1,587 matches
-
planului de învățământ și educație"; 5) "insuficient oglindită este și participarea studenților la dezbaterea problemelor aflate pe agenda de lucru a organelor colective de conducere"; 6) "activitatea colectivelor redacționale are și lacune organizatorice privitoare la tărăgănarea completării consiliilor și colectivelor redacționale la început de an..., cât și la planificarea tematică"; 7) "nerespectarea graficelor de tipărire" (mai ales Dialog este criticată). Printre măsurile menite să remedieze situația, reținem: "Cu prilejul alegerilor organelor de conducere ale asociațiilor studențești să se desemneze la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
colaborări mai ales din zona culturală; că prioritare sunt temele culturale; nu a organizat sistematic dezbateri pe probleme de învățământ, cursuri, activitate educativă, nu e oglindită în mod suficient participarea studenților la viața de organizație ș.a.m.d. Apoi, colectivele redacționale au "lacune organizatorice" - aceasta era expresia lui Floareș -, prin tărăgănarea completării consiliilor și a colectivelor redacționale. Dar în această problemă era fluidul acesta care genera plecarea unor membri din colective. Oamenii terminau studiile și era nevoie de recompletarea schemei. S.
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pe probleme de învățământ, cursuri, activitate educativă, nu e oglindită în mod suficient participarea studenților la viața de organizație ș.a.m.d. Apoi, colectivele redacționale au "lacune organizatorice" - aceasta era expresia lui Floareș -, prin tărăgănarea completării consiliilor și a colectivelor redacționale. Dar în această problemă era fluidul acesta care genera plecarea unor membri din colective. Oamenii terminau studiile și era nevoie de recompletarea schemei. S. B.: Și atunci se completau greu colectivele. Dar el propune ca la nivelul fiecărei facultăți și
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
an de studii să fie corespondenți de presă. S-a lucrat cu schema asta a corespondenților de presă, căci nu toată lumea era talentată pentru presă? D. T.: Am rezolvat altfel lucrul acesta: am pus la cale organizarea internă a colegiilor redacționale ce viza ca fiecare persoană din colegiul redacțional să preia în monitorizare și abordare jurnalistică câte o facultate, cu tot ceea ce se întâmpla în ea. S. B.: Tot în 1979, la ședința din 3 decembrie 33, au participat ca invitați
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
S-a lucrat cu schema asta a corespondenților de presă, căci nu toată lumea era talentată pentru presă? D. T.: Am rezolvat altfel lucrul acesta: am pus la cale organizarea internă a colegiilor redacționale ce viza ca fiecare persoană din colegiul redacțional să preia în monitorizare și abordare jurnalistică câte o facultate, cu tot ceea ce se întâmpla în ea. S. B.: Tot în 1979, la ședința din 3 decembrie 33, au participat ca invitați Manole Corcaci (instructor al Secției de propagandă), redactorii-șefi
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Doina, Ignătescu Marta, Valentin Soroceanu. În total, în cele două complexe, existau 2 000 de difuzoare. S. B.: Cine întreținea această rețea de difuzoare? D. T.: Era în subordinea Politehnicii, pe campusul "Codrescu". În primul rând erau probleme tehnice și redacționale. Două probleme mari și late: să se întrețină redacțional - ca să nu fie numai critică și propagandă, și să se dea muzică rock, folk, căci nu se făcea numai educație socialistă. S. B.: Pentru ei educație însemna propagandă. D. T.: Asta
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
două complexe, existau 2 000 de difuzoare. S. B.: Cine întreținea această rețea de difuzoare? D. T.: Era în subordinea Politehnicii, pe campusul "Codrescu". În primul rând erau probleme tehnice și redacționale. Două probleme mari și late: să se întrețină redacțional - ca să nu fie numai critică și propagandă, și să se dea muzică rock, folk, căci nu se făcea numai educație socialistă. S. B.: Pentru ei educație însemna propagandă. D. T.: Asta era cea mai dură critică. S. B.: Până când au
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
SCÂNTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC, publicație editată la București, săptămânal, de la 20 septembrie 1981 până în decembrie 1989; cu titlul „Tineretul liber. Supliment literar-artistic” continuă până în mai 1992. Suplimentul nu a comportat o casetă redacțională proprie. De facto, cele douăsprezece pagini, care se vindeau și separat, sunt realizate de o echipă de redactori ai secției culturale a ziarului, coordonată de Ion Cristoiu, redactor-șef adjunct al „Scânteii tineretului” până în 1987, și de Victor Atanasiu, cuprinzând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
fondat în 1821 de John E. Taylor, care devine cotidian după 1855. În 1872, C.P. Scott preia funcția de director general pe care o va păstra pînă în 1929. În 1868 s-a creat Press Association, un fel de comunitate redacțională a ziarelor de provincie, destinată să le elibereze de sub tutela lui Reuter și a companiilor de telegraf. IV. Presa americană între 1783 și 1865: apariția jurnalismului modern În 1790, Statele Unite nu numărau decît 4 milioane de locuitori, iar ziarele din
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
se caracterizează prin dispersarea publicațiilor sale, însă concentrația și-a făcut repede simțite efectele. Dacă presa cotidiană a rămas divizată în mai mult de 1000 de titluri, foarte repede s-au constituit rețele regionale care au asigurat în comun serviciile redacționale, tehnice și comerciale ale ziarelor și apoi au controlat chiar ele întreprinderile. Regionalizarea nu a fost într-adevăr pusă în discuție, însă în fiecare mare oraș regionalele se impuneau. În același timp presa se depolitizase și marile partide politice își
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
cotidiene în 1946, 111 în 1960, 86 în 1974) care au determinat multe temeri. Mișcarea în favoarea stabilirii unui statut specific întreprinderilor de presă a continuat, stimulată prin revendicările "societății redactorilor" care reclamau pentru ziariști dreptul de participare la elaborarea politicii redacționale a întreprinderilor care îi angajau. Începînd din 1975, cea mai mare parte a ziarelor pariziene, în afară de Le Monde, intră într-o perioadă de criză care conduce la nenumărate conflicte cu salariații și tulburări, în timp ce tirajele se erodau an de an
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Meridian”, „Azi”, „Adam”, „Clopotul” (Botoșani), „Revista Fundațiilor Regale”, „Lumea”, „Veac nou”, „Revista literară”, „Flacăra”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Gazeta literară”, „Secolul 20” ș.a. Este redactor-șef la „Orizont” (1944-1948), la „Educația artistică” (1948-1952) și figurează pentru un timp în colegiul redacțional al ziarului „Scânteia”. Fire rezervată, P. participă la întrunirile avangardiștilor, după ce mulți ani doar urmărise cu atenție activitatea acestora și, contrar autonegației celor mai mulți dintre ei, strânge tot ce ținea de manifestarea avangardismului, compunându-și o cuprinzătoare arhivă personală. Existența lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
sociale proclamat de André Breton, iar ca literat, cu ajutorul lui Moldov, Geo Bogza, Victor Brauner, M. H. Maxy, F. Brunea-Fox, B. Fundoianu, Ștefan Roll, Ilarie Voronca și Claude Sernet (Mihail Cosma), scoate în aprilie 1928 revista „unu”, asumându-și responsabilitățile redacționale și financiare pentru a face ca publicația să apară regulat până în 1932. Debutase cu placheta Răbojul unui muritor (1925), ce conține poezie cu precădere bacoviană, pastișe și parodii, experimentul avangardist fiind aici prezent în pofida fiorului elegiac care însoțește adesea imaginea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
ocazionali. Totuși, și acum sunt de reținut contribuțiile tinerilor Eugen Jebeleanu, Ion Biberi, Virgil Carianopol, Nicolae Roșu. De altfel, trebuie remarcată în general ținuta materialelor, valoarea ideilor și seriozitatea subiectelor, iar din cercul colaboratorilor și dintre susținătorii reali ai colectivului redacțional, pe lângă Petru Comarnescu, e de evidențiat Ion Jianu (devenit aici Ionel; iscălește și cu pseudonimul Vivian Bel), dar mai ales C. Noica. Mai semnează Marcel Romanescu, Ioan Gh. Diamandy, Tita Bobeș, B. Jordan, Laura Vampa, Al. Sahia, A.D. Broșteanu. V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
apărută la București, bilunar, de la 15 noiembrie 1972 până la 15 decembrie 1989, editată de Asociația „România” și care continuă „Glasul patriei”. Redactor-șef este Paul Anghel, până în august 1974, când locul său va fi luat de Petre Ghelmez, restul echipei redacționale configurându-se la 1 ianuarie 1975 astfel: redactor-șef adjunct: Niculae Stoian, secretar general de redacție: C. N. Constantiniu, redactori: Ernst Breitenstein și Dan Grigorescu. Pe parcurs, în caseta redacțională survin numeroase modificări: de la numărul 166/1979 redactor-șef adjunct
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290260_a_291589]
-
locul său va fi luat de Petre Ghelmez, restul echipei redacționale configurându-se la 1 ianuarie 1975 astfel: redactor-șef adjunct: Niculae Stoian, secretar general de redacție: C. N. Constantiniu, redactori: Ernst Breitenstein și Dan Grigorescu. Pe parcurs, în caseta redacțională survin numeroase modificări: de la numărul 166/1979 redactor-șef adjunct e Pan Solcan, iar redactori Gheorghe Milea, Dumitru Radu Popa și Mihai Dulea, ultimul fiind înlocuit de la numărul 221/1982 cu Valeriu Pop. La numărul 316/1986 redacția prezintă următoarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290260_a_291589]
-
, revistă apărută la București, ca lunar, în 10 ianuarie și în februarie-martie 1935 (două numere), cu subtitlul „Scrisori de literatură”. Colectivul redacțional nu este menționat. Numărul inaugural se deschide cu eseul Un cuvânt despre platitudine și despre poezie, aparținând lui Mihail Sebastian. Autorul acuză scriitura „fără dibuiri, fără erori, fără dificultate”, ce de multe ori „este un semn de vid caligrafic”, disociază
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290000_a_291329]
-
lui și să propagam unirea tuturor.” Este o publicație de tip magazin cultural, cuprinzând multe informații utile emigrației românești, știri culturale și texte din literatura clasică română (I.L. Caragiale în special). Articolele, în bună măsură nesemnate, sunt datorate, probabil, colectivului redacțional. Cei mai importanți colaboratori sunt Aron Cotruș, ale cărui versuri sunt tipărite întotdeauna pe prima pagină (Cel tare nu plânge, Haiduceasca ș.a.), Radu Gyr (Vânt de seară), Teodor Ioraș (Vine România, fragmente de proza din volumul A fost odată), Vintilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286589_a_287918]
-
cămin pedagogic și cultural”, să realizeze o operă de „îndrumare și canalizare a tuturor energiilor” „puse în slujba învățământului și culturii” (Cuvânt înainte). Deviza înscrisă pe frontispiciu îi aparține lui Thomas Carlyle: „Muncă, sinceritate, tăcere!”. Rubricile obișnuite sunt „Reviste”, „Informațiuni”, „Redacționale”. În paginile dedicate poeziei Nichifor Crainic figureză cu Rugăciune pentru Rege, iar Aron Cotruș cu două poeme (republicări), tot reproduceri fiind versurile lui Vasile Militaru; mai semnează Panait Papazissu, Al. C. Aldea, Em. Papazissu, D. Anastasescu-Diana, Ion Lolu (eseuri), Radu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286053_a_287382]
