7,010 matches
-
conservatorismul de stânga promovează creșterea organică a economiei de piață și a democrației din economia centralizată și autoritarismul. E un conservatorism paternalist, întreținut de dirijismulxe "„dirijism" statal. Nu reprezintă o strategie axată pe individ și drepturi, ci pe colectivități și redistribuiri. Aderența la o astfel de ideologie este atestată de barometrele de opinie întreprinse în tranziție 26, de alegerea sistematică a partidelor care au mesaje de acest tip și de conținutul protestelor de-a lungul anilor. Așa cum vom vedea, colectivitățile care
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
astfel de ideologie este atestată de barometrele de opinie întreprinse în tranziție 26, de alegerea sistematică a partidelor care au mesaje de acest tip și de conținutul protestelor de-a lungul anilor. Așa cum vom vedea, colectivitățile care au contat în redistribuire au fost prin excelență alcătuite din bărbați. În regimurile democratice, partidele care vor reprezentativitate trebuie să țină seama de preferințele electoratului. Așa se face că, în absența unei opoziții externe ferme 27, în România, câștig de cauză a avut strategia
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
câștigat dacă ar fi funcționat criteriile meritului și ale pieței în locul celor legate de dreptatea reparatorie a stângii conservatoare. Desigur, aici nu este vorba deloc despre o politică deliberată de discriminare a femeilor în relație cu statulxe "„stat" și cu redistribuirea resurselor. Marile sindicatexe "„sindicate" ale industriilor bărbaților, ca și guvernele ce le-au sprijinit nu au avut intenția să acționeze contra femeilor, dar în consecința acțiunii lor aceasta s-a întâmplat 34. Cum au ajuns mai mult femeile pe piață
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
statului care lucrează în domeniile cu angajați bărbați: utilitățile, transporturile, petrolul, armata, poliția, serviciile de informații au grile de salarizare mai mari decât cei care lucrează în sănătate, educație, administrația publică și în care sunt majoritar femei. Dominația bărbaților în redistribuire nu a fost o politică intenționată, ci un efect al unei tradiții în ierarhizarea muncii și veniturilor. Această politică, coerentă cu dominarea conservatorismului de stânga în perioada tranziției, nu a putut contracara la nesfârșit impactul globalizăriixe "„globalizare" și presiunea internațională
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
principiului subiectivității valorii. footnote>: „Actele de evaluare nu sunt susceptibile de a fi măsurate. [...]. Măsurarea valorii subiective este imposibila” [Mises, 1912, 1953, p. 38]. Apoi, în (1932), Robbins formulează un argument împotriva comparațiilor interpersonale de bunăstare<footnote De fapt, împotriva redistribuirilor guvernamentale pe baza legii utilității marginale descrescânde. Aceasta, într-o formă simplificată, spune că, prin consum adițional, valoarea unității consumate descrește. Pornind de aici, utilitatea maginală a unei unități monetare suplimentare descrește odată cu creșterea cantității de unități monetare disponibile. Mai
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
furnizoare de servicii sociale, cu o administrare prin programe și proiecte”. În capitolul 1 al volumului definite și analizate conceptul de politici sociale, precum și mecanismele de producere a bunăstării sociale: cele ale pieței și cele realizate prin intermediul politicilor sociale, prin redistribuire sau transfer. În acest context, este urmărită pe plan internațional modalitatea de evoluție a securității sociale, un accent deosebit fiind pus pe „rațiunile apariției” acesteia. Totodată, sunt incluse în cercetare transferurile financiare contributorii: asigurările de pensii, șomaj, serviciile de îngrijire
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
un mediu relaxant, plăcut. Datorită strategiilor cooperative, toți elevii Învață să asculte activ, să fie toleranți, să ia decizii și să-și asume responsabilități În cadrul grupului. Învățarea În grupuri mici, activă și colaborativă, asigură o reală interacțiune și intercomunicare, o redistribuire corectