1,695 matches
-
principalele ținte ale statului modern. Vezi și Paul Samuelson, William Nordhaus, Economie politică, Editura Teora, București, 2000, p. 54. 931 Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. I, p. 69. 932 Paul Dragoș Aligică, Limitele teoriei economice și redefinirea frontierelor disciplinare, Editura Politeia SNSPA, București, 2002, p. 72. 933 Vezi și Daniel Dăianu, Echilibrul economic și moneda, Editura Humanitas, București, 1993, p. 11. 934 Ibidem. 935 J.M. Keynes, Teoria generală a ocupării forței de muncă, a dobânzii și a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
și democrație). A adus, de asemenea, noi interpretări privitoare la istoria Occidentului, a Franței și a Germaniei. În 1997, lucrarea sa Istorie și mit În conștiința românească a stârnit senzație și a rămas de atunci un punct de reper În redefinirea istoriei naționale. Volume publicate la Humanitas: Istorie și mit În conștiința românească (1997, 2000, 2002, 2006, 2010, 2011) Jocul cu trecutul. Istoria Între adevăr și ficțiune (1998, 2002, 2008) Două secole de mitologie națională (1999, 2005, 2011) Mitologia științifică a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
aparținea chiar În Întregime. Un nou personaj intra În scenă: Adrian Năstase. Anii Năstase Influența lui Iliescu În partid a continuat să rămână importantă, dovedindu-se chiar determinantă În unele situații. S-a petrecut totuși În urma alegerilor din 2000 o redefinire a rolurilor. Până În 1996, Iliescu conduce efectiv; prim-miniștrii nu ies din cuvântul lui, iar dacă ies, plătesc, așa cum s-a Întâmplat cu Roman. Din 1996 până În 2000, Constantinescu schimbă trei guverne. Și Iliescu, și Constantinescu au beneficiat de condiția
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
efect de contagiune”, realizat, în principal, datorită informațiilor pe care populația rurală le obține despre condițiile de viață din oraș prin contacte de muncă, locuiri temporare în oraș, mijloace de comunicare în masă. Această aspirație apare ca rezultat al unei „redefiniri a situației”: percepând decalajul pe o anumită componentă dintre condițiile rurale și cele urbane de viață, unii membri ai comunității iau o atitudine activă (ceea ce Mac Iver denumește „evaluare dinamică”), declanșând astfel procesul de schimbare a situației. Puterea economică a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ele așezate pe baze noi. Nu în ultimul rând, România a devenit un participant eficient la activitățile organizațiilor internaționale (O.N.U., CSCE). Așadar, imediat după 1989, România a înțeles să meargă pe linia normalizării în plan extern și spre redefinirea obiectivelor sale, stabilindu-și prioritățile. I.3. Noua ordine internațională I.3.1. Aspecte generale Structura sistemului internațional cunoaște, la sfârșitul secolului al XX-lea, schimbări radicale, determinate de: 1. dizolvarea bipolarismului postbelic; 2. prăbușirea Cortinei de fier; 3. sfârșitul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
conștientizată prin acest război a fost ineficiența petrolului ca „armă” de partea țărilor producătoare. Sfârșitul războiului rece conferă în primul rând o consecință regională a evenimentului global, și anume o nouă însemnătate geografică a Orientului Mijlociu. Se impune deci o redefinire a acestuia. Inițial Orientul Mijlociu cuprindea țările din jurul Golfului Persic, având ca limită nordică frontiera sovietică. Această frontieră a fost determinată de extinderea puterii imperiale ruse în secolul 19, când a cucerit și anexat teritorii din Transcaucazia și Asia Centrală, care din
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
III.6.2. Impactul schimbărilor intervenite în sistemul internațional Datorită îmbinării, în același timp, a unor factori de proveniență internă și externă, Uniunea Europeană este chemată să joace un rol de prim plan pe arena mondială, care este confruntată cu imperativul redefinirii relațiilor internaționale. Prăbușirea comunismului în imperiul sovietic ca și în Europa Centrală și Orientală impune U.E. să înfrunte noi provocări și să accepte noi responsabilități, atât în propria casă cât și în exterior. În plus, accelerarea evoluțiilor economice și politice
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
fără frontieră a adăugat o dimensiune suplimentară puterii economice a U.E., întărind rolul său în comerțul mondial. Această realizare a impus readaptarea și reajustarea relațiilor sale cu partenerii care doresc să profite de această etapă majoră în drumul liberalizării europene. Redefinirea raporturilor sale a devenit stringentă în relațiile cu state ca S.U.A. și Japonia care împreună cu ea alcătuiesc trei piloni ai democrației pluraliste și economiei de piață. Buna funcționare a noii ordini mondiale, aflată încă în proces de definire, va depinde
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
