1,713 matches
-
de evreu decât Statutul juridic.. ., Decret-lege pentru românizarea personalului din întreprinderi (12.11.1940), Decret-lege pentru interzicerea pentru evrei de a folosi posturi de radiorecepție (06.05.1941), Decret-lege pentru recensământul locuitorilor având sânge evreiesc (16.12.1941) etc. Această redefinire continuă a evreului nu numai că îngreuna posibilitatea aplicării unitare a legislației antisemite, ci crea și premisele pentru haos, întrucât schimba categoria demografică căreia i se adresa un decret sau altul, chiar dacă modificările nu erau întotdeauna semnificative. Primele obligații de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
este că aceste agenții și comitete au Început să concureze autoritatea Comisiei și sunt mai greu de controlat și de tras la răspundere (Christiansen, 1996). Dată fiind complexitatea sarcinilor pe care le are de Îndeplinit, Comisia are nevoie de o redefinire, de o regândire a rolului său. Ea nu poate fi reformată, așa cum se Întâmplă În cazul Încercării de a eficientiza o organizație, caz În care este suficient, de cele mai multe ori, să se acționeze asupra factorilor interni organizației (de exemplu, să
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cazul Încercării de a eficientiza o organizație, caz În care este suficient, de cele mai multe ori, să se acționeze asupra factorilor interni organizației (de exemplu, să se identifice modalități de stimulare a funcționarilor ei); În cazul Comisiei, este nevoie de o redefinire a poziției În infrastructura instituțională europeană (Metcalfe, 2001). Sofisticarea organizațională de care ar fi avut nevoie Comisia a fost trecută pe locul doi de Încrederea Într-un model dominant de manageriere a politicilor - Metoda Comunitară (Monnet), ce presupune transferarea competențelor
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
realizarea activităților conform previziunilor acestor planuri strategice (Kane și Patapan, 2006). Din acest punct de vedere, Îndeplinirea obiectivelor de politici publice precizate În planurile strategice nu este exclusiv o sarcină politică, ci, mai ales, una administrativă, fapt care impune o redefinire a modului În care responsabilitatea se Împarte Între managementul politic al unei organizații reprezentante a administrației publice și managementul administrativ al acesteia. Efectele pe care le-ar putea produce această inițiativă, chiar și pe termen lung, sunt similare cu cele
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
mijloace convenționale de luptă (avioane de vânătoare-bombardament)? Practic, acest studiu va viza consecințele practice ale aderării României la NATO, din perspectiva restructurării politicilor de achiziții militare. După cum am precizat deja pe parcursul acestui studiu, calitatea României de membru NATO obligă la redefinirea Întregii sale ecuații de securitate și de apărare. Garanțiile de securitate pe care le presupune apartenența la această comunitate de securitate și, deci, relațiile de putere pe care le instituie În regiune, fac În așa fel Încât amenințările convenționale la adresa
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
și să se reorganizeze pe principiile guvernanței corporative recomandate de Comisia Europeană. În literatura de specialitate sunt recunoscute cinci funcții ale managementului , ca fiind știința/arta conducerii, și anume: previziune/pro gramare, organizare, coordonare, comandă/antrenare și control. În condițiile redefinirii conceptului de control, care avea puternice conotații financiar-contabile, noului concept de control intern/sistem de control intern, în structura căruia intră și auditul intern, i se asociază o accepție mult mai largă și este privit ca o funcție a procesului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
managementului general, capabile să gestioneze riscurile cu care se confruntă entitățile. Totodată, impune implementarea auditului intern în cadrul organizațiilor și separarea clară a activităților acestuia de cele de control intern. România continuă îmbunătățirea cadrului normativ, ceea ce a condus la o nouă redefinire a conceptului de control intern și separat a conceptului de audit intern, astfel: - controlul intern reprezintă ansamblul politicilor și procedurilor concepute și implementate de managementul și personalul entității publice în vederea furnizării unei asigurări rezonabile pentru: atingerea obiectivelor entității publice într-
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
funcției este problema responsabilului, care, dacă misiunea nu-i este definită clar sau are impresia existenței unor contradicții, trebuie în mod obligatoriu să elimine aceste îndoieli pentru a putea merge mai departe. În acest sens, va apela la conducere pentru redefinirea misiunii și/sau pentru eliminarea contradicțiilor, în vederea evitării oricăror surprize în viitor. Aprecierea șanselor de realizare a misiunii constă în efectuarea unui inventar pe baza căruia să identifice tot ce este implementat și ceea ce lipsește. Inventarul este recomandat să se
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
o finețe intelectuală și stilistică deosebită au făcut din fiecare lucrare a ei un eveniment intelectual, lucru observat chiar și de critica românească, mai ales după apariția studiilor consacrate lui Eminescu. Cartea „Singura literatură esențială”. Povestirea fantastică (1996) propune o redefinire a dualității tipice fantasticului, considerat în lumina discuțiilor de genealogie moderne. Subminarea discursului realist prin intruziunea „straniului neliniștitor”, raporturile dintre fantastic și poezie, alegorie, miraculos, straniu, necesitatea recitirii (a „metalecturii”) textului dublu canonizat (o „istorie miraculoasă” povestită realist), rolul fantasticului
GREGORI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287350_a_288679]
-
includerea printre experimentele formaliste a unui “al treilea” Aragon sau a lui Bernard Noël. Nici vorbă că scrierile celor doi reflectează (la) condiția literaturii, dar noutatea demersului e Îndoielnică. Viart utilizează termenul estetică de fiecare dată cînd e vorba despre redefiniri, ulterior consacrate, ale romanului, dar trece sub tăcere implicațiile avute de unele, mai mult decît decît estetici, veritabile ideologii - cea textualistă, cu precădere - asupra poeticii. Pe de altă parte, dă dovadă de superficialitate atunci cînd tot estetica este chemată În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
centrală” a sincronicității prin modernism reacționar va fi și ea supusă unui proces de adaptare și transformare la „periferie”. Contexte politico-culturale. Rolul polemicilor În România de dinainte de război, dar mai ales în cea interbelică, are loc o importantă și masivă redefinire științifică, intelectuală, culturală a diferitelor canoane disciplinare academice. Subdomenii noi sunt formate, criticate, extinse și contractate în atmosfera intelectuală extrem de fecundă a perioadei. Un astfel de subdomeniu se formează în regiunea aflată la granița sociologiei, geografiei, etnografiei, istoriei, a „studiilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sociale reînnoite este informarea guvernelor asupra proceselor sociale ce se desfășoară în statele lor și în statele străine cu care se află în contact (Golopenția, 2002. 7). Partea administrativ-informativă a sociologiei îi pare lui Golopenția ca fiind extrem de importantă în redefinirea acestei științe, poate mult mai importantă decât realizarea integrării populare și a întemeierii dominației politice, cum este în cazul lui Freyer. Sociologul român încearcă să transforme demersul german, aparent prea particularist, al lui Hans Freyer într-un sistem și o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
calitativ noi (Kivisto, 2001, 553), dar că ele au ajuns la o anumită dezvoltare. În plus, în context general, importanța proceselor transnaționale și a studiului lor este dată și de faptul că, în multe cazuri, dinamicile transnaționale pot determina inclusiv redefinirea relațiilor dintre state. Un exemplu clasic este dat de faptul că, la nivel global, sumele trimise de către migranți în societățile de origine depășesc în unele cazuri nivelul ajutoarelor de dezvoltare și, câteodată, sumele trimise de muncitorii migranți ating valori impresionante
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și al bunurilor și gestionarea mai bună a incertitudinii. De exemplu, firma Renault a reușit să recupereze decalajul față de concurenți prin revizuirea relațiilor cu furnizorii și concesionarii. O altă modalitate de diferențiere este diferențierea „totală” sau ruptura strategică. Se caută redefinirea activității, concentrându-se pe noi factori-cheie de succes sau pe factorii care au fost neglijați până acum (Porter, 1986a, p. 217). Exploatând analogiile cu alte domenii de activitate, se reușește revizuirea funcționării tradiționale a domeniului. Profesioniștii sunt scandalizați deoarece sunt
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ajuns la 59%. „Acest lucru nu se va mai repeta”, afirmă G. Hamel. A doua forță pozitivă a fost atacul fără precedent Împotriva ineficienței. Asistăm la restructurări, retehnologizări, miniaturizări, la elaborarea de noi metode de planificare a resurselor și la redefinirea relațiilor cu clienții. Toate acestea au condus la posibilitatea de a face mai mult și mai bine cu mai puține resurse. A treia forță s-a concretizat Într-o avalanșă fără precedent de fuziuni și achiziții. În 1990, piața globală
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
să dezvolte relații de parteneriat cu furnizorii lor trebuie să renunțe la tendința naturală de a se proteja pentru a Învăța să Împartă cu alții. O consecință a dezvoltării relațiilor de parteneriat este transformarea structurii organizaționale. Realizarea unui parteneriat impune redefinirea rolului fiecărei funcțiuni implicate În această relație: a) Cumpărătorul trebuie să colaboreze pentru a elabora și aplica o strategie În ceea ce privește parteneriatul și să abandoneze rolul tradițional de comandă și control. La fel, furnizorul trebuie să reconsidere rolul funcției comerciale. b
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a modului de fabricație (internă sau externă), inginerii considerau că nu au nimic de Învățat de la furnizori. c) În ceea ce privește funcția de cercetare-dezvoltare, parteneriatul impune un contact continuu cu furnizorii externi Încă din primele faze ale concepției produsului. Un parteneriat implică redefinirea funcțiilor Întreprinderii și a organigramei fiecărui partener. De câțiva ani, marile Întreprinderi care au externalizat o mare parte a activității lor și-au organizat activitatea În jurul proiectelor. Organizarea funcțională a fost completată cu una transversală, care permite lucrul În echipă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Reengineering-ul Înseamnă reconcepția fundamentală a firmei plecând de la descompunerea activității În procese sau rețele. Obișnuințele, rutina, fragmentarea activităților, alungirea circuitelor ierarhice, circuitul anevoios al informațiilor conduc la pierderea flexibilității, a reactivității și, mai grav, la creșterea costurilor. Metoda constă În redefinirea rolului fiecăruia, dar nu În termenii funcției, gradului, statutului, ci În termenii procesului transfuncțional. Nu este suficient să se știe cine ce face, ci, mai ales, cine intervine, la ce moment, după sau Înaintea cui. Ea presupune schimbarea profundă a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
automobil. În interiorul firmei, dificultățile robotizării servesc ilustrării comunicării indispensabile ce trebuie să existe Între responsabilii metodelor care concep echipamentele și cei din fabricație, care asigură funcționarea liniilor de asamblare. În exterior, exigențele deosebite cu privire la calitatea și inovația componentelor au antrenat redefinirea relațiilor firmei cu furnizorii, ceea ce Înseamnă noi angajamente față de aceștia. Industria automobilului Înregistrează o puternică creștere a costurilor cercetării. Explicația este Încorporarea În noile modele a electronicii și a materialelor compozite și ceramice. Acordurile constructorilor de automobile În domeniul cercetării-dezvoltării
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
socialist”. Ele au contribuit, alături de alte demersuri similare, la normalizarea (limitată, desigur, dar totuși accentuată) a statutului și rostului criticii literare ca activitate specifică, distinctă de propaganda și publicistica de partid. Era epoca reconsiderării factorului estetic în evaluarea literaturii, a redefinirii raportului dintre ideologie (politică) și artă, a renunțării și chiar a denunțării sociologismului din anii ’50, la adresa căruia, în spiritul de „deschidere” propriu sfârșitului deceniului al șaptelea, C. lansează un atac violent, dar formulat cu urbanitate, uneori cu ironie. Astfel
CESEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286177_a_287506]
-
lui Festinger, dar să nu uităm că paradigma învățării sociale reprezentată aici de către Bandura, pe de o parte, și Miller și Dollard, pe de altă parte, conține, la rândul său, suficiente argumente pentru a fi considerată un jalon important în redefinirea metodologică. De altfel, s-a observat de ceva timp în literatura de specialitate că nici competiția, nici cooperarea nu sunt eminamente „pure”, competiția conținând germenele cooperării în propria structură, iar cooperarea fiind definită - la rândul ei - de o arie competițională
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
urmă pot să varieze, să-și schimbe locul; mai mult, o metodă poate deveni ea însăși un procedeu în cadrul unei alte metode (cum ar fi, de pildă, exercițiul ca procedeu în cadrul metodei simulării). Astfel de intersecții, răsturnări de situații și redefiniri permanente sunt elemente naturale a ceea ce numim metodologie didactică. În metoda exercițiului, acesta din urmă este văzut ca bază a formării unor deprinderi (de la latinescul exersare) și îmbracă o paletă extrem de largă de posibilități de expresie (de la exercițiul reproductiv, care
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ce aparțin altor generații. Pot fi amintite și schimbări ale valorilor familiei. Contactul cu alte civilizații (în special occidentale) a însemnat împrumutarea unor valori și atitudini specifice acestora. Atât migrația internațională, cât și cea din interiorul țării au contribuit la redefinirea dimensiunilor și funcționalității familiei. Se remarcă preocuparea pentru realizarea profesională înaintea întemeierii unei familii, preferința pentru relații de concubinaj față de cele oficial recunoscute, relații sexuale începute timpuriu etc. O altă consecința a migrației este legată de schimbări la nivelul relațiilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
motivațională, coevoluție, iuventologie, subcultura tineretului, contracultură, abordarea culturii prin sistemul categoriilor polare, delincvența juvenilă. S-a configurat în perioada comunistă o sociologie a vârstelor și generațiilor și aș remarca câteva contribuții - prima abordare monografică a problematicii generațiilor din sociologia românească, redefinirea conceptelor de generație, tineret, tinerețe, relații între generații, decelarea unor noi dimensiuni ale relațiilor dintre vârstă, cohortă, clasă socială și generație, un demers teoretic și metodologic de studiu al societății și al evoluției istoriei prin succesiunea generațiilor și contradicțiilor dintre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
teoriei formelor fără fond ca paradigmă de analiză a proceselor de modernizare; sociologia culturii - abordarea culturii prin sistemul categoriilor polare, analiza conceptelor de subcultură și contracultură (1981); sociologia vârstelor și generațiilor - prima abordare monografică a problematicii generațiilor din sociologia românească, redefinirea conceptelor de „generație”, „tineret”, „tinerețe”, „relații între generații”, decelarea unor noi dimensiuni ale relațiilor dintre vârstă, cohortă, clasă socială și generație, contradicțiile dintre generații, un demers teoretic și metodologic de studiu al societății și al evoluției istoriei prin succesiunea generațiilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]