3,419 matches
-
Petru Comarnescu) încearcă să-l desolidarizeze pe Octav Băncilă de influența secesionistă, prilej pentru critic de a face o succintă prezentare a curentului, opunându-l realismului sănătos. Ne aflăm în 1954, la un an de la moartea lui Stalin, iar o reconsiderare a curentelor idealist-estetizante în artă era practic imposibilă. Influența secesionistă, decadentă, ultimul termen întrebuințat cu sensul său peiorativ de critic și nu în sens exclusiv estetic, se manifestă la început în pictura lui Băncilă și doar cadrul cvasigeneralizat de gust
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Stanisław Wyspiański, Jacek Malczewski, Wojciech Weiss, Witold Pruszkowski, Konrad Krzyżanowski etc. Apariția, în 1901, la Cracovia, a Societății Poloneze de Arte Aplicate (Towarzystwo Polska Sztuka Stosowana) va readuce în discuție crearea unui stil național polonez în artele aplicate, generând o reconsiderare a tradiției în arta decorativă, cu un revival gotic în arta lui Stanisław Wyspiański, cu o permanentă raportare la Art Nouveau, totul într-un climat simbolist. Societatea Poloneză de Arte Aplicate beneficiază de apariția unei reviste, Materyały (1902-1905), care, din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
susținut. Este însă incontestabil că teoria lui Darwin, ca orice teorie din științele naturii, se află sub controlul faptelor și că, în acest sens, ea reprezintă o ipoteză. Spre deosebire de multe alte ipoteze științifice, această teorie a atras însă după sine reconsiderări dintre cele mai radicale ale imaginii tradiționale a lumii, contestând reprezentări adânc înrădăcinate asupra naturii și a locului omului în natură. Din această perspectivă, înrâurirea pe care a exercitat-o ea asupra gândirii filozofice și teologice a fost considerabilă și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
vor fi destul de mici. Dimpotrivă, abordarea pe care o promovează teoria echilibrelor punctuate sugerează că există limite dincolo de care schimbări cu caracter adaptativ vor fi blocate de constrângeri structurale. Noua interpretare a datelor paleontologice a deschis, prin urmare, drumul unor reconsiderări radicale, deoarece ea putea fi cu greu pusă de acord cu acea perspectivă ortodox darwinistă asupra evoluției speciilor pe care Richard Dawkins acceptă să o califice drept „genocentrică“. Potrivit acestei perspective, acumularea de mici avantaje adaptative, oferite de anumite mutații
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
pe sine și locul ei în univers.“ În lumea ideilor, ca și în viața practică de altfel, tot ce aduce o schimbare cu adevărat profundă va întâmpina o puternică rezistență. Împotrivirea față de ideile lui Darwin a fost pe măsura profunzimii reconsiderărilor la care conduc ele. După părerea aceluiași Ernst Mayr, nici o teorie științifică nu s-a confruntat cu o împotrivire atât de înverșunată și atât de îndelungată. În Prefața cărții sale Ceasornicarul orb, Richard Dawkins observă, urmându-l pe Jacques Monod
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
violenței. Noile forme de barbarie, care sînt tehnicismul mărginit, birocratismul anonim, scientismul orb, se pun în slujba vechilor barbarii pentru a crea o Barbarie civilizată a cărei forță tinde către infinit... Reevaluarea rațiunii europene Toate acestea aveau să antreneze o reconsiderare profundă, o regîndire a rațiunii europene. Însă pe timp de pace, uităm imediat războaiele. Uităm de masacre și distrugeri în vremuri de dezvoltare economică. Ba mai mult, cînd văd războiul, fanatismul, masacrul, terorismul ce invadează Orientul Mijlociu al zilelor noastre, unii
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de vedere al colectării informației cantitative, este de salutat faptul că o bună parte din aceasta, strict necesară pentru o apreciere corectă a diverselor fenomene uman geografice, în special politico-geografice, a fost obținută prin folosirea unui material actual, rezultând din reconsiderarea investigațiilor de la nivelul statelor, fiecare din acestea fiind bine personalizată din punct de vedere demografic și economic. Planul lucrării este clasic, logic și deosebit de complet, nelipsindu-i niciuna din numeroasele componente ale vieții politice și economice actuale a țărilor arabe sau
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3056]
-
însușirea cunoștințelor percepute ca sisteme închise tinde să fie înlocuit cu un învățământ centrat pe spirit competitiv, stimularea capacităților moral-volitive, a imaginației și a creativității. Optimizarea procesului de învățământ în conformitate cu noile cuceriri științifice și cu cerințele societății moderne au impus reconsiderări și noi dezvoltări în didactică. Dacă didactica tradițională aborda procesul de predare-învățare pornind de la empirismul filosofic și de la psihologia asociaționistă, mecanismul de însușire a cunoștințelor constând, în esență, în formarea de imagini, despre lucruri și asociațiile între aceste imagini, didactica
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3057]
-
de dependența profundă de metoda gramsciană, care pune accent pe importanța tactică a instituțiilor nestatale și necomerciale în lupta contra puterii exploatatoare a societății capitaliste. Forța și slăbiciunile concepției gramsciene merită a fi trecute în revistă în cadrul oricărui efort de reconsiderare a imaginilor vechi și a viziunilor noi ale societății civile. Contra sindicalismului îngust, preocupat de lupta la locul de producție, Gramsci a notat, mai ales în caietele sale din închisoare, că dominația clasei care deține proprietăți este cea mai vulnerabilă
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de contestare publică a puterii nelegitime. Cele două interpretări nu sînt, desigur, neapărat antitetice și, într-adevăr, printre cele mai surprinzătoare caracteristici ale controversei academice referitoare la societatea civilă în contextul chinez este modul în care aceasta a realizat o reconsiderare a istoriei gîndirii politice chineze și a culturii sale politice. Împotriva opiniei stereotipe care consideră China o specie a despotismului asiatic, s-a pus un accent deosebit pe ideea că protestul contra puterii de stat, mai ales în ideea de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
întrebări referitoare la autodeterminarea națională și societatea civilă merită să fie examinate mai profund, și nu doar pentru evidenta relevanță politică din contemporaneitate. Este necesar să ne ocupăm de ele pentru a ilustra modalitățile noi și lipsite de sentimentalism de reconsiderare a teoriei moștenite privind societatea civilă, reconsiderare ce se impune cu urgență pentru ca prietenii societății civile să evite capcana idealizării nesăbuite a capacității sale de a promova libertatea, egalitatea și solidaritatea cetățenilor. Neglijarea acestor întrebări în discuțiile contemporane despre societatea
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
civilă merită să fie examinate mai profund, și nu doar pentru evidenta relevanță politică din contemporaneitate. Este necesar să ne ocupăm de ele pentru a ilustra modalitățile noi și lipsite de sentimentalism de reconsiderare a teoriei moștenite privind societatea civilă, reconsiderare ce se impune cu urgență pentru ca prietenii societății civile să evite capcana idealizării nesăbuite a capacității sale de a promova libertatea, egalitatea și solidaritatea cetățenilor. Neglijarea acestor întrebări în discuțiile contemporane despre societatea civilă este deosebit de stranie, avînd în vedere
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
seminar sau predicile politice demagogice ar servi drept singurele tipuri standard de discuții "civilizate" despre cine capătă ce, cînd și cum. Accentul pus aici pe pluralism ne readuce la subiectul spațiului, care a fost punctul de plecare al acestei vaste reconsiderări a transformărilor structurale ale sferelor publice în vechile democrații. În cadrul tradiției republicane a gîndirii politice, care se extinde pînă la recentele încercări de a lega viața publică de modelul serviciilor publice, se presupune, în mod normal, că puterea este cel
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
în limbaje orientate (Fox Pro, Visual Basic, Java). Programele IAC scrise în aceste limbaje impun un efort de concepție sporit. O direcție tehnologică de mare perspectivă - extinderea utilizării calculatoarelor personale - profesionale de exemplu a celor compatibile IBM PC a impus reconsiderarea structurală a opticii cu privire la programarea unor aplicații, aceasta reducându-se la compunerea unor scenarii al căror conținut depinde exclusiv de ingeniozitatea autorului. Un astfel de exemplu îl constituie pachetul de programe Picture Maker, Story Editor, Story Teller, Action, Page Maker
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
și sunt familiarizate cu astfel de probleme. Oricum, revederea aranjamentelor curente și experiența rezolvării crizelor din trecut se pot dovedi utile pentru o serie de țări. 1.3.3 Implicarea guvernamentală În cadrul sistemelor financiare În urma crizei putem asista la o reconsiderare fundamentală a rolului și importanței guvernului În sistemul financiar, nu doar indirect (supraveghere mai strictă), dar și direct prin intermediul proprietății de stat, În special În țările aflate În criză. Un corolar la această tendință Îl reprezintă un rol mai redus
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
găsi soluția uneia dintre dilemele agitatei sale vieți. Așa luptă cu sine și pentru sine eroul tragic, dar ca în tragediile grecești, moartea este momentul care aduce maximum de suferință și încearcă limitele neexplorate ale suportabilității ființei umane. Ea impune reconsiderarea omului, a conștiinței și a menirii sale în oricare din cele două lumi posibile. Ca moș Marian din O viață pierdută, moș Zamfir din Dăscălașul sau ca Simina din Pădureanca, Dinu fierarul găsește în sine puterea să pornească de la început
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
aduce la sfârșitul prezentrii gândirii lui Ralea privind Explicarea omului vizeaz, pe de o parte, poziția filosofului și omului de cultur în curentul de gândire româneasc a primelor șase decenii ale acestui secol, iar pe de alt parte, acordul sau reconsiderarea critic a ideilor și soluțiilor propuse de filosof în contextul filosofiilor și științelor omului, în general, evaluate, evident, din perspectiva gândirii europene contemporane. Analizându-i cu atenție opera, (mai ales cea didactic nu trebuie totuși omis c, din ansamblul cursurilor
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
care l-au cluzit pe Ralea în elaborarea unei explicații in integrum este un risc, fiecare decupare ori evaluare parțial, prin ideile unui capitol sau altul, (necorelate cu celelalte, poate duce la interpretri și sancțiuni critice, care cer ulterior revizuiri, reconsiderri, precizri și explicații de genul celor mrturisite de Petru Comarnescu în Kalokagathon: Deși pe o poziție contrar (ideilor noastre, spiritul de obiectivitate ne dicteaz s recunoaștem c, spre deosebire de ceea ce am gsit fragmentar în eseurile publicate în Viața Româneasc din 1928
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
în contraargumente ale unei arte de a trăi, deoarece, de cele mai multe ori arta de a trăi se reduce la arta de a supraviețui. Astfel, orice gând sau vorbă ce servește în această direcție ar trebui să ne dea motive de reconsiderare a problemei. Vom încerca în paginile ce urmează să selectăm doar o parte din multitudinea de expresii și structuri ce fac referire la viața ca artă, cele mai relevante, zicem noi, pentru această temă, fie că este vorba de proverbe
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
în evidență influențele exercitate de familie asupra școlii: familia introduce un intermediar în raporturile școală-copil - încrederea copilului în valorile școlare și cadrele didactice, autoritatea și satisfacția cadrelor didactice, eficacitatea instituției școlare depind și de medierea familiei; familia poate cere școlii reconsiderarea timpului și spațiului școlar - în sensul modificării orarelor și programelor școlare etc.; creșterea complexității setului de roluri al cadrului didactic - care, pe lângă rolurile în raport cu elevii și administrația școlară, capătă și un set de roluri în raport cu părinții; această creștere a complexității
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
didactice este evaluată (și) de părinți - după criterii diferite, uneori contradictorii - ceea ce face ca activitatea cadrelor didactice să apară ca nesatisfăcătoare pentru unii părinți, generând sentimente de insecuritate în încercarea cadrelor didactice de a limita „amestecul” părinților în viața școlii; reconsiderarea continuă a rolurilor cadrelor didactice - prin interacțiunile cu părinții, cadrele didactice își pot modifica, în timp, condiuta în raporturile cu elevii; participarea părinților la decizii - prin reprezentanții (asociațiile) părinților în consiliile de administrație școlară se repun în discuție obiective, conținuturi
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
practici a indivizilor, organizațiilor, astfel ca acești copii să poată participa la viața și cultura comunității. O societate incluzivă este aceea În care diferența este respectată și valorizată, iar discriminarea și prejudecățile sunt combătute prin politici și practici adecvate. Necesități: Reconsiderarea unor componente ale actului pedagogic: accentul nu pe abundența de informații, ci formare de capacități; Profesorul - nu doar sursă de informații (există altele mai bune). Profesorul - organizează, Îndrumă activitatea de Învățare, asistă formarea capacitățiilor de autoinstruire, asigură adaptarea la situații
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
suedezi (Swedenborg) și "filosofii naturii" germani. Capitolul 3 Descrierea reprezentativă Începînd cu lucrările lui Pierre Bourdieu, se cunoaște că motorul producției "restrînse" este căutarea noutății și a diferenței, ceea ce îi conduce pe scriitorii aparținînd acestei sfere de producție către o reconsiderare permanentă a normelor de scriitură anterior instituite 1. Nu este nici o surpriză deci în faptul că descrierea "reprezentativă" (cea care corespunde "poeticii cîtorva contemporani", cum notează obiectiv autorul articolului din Larousse) este prezentată ca fiind independentă de cele precedente, fapt
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
educaționale la nivel individual poate satisface cerințele eficienței și relevanței sociale, dar nu poate da o educație echitabilă pentru toți. CAPITOLUL 3 Actorii educației la nivel local și politicile de valorizare a comunității locale Restructurarea globală a capitalului impune o reconsiderare a democrației și a ceea ce înseamnă cetățenia într-o societate liberă ceea ce este diferit de "piața liberă". În condițiile în care capitalul trece printr-un proces de globalizare, acesta conduce la slăbirea suveranității statului-națiune (cel puțin așa cum este aceasta înțeleasă
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
gimnazial, liceal), structura populației școlare, tipul de organizație școlară, vârsta și originea socială a cadrului didactic, etc. Favre și Montandon (apud. Stănciulescu,E., 1997 184-187), prin cercetările lor, au realizat un inventar calitativ al acestor influențe: * Familia obligă școala la reconsiderări ale orarelor în acord cu orarele profesionale ale părinților, cu nevoile de petrecere a timpului liber, precum și cu nevoile de informare ale părinților, și la redefinirea spațiilor școlare. * Implicarea părinților în activitatea școlară a copilului introduce un intermediar în raporturile
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]