KorAP: Find »[drukola/base=recurent & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...43 44 45 ...200 >

4,978 matches

Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687

datoreze și unor întâlniri ce au marcat carieră și viața poetului, precum cea din anii treizeci cu Eugenio Montale care își sfătuia prietenul să iși însușească lecția de stil a clasicilor.23 În cercetarea de față motivul leopardian al desișului, recurent în opera lui Quasimodo, constituie premisa unei analize comparative între poetica leopardiană a cuvântului vag și cea quasimodiană a cuvântului reificat, aflată în a doua parte a lucrării. În același capitol vor fi scoase în evidență și alte lexeme împrumutate

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
a lui Leopardi, Infinitul, apoi în diverse creații ale poetului sicilian. Unitățile lexicale nu vor fi privite exclusiv că semne cuantificabile, ca simple elemente cantitative, ci mai ales că entități purtătoare de sens, ce pot susține un traseu interpretativ.28 Recurenta diferiților termeni constituie un bun indiciu al motivelor și temelor principale abordate de fiecare autor: Această construcție [a temei] nu este o asamblare arbitrară; ea se sprijină pe fenomene prezente în text; recurente, ocurente, co-ocurențe, compatibilități și incompatibilități semice. Pentru

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
ce pot susține un traseu interpretativ.28 Recurenta diferiților termeni constituie un bun indiciu al motivelor și temelor principale abordate de fiecare autor: Această construcție [a temei] nu este o asamblare arbitrară; ea se sprijină pe fenomene prezente în text; recurente, ocurente, co-ocurențe, compatibilități și incompatibilități semice. Pentru critică tematica aceste fenomene constituie mărcile vizibile ale unei "structuri de adâncime".29 Ocurentele constituie, așadar, indicii macrotextuale, ce trimit mai întâi la motive, iar succesiv la teme literare. Potrivit lui Paul Hadermann, reluat

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
în construirea diferitelor teme.30 El reprezintă o componentă a temei cu funcție constructivă, mobilă, catalizatoare; în plus generează o semnificație conotativa și contribuie nu numai la nuanțarea aspectului tematic, ci și la organizarea și direcționarea procesului de creație. Prin recurenta, variație și contrast, având în cadrul operei unui autor un rol deopotrivă semantic și structural, el poate constitui un fir roșu.31 Cuvintele enumerate mai sus vor fi privite că indicatori ai motivelor (de exemplu al naufragiului, al vântului), iar succesiv

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
se enervă și răspunse aspru: Un semn al exclamării în poezia Morții.72 S-a insistat asupra acestor ascendente pascoliene din primele versuri de Quasimodo, fiind evidențiate fragmentele ce amintesc de tema copilandrului (v. Norișorii din amurg) sau unele cadențe recurente prezente în Rândunica de lumină. Aceste poezii compuse la Messina, în jurul anului 1917, au fost repudiate de autorul lor negăsindu-și loc, pe bună dreptate, în volumele care l-au consacrat. Prin urmare au văzut lumina tiparului abia postum, în

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
Portul înmormântat nu este unică remarcată de critici: întoarcerea eului către sine însuși și căutarea armoniei, ambele de origine leopardiană, arborele diform (Mă țin de acest copac mutilat / abandonat Râurile, iar la Quasimodo: Ale arborilor forme chinuite), verbul a oscila, recurent în poezia ambilor și imaginea aripilor sunt doar alte câteva elemente comune cu Ungaretti. Motivele literare reluate sunt numeroase, dar așa cum de netăgăduit este prezentă lor, cu aceeași claritate se deduce, la o analiză atentă, și faptul că sicilianul a

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
Păsările căutau meiul / și brusc erau de nea / la fel cuvintele. Un strop de soare, nimbul unui înger, / iar apoi ceață; și copacii / și noi urziți din aer dimineața (trad. MB).257 Binomul termen-referent poate fi pus în lumina de recurenta termenului parolă care este o prezență de sine stătătoare cu o multitudine de fațete și un veritabil protagonist al poeziei quasimodiene.258 Este redat printr-o dinamică de solidificare și ingreunare ce se explică prin dorința de a-l fixă

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
lui Salvatore Quasimodo se observă că adjectivele depărtat, antic și înalt, fiecare cu câte 23 de ocurente, sunt depășite că frecvență numai de adjectivul verde (28), ca adjectivul mort este folosit de 18 ori (mortul înregistrează, în plus, 40 de recurente), dar că substantivul din familia sa lexicala, moarte, numărând 79 de apariții aproape la egalitate cu termenul apă (78) s-ar fi aflat pe primul loc în cadrul categoriei sale gramaticale dacă nu ar fi fost devansat de numele pământ (98

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
leopardiană a cuvântului vag, există o mare probabilitate că folosirea frecvență a cuvintelor leopardiene vagi, poetice să țină de o adoptare conștientă a principiilor din Zibaldone. Nu se poate trece cu vederea nici faptul că unele vocabule de acest tip, recurente, trimit la teme fundamentale ale poeziei sicilianului (singurătatea și moartea), teme ce au constituit subiectul unui amplu studiu al lui Mario Stefanile, critic ce susține centralitatea lor absolută în opera lui Quasimodo.266 Dată fiind poziția privilegiată pe care ambii