-
prenumerațiune publicat în ultimele zile ale anului 1877, proprietarul, editorul și redactorul responsabil al gazetei, G. Barițiu, după ce analizează situația presei ardelene subliniind puținătatea ei și erorile orientării politice și culturale ale unora dintre periodice, expune un bine argumentat program redacțional. Potrivit acestui program, O. trebuia să urmărească realizarea unei coordonări a mișcării naționale și culturale, păstrându-și independența în raport cu diversele grupări politice ale românilor transilvăneni. Țelurile gazetei sunt acelea de a sprijini și îndruma învățământul românesc și eforturile de culturalizare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288504_a_289833]
-
origini sociale predispunând la rătăcire în mlaștina idealismului” (Paul Cornea), iar problema artistului tânăr „e una de eficiență în prezența lui fermă, răspicată, structurală, pe acest șantier care e țara de azi” (Geo Dumitrescu). Revista nu a avut un nucleu redacțional stabil. Dintr-un text retrospectiv, Amintiri din copilăria „Studentului român”, rezultă că printre cei dintâi redactori s-au numărat Sergiu Fărcășan, Mihail Petroveanu, Nicolae Corbu, Nicolae Tempea, probabil Gh. Brătescu. Temporar li s-au mai alăturat, în anii de început
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289989_a_291318]
-
VIITORUL, cotidian apărut la București din 26 martie 1990, sub egida Partidului Național Liberal, ca serie nouă a ziarului cu același titlu (1907-1946). Directori: Gelu Netea (martie-iulie 1990), Alexandru Dincă (din iulie 1990). Din colegiul redacțional mai fac parte Florin Dumitrache și Radu Boroianu. În articolul-program intitulat La început de drum, Florin Dumitrache precizează orientarea publicației către „liniște și pace”, „dialog în loc de confruntare”, „democrația reală, care să aducă la putere voința poporului”, „libertate în cuget și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290570_a_291899]
-
, revistă a elevilor de la liceul din Brănești (județul Ilfov) apărută în 1968-1969 (trei numere), sub îndrumarea profesorilor Dumitru Ciovlica, Maria Nina Stănescu și Nicolae Dumitrescu. Colectivul redacțional este alcătuit din elevi ai claselor terminale. Redactor-șef: Mircea Nedelciu. Secretar de redacție: Vasile Mihai. Publicația își propune să încurajeze avântul creator al „albatroșilor, acestor temerari tineri scriitori”. Rubrici: „Impresii de călătorie”, „Traduceri”, „Cronica cinematografică”, „Culegere de folclor”, „Pagină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285220_a_286549]
-
la București, bilunar din februarie 1949 până în decembrie 1974, lunar între ianuarie 1975 și decembrie 1980, bimestrial între ianuarie 1981 și decembrie 1989 și din nou lunar din aprilie 1991, când iese ca serie nouă, afiliată la Asociația Umoriștilor. Colectivul redacțional: Aurel Baranga (redactor-șef, 1949-1979), Manole Auneanu (redactor-șef adjunct), Niculae Stoian (redactor-șef, 1983-1986), Mihai Ispirescu (redactor-șef adjunct, 1986-1989), Tudor Popescu (redactor-șef adjunct, 1989), Ion Tipsie (director, 1991-1999), Rodica Tott (redactor-șef, 1991-1996). În acord cu programul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
Lesage, prezentată în foileton, versiunea realizată de Elena Farago la Pasărea albastră, piesa lui Maurice Maeterlinck. Rubrici permanente sunt „Pagina hazlie” (cuprinzând fabule, epigrame, aforisme), „Jocuri distractive”, și, cu o apariție sporadică, rubrica intitulată „Cărți și reviste”, susținută de colectivul redacțional. Alți colaboratori: G. Gr. Caïr, C. Niculescu-Novaci, Barbu Solalcolu, Corneliu Dragu, N.T. Cristescu, I. Neagu, Sanda Movilă. C.Tt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289194_a_290523]