care ignoră în mod total și absolut conținutul discutat în timpul dialogului sacramental. Pe de altă parte, penitentul nu are obligația de a păstra sigiliul sacramental, deși îi este recomandată
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dialogic cu penitentul, încurajând încrederea penitentului în fidelitatea lui Dumnezeu, manifestată prin responsabilitatea și respectul Bisericii și a confesorului față de persoana sa. 5.4.4 Oferirea dezlegării Codul de Drept Canonic obligă confesorii la disponibilitate maximă de a celebra sacramentul reconcilierii ori de câte ori le este cerut acest lucru și să acorde dezlegare celor care sunt dispuși să primească acest dar. Este, prin urmare, un drept al penitenților de a primi această dezlegare din partea confesorului. Dezlegarea este oferită printr-o formulă, iar, în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nu poate ignora toate aceste condiții și dispoziții cu privire la dezlegarea penitentului. 5.5 Aspecte psihologice ale dialogului Dacă relația dintre confesor și penitent este condiționată de o anumită spiritualitate, moralitate, legislație și aspecte liturgice, ce indică un întreg context al reconcilierii sacramentale, atunci procesul dialogic dintre cei doi este influențat de condițiile socio-ambientale în care sacramentul este celebrat. „Celebrarea liturgică nu este nici simplă nici automatică”, ci complexă și plină de implicare cognitiv-afectivă. În sacramentul reconcilierii, „confesorul, ca om, intră, înainte de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
indică un întreg context al reconcilierii sacramentale, atunci procesul dialogic dintre cei doi este influențat de condițiile socio-ambientale în care sacramentul este celebrat. „Celebrarea liturgică nu este nici simplă nici automatică”, ci complexă și plină de implicare cognitiv-afectivă. În sacramentul reconcilierii, „confesorul, ca om, intră, înainte de toate, în contact cu psihologia concretă a penitentului; această psihologie este în raport strâns cu harul sacramental, cu tot ce cuprinde misterul său vital, atât înainte, cât și după ce penitentul a celebrat sacramentul”. O asemenea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și grad, întreaga celebrare liturgică și efectele secundare ale acesteia. Psihismul lor are o pondere clară în acest moment sacru, pentru că „credința trăită nu poate fi separată de condiționările cu caracter psihologic”. Acest fapt face ca, în spațiul sacramental al reconcilierii, să se conjuge trei elemente referențiale: celebrarea liturgică, lucrarea lui Dumnezeu și personalitatea celebranților: a penitentului și a confesorului. 5.5.1 Personalitatea penitentului și procesul dialogic Întâlnirea cu Dumnezeu în cadrul reconcilierii sacramentale (și nu numai) este percepută în mod
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Acest fapt face ca, în spațiul sacramental al reconcilierii, să se conjuge trei elemente referențiale: celebrarea liturgică, lucrarea lui Dumnezeu și personalitatea celebranților: a penitentului și a confesorului. 5.5.1 Personalitatea penitentului și procesul dialogic Întâlnirea cu Dumnezeu în cadrul reconcilierii sacramentale (și nu numai) este percepută în mod distinct, de la persoană la persoană, în funcție de personalitatea proprie, de deschiderea acesteia și de gradul său de maturitate. Acest lucru se fundamentează pe însăși concepția antropologică creștină, care privește ființa umană în manieră
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
vor purta amprenta structurii sale psihologice, căci cu ajutorul acesteia va reuși el să interpreteze acțiunea și mesajul divin în acel moment precis din viața sa. Este vorba de un moment original în care se conjugă capacitatea psihică umană cu darul reconcilierii. În mod normal, atunci când există o anumită armonie și un echilibru psihologic, experiența de Dumnezeu și întreg procesul dialogic nu prezintă motive să fie obstrucționat. Când însă această condiție psihologică este absentă, atunci procesul dialogic riscă să fie deformat. Prin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]