la simplificarea politicilor comerciale adoptate la un moment dat. III.6.3.2. Piața internă unică din perspectiva raporturilor U.E. cu partenerii externi Crearea pieței unice constituie un eveniment marcant al anilor ’90. Faptul a impus guvernelor și antreprizelor particulare redefinirea strategiilor de producție, de comercializare și de investiție. Scopul înființării pieței unice este eliminarea obstacolelor naționale care mai subzistau în interiorul pieței interne a comunității, dând astfel posibilitatea ca antreprizele să beneficieze de o piață internă la dimensiunile unui continent și
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
urmărite prin afirmarea identității europene sunt, printre altele: asigurarea coerenței politicii externe, consolidarea acțiunii comunitare externe, afirmarea unei politici externe și de securitate comune. U.E. se comportă ca un actor cu identitate proprie, devenind, practic, o putere mondială. În contextul redefinirii relațiilor internaționale, U.E. trebuie să joace un rol de prim-plan pe arena mondială. U.E. este, astăzi, o putere comercială, economică și politică importantă, trebuind să-și asume un rol politic proporțional cu forța sa economică, Tratatul de la Maastricht nefăcând
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
aceste conflicte. Atât U.E., cât și S.U.A. sunt conștiente de importanța legăturilor economice și comerciale, a colaborării lor politico-militare în noua conjunctură, pentru a lăsa conflictele să se desfășoare incontrolabil. Sub imperiul noilor schimbări survenite după 1989, s-a impus redefinirea bazelor relațiilor bilaterale cu S.U.A. Relațiile americanocomunitare se desfășoară pe baza reglementărilor din 1990. Prin declarație s-a fixat cadrul desfășurării consultărilor bilaterale prevăzute în 5 niveluri: 1. întruniri trimestriale între președintele S.U.A., președintele Comisiei Europene și șeful de guvern
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
internațional, apărut în urma evenimentelor dramatice care s-au succedat după 1989, a creat premisele unor schimbări profunde, rapide și pozitive în Europa Centrală și de Est. Relațiile U.E. cu țările din această zonă sunt, de asemenea, supuse unui proces de redefinire a conținutului și formei lor. O noua dimensiune a relațiilor dintre Uniune și Europa Centrală și de Est s-a stabilit în vara anului 1989. În cadrul întâlnirii la nivel înalt de la Paris a grupului celor șapte, din 14 iulie 1989
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
din America Latină, dar nu cu o pondere atât de mare, precum și cu țări din Asia. Putem aprecia, așadar, că U.E. a dezvoltat, în timp, o diversitate de raporturi, cu țări de pe toate continentele, contribuind, în calitate de actor al vieții internaționale, la redefinirea raporturilor cu lumea externă. III.8. Uniunea Europeană și politica externă de securitate comună III.8.1. Politica externă și de securitate comună În anii ’90 se punea problema dacă Uniunea Europeană (U.E.) avea vreo șansă să dezvolte o Politică Externă și
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
fost dramatice, cât și în Vestul Europei, unde schimbările au fost treptate, dar au avut efecte la fel de profunde. Datorită ritmului măsurat al evoluțiilor din Europa Occidentală mulți au fost tentați să afirme că doar Estul continentului va fi supus unor redefiniri substanțiale. Era doar o iluzie. Datorită declinului rolului conducător al Statelor Unite și creșterii importanței pe plan politic și economic al Germaniei, politicienii europeni se gândesc să reevalueze situația care afectează profund viitorul Uniunii Europenemodelul continental al progresului economic, politic și
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
punea problema implicării marilor puteri în chestiuni europene, cu toate consecințele asupra politicii mondiale sau a relațiilor internaționale: implicarea/nu a S.U.A., succesul/insuccesul instituțiilor de cooperare regională/subregională. Contextul internațional este altul acum; conceptul de securitate a cunoscut redefiniri, recomandări din perspectiva pozițiilor diverse adoptate de marile puteri și nu numai. Multe dintre organismele constituite de-a lungul timpului: N AT O., U.E., O.S.C.E., U.E.O., O.C.E.D. sau C.E. n-au făcut decât să contribuie la crearea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
să se reorganizeze pe principiile guvernanței corporative recomandate de Comisia Europeană. În literatura de specialitate sunt recunoscute cinci funcții ale managementului 10, ca fiind știința/arta conducerii, și anume: previziune/pro gramare, organizare, coordonare, comandă/antrenare și control. În condițiile redefinirii conceptului de control, care avea puternice conotații financiar-contabile, noului concept de control intern/sistem de control intern, în structura căruia intră și auditul intern, i se asociază o accepție mult mai largă și este privit ca o funcție a procesului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