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
imagini noi și puternice bazate pe comparații, epitete și metafore originale. Cuvintele funcționează grație capacității lor de disociere și asociere. Una din figurile sintactice care mizează concomitent pe distanță și pe apropierea dintre cuvinte este, fără doar și poate, ingambamentul, recurent atât în Canturile lui Leopardi, cât și în volumele lui Quasimodo. Analiza din rândurile următoare îi este dedicată și este urmată de o privire mai atentă asupra alăturărilor îndrăznețe, frapante, indiferent dacă acestea iau formă metaforei, a epitetului sau a

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
al unor poezii ce capătă greutate concluziva chiar datorită pauzei ce îl desparte de curgerea compactă a stihurilor precedente, ca o chiusa ad effetto. Asemenea predecesorului său Giacomo Leopardi, Quasimodo folosește enjambamentul frecvent și constant. Începând cu volumul Oboi scufundat recurenta acestei figuri de stil înregistrează o curbă ascendentă, devenind în postbelic unul din procedeele sale predilecte. Scindările grupurilor nominale formate dintr-un adjectiv antepus și un substantiv sunt deosebit de expresive, deopotrivă în Canturi și în scrierile sicilianului. Cunoscutele ritmuri întrerupte

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
și alte structuri similare, precum străvechi / nori (vv. 62-63), strămoșescul / păcat (vv. 11-12) din Imn patriarhilor, apoi vechea, cumplită / vină (vv. 36-37) din Palinodie închinata marchizului Gino Capponi, se regăsesc modificate în versurile quasimodiene, în care același adjectiv, antico, este recurent, de asemenea în poziție tonica: chemarea străvechiului / corn al pastorilor ( Ce vrei, pastor de aer?); străvechi / cochilii luceau (Corabia înaltă). Se mai pot cita următoarele formule leopardiene, ce conțin adjectivul dolce: blândă / vale a Haranului (Imn patriarhilor, vv. 80, 82

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
floarea deșertului, vv. 190 191) și a vieți-mi goale / obscure (Amintirile, vv. 85 86), iar la Quasimodo întunecată / piatră (Thanatos Athanatos) și scriam strofe despre cel mai întunecat / miez al lucrurilor (Liguriei). Nu în ultimul rând, se remarcă adjectivul recurent caro: bucurie / cumplită, scumpă mie (Stăpânitorul gând, vv. 3-4), iubit / sânge al neamului sau (Palinodie închinata marchizului Gino Capponi, vv. 59-60) sau, preadulcea tinerețe, mult mai dulce / decât ai faimei lauri (Amintirile, vv. 44 45), iar la Salvatore Quasimodo, prin

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
O! Fericită / Gură de răi, neștiutoare încă / De rele și păcate! (idem, vv. 28-36). Motivului, ce mai fusese utilizat de Leopardi în Imn pentru Neptun și în Eseu despre erorile populare ale anticilor, i se opunea o altă temă leopardiană recurenta: polemică împotriva efectelor nocive ale progresului și civilizației.298 Din versurile ambilor transpare același sentiment dureros al desprinderii ființei de starea originară, de liniște, pace și armonie: este prezentat de Leopardi prin generalizarea viziunii până la a cuprinde întreaga suflare umană

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
le revine sarcina de a simți, asadar de a cunoaște ceea ce este poetic (...) numai ele sunt capabile să plăsmuiască, să creeze, să formeze.308 Incapacitatea de a interioriza și de a transforma în material liric stimulii din exterior sunt topoi recurenți în poezia lui Quasimodo din prima perioadă de creație (volumele Ape și pământuri, Oboi scufundat, Erato și Apòllion), în spatele cărora se poate observa laboratorul de creație cu toate dificultățile și neliniștile inerente.309 Firește, nici romanticului nu-i fuseseră străine

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
ai rătăcit (...) De speranțe / nedezmințite și dorinți își simte inima-n piept cum bate (Viața solitara, vv. 39-50). La peste un secol după Leopardi, Quasimodo caută aceeași liniște care îi permite cufundarea în trecut. Faptul că ermeticul utilizează termenul quiete, recurent în opera leopardiană, constituie o dovadă a apropierii creatorului sicilian de versurile marelui romantic. Unele imagini ale acestuia din urmă par să fie țintă declarată a căutării quasimodiene: Stăteam întins, tăcerea căutăm, ce se încheie cu tabloul tânărului aflat la

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
panreligiozitate laico-mistică, compusă din diferite elemente: străvechi credințe orfice păgâno-creștine, reminiscențe medievale augustiniano-petrarchești și mai recente cuceriri ale rațiunii, pascaliene sau carteziene.364 Dorința lui Quasimodo de a cuprinde și de a dialogă cu invizibilul se reflectă, aminteam, în motivul recurent al fitomorfozei: Deschid iar brazda / ce a mea e și mă întind. Și dorm: / de veacuri iarba-și odihnește / inima lângă mine. (Odihnă ierbii).365 Identificarea cu regnul vegetal răspunde imperativului de a înțelege și de a fi părtaș la

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
cu universul primordial. 3.3.3. Singurătatea, durerea, moartea Desprinderea de matricea în care, de fapt, omul ar dori să se contopească și distanța dintre viața dorită, imaginata și condiția să reală acutizează singurătatea și nefericirea; cele două motive sunt recurente în toate volumele quasimodiene, dar, mai întâi, în Canturile lui Leopardi care transpusese propriile idei asupra condiției umane în teoria numită a plăcerii. Dată fiind familiaritatea ermeticului cu această nu este de mirare că deseori eul poetic din versurile sale

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
a se desprinde de realitatea durerii și marchează întrerupera suferinței perpetue a omului. Tema durerii și a motivul conex al somnului, atât ca parte integrantă a concepției filosofice a autorului despre natura, cât și ca implicații ale teoriei plăcerii, sunt recurente în versurile și proza recanatezului. În Zibaldone poetul explică: Iar [omului] ce niciodată nu e mulțumit, si ce nu va putea fi vreodată mulțumit cu adevarat, nu îi rămâne decât să sufere neîncetat, câtă vreme trăiește, deoarece el simte viață

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
suprapună în stil aproape futurist imagini disparate. Nu în ultimul rând, contaminarea visului cu lumea fericită a copilăriei și adolescenței, timp în care ambii ar vrea să evadeze și să se reîntoarcă constituie o corespondență. Ascendentă este dovedită și de recurenta termenilor dolce, dolcezza în structuri similare. La creatorul sicilian valorizarea romantică a trecutului în detrimentul prezentului provine în mare parte din dragostea pentru poezia greacă și latină pe care a tradus-o și din care a preluat o serie de motive

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
Lămurire și note la traduceri, Antologia Georgicelor de Nota traducătorului, iar traducerile din Shakespeare de un alt text teoretic. Alături de Discursurile rostite în anii cincizeci, aceste trei studii dezvăluie unele convingeri ale autorului despre arta transpunerii, printre care, cele mai recurente, evitarea academismului și a exceselor filologice: acea terminologie clasicizanta (...) care a pretins că a devenit un limbaj fantastic, potrivit îndeosebi pentru traducerile textelor grecești și latine, dacă mai rezistă încă într-o zonă neclară a culturii naționale, ambigua din punct

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
coordonată de Giuseppe Savoca, Violetta Pedalino a identificat o serie de elemente din sistemul lexematic și stilistic quasimodian, comune atât traducerilor cât și poeziilor.485 Ea a observat, de exemplu, că structura în me, urmată de o formă verbală, este recurenta atât în versurile originale: în mine rătăcita orice formă (titlu în volumul Ape și pământuri), în mine se-nserează (Oboi scufundat), o oboseală s-a lăsat în mine (În antică lumină a mareelor), în mine acum în focul blând (Elegos pentru

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
cuantificabil al structurii tematice, s-au identificat, fără pretenția de exhaustivitate, motive și teme (precum singurătatea eului, exacerbarea durerii, peisajul nocturn, iubirea năvalnica ce atrage dorința de neant etc.) de factură romantică, prelucrate în maniera specifică sensibilității moderne. Cuantificarea termenilor recurenți a avut rolul de a verifica și dovedi ascendente ale operei sicilianului în Canturi, ascendente ce ne fuseseră inițial sugerate de contactul scriitorului modern cu orientări și spații literare influențate de diferite tipuri de leopardism. O punte trainica între poezia

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
2, martie-aprilie 1951. 339 Viene îl vento recando îl suon dell'ora / dalla torre del borgo (Le ricordanze); E come îl vento odo stormir tra queste piante (L'infinito). 340 Giuseppe Savoca (CL), op. cît. 341 Francesco Floră inventariază cuvintele recurente în primă perioadă de creație a lui Quasimodo; deși își concentrează analiza asupra termenului aria aer, menționează vântul printre ocurentele sugestive, încărcate de lirism (Francesco Floră, 1951, op. cît., p. 124). Quando a tenzone / scendono i venti, e quando nembi

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
agli altri elemenți, Oreste Macrì, 1986, op. cît., p. 52. Închiderea universului înconjurător în limitele eului prin reducție reprezintă o constantă a tehnicii primului Quasimodo. Trezirea, întoarcerea la țărmul realității, cum o numește Macrì (p. 53), ieșirea din visare, este recurenta în versurile postbelice (începând cu volumul Zi după zi din 1946); tot atunci Quasimodo pierde din vedere și termenul destare a trezi, prezent în primele patru volume cu paisprezece ocurente, jumătate aflându-se în volumul Oboi scufundat. 384 Per averti

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]