generale, Editura Dunod, Paris, 1925, p. 55. Guvernanța corporativă 110 110 Totodată, impune implementarea auditului intern în cadrul organizațiilor și separarea clară a activităților acestuia de cele de control intern. România continuă îmbunătățirea cadrului normativ, ceea ce a condus la o nouă redefinire a conceptului de control intern și separat a conceptului de audit intern, astfel: - controlul intern 11 reprezintă ansamblul politicilor și procedurilor concepute și implementate de managementul și personalul entității publice în vederea furnizării unei asigurări rezonabile pentru: atingerea obiectivelor entității publice
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
funcției este problema responsabilului, care, dacă misiunea nu-i este definită clar sau are impresia existenței unor contradicții, trebuie în mod obligatoriu să elimine aceste îndoieli pentru a putea merge mai departe. În acest sens, va apela la conducere pentru redefinirea misiunii și/sau pentru eliminarea contradicțiilor, în vederea evitării oricăror surprize în viitor. Aprecierea șanselor de realizare a misiunii constă în efectuarea unui inventar pe baza căruia să identifice tot ce este implementat și ceea ce lipsește. Inventarul este recomandat să se
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
sale, o adevărată „mitologie”, chiar „escatologie”. E Întâmpinat cu nerăbdare, cu Încântare, dar și cu frisoane. Integrarea lui În mod practic conduce la o reechilibare a sistemului de reprezentări, la o recalibrare a raportului dintre om și univers, la o redefinire a persoanei În consens cu noi solicitări sau valori. În plus, pentru tineri un astfel de produs dobândește și o valoare simbolică, de ratașare la o lume ce pare a aureola valoric pe purtătorii acestor produse. A poseda cel mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
În care trăim, vine cu noi moduri de Înțelegere, de simțire, de raportare la ceilalți, de integrare a experienței, de Învățare. Aceste tipuri de trăiri instaurează noi percepții asupra distanței, spațiului, timpului, rapidității, oportunității. Cu alte cuvinte, se impune o redefinire a copilăriei pe noi coordonate, mult mai active, mai responsabile, mai personalizate. Cei care ar fi bine să-și schimbe mentalitatea sunt profesorii și părinții. Aceștia trebuie să Învețe și ei câte ceva de la cei tineri, nu numai să-i Învețe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
acțiunilor e nevoie de o normare a calității, de o prefigurare a acesteia În acord cu anumite standarde. A acționa numai sub Însemnul inspirației, al eventualului ghidaj spontan ține de vremuri revolute și nu mai este o dovadă de profesionalism. Redefinirea Învățământului superior În acord cu chemările calității este dublată de unificarea structurală și procesuală la scară europeană, În conformitate cu exigențele Procesului de la Bologna. O astfel de așezare a structurilor de formare (trei ani licență, doi ani master și trei ani doctorat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
teologic propriu-zis; 2. la nivelul școlii, se pun bazele unei rețele de influențe educative, cu conotație religioasă, ce vin dinspre disciplinele „clasice” - literatură, istorie, artă, știință etc. -, ceea ce presupune o regândire a programelor analitice ale celorlalte discipline, o „calibrare” și redefinire a lor În consens cu aceste potențialități. Dorim cu ardoare să „vedem” și să ne bucurăm de consecințele experienței de predare a religiei. Într-o anumită măsură, ele deja pot fi constatate. Prezența masivă a tinerilor la biserică și implicarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Pe acest considerent, mulți erau de acord, dar se aflau și Într-un mare dezacord În privința ideii de introducere a religiei În școală. Un avantaj al acestei resurecții spirituale constă În faptul că ea are loc Într-o perioadă de redefinire culturală a Europei, de reașezări juridice și diplomatice. Procesul de introducere a religiei În școli se poate racorda Încă de la Început la o dinamică ce va marca mult timp continentul nostru, la principii deosebit de necesare lumii actuale, cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
sfidări au fost, sunt - după cum constatăm - și vor continua cu siguranță să mai fie. 10. 2. Postul, ocazie de concentrare și recentrare În tradiția creștin-ortodoxă, Întâmpinarea marilor sărbători este prefațată de o perioadă de pregătire ce presupune un exercițiu de redefinire valorică și concentrare pe măsură. Intensificarea vieții spirituale, Încercarea de a face un bilanț și de a trasa o perspectivă mai bună sunt consubstanțiale acestei stări de așteptare. Fiecare, În concordanță cu o serie de rigori, dar și cu posibilități
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
a reprezentat, de asemenea, un pas important În crearea instituțiilor de Îngrijire a sănătății finanțate de stat, dar și o creștere semnificativă a vizibilității profesionale și a importanței sociale a medicilor 13. A Însemnat totodată o deplasare amplă În direcția redefinirii autorității și a responsabilităților statului vizavi de sănătatea publică. Mai mult, viziunea lui Cantacuzino despre epidemiile sociale și sănătatea publică simpatiza deja cu ideile determinismului biologic care au căpătat amploare În perioada interbelică 14. În aceeași perioadă, În Transilvania, Învățământul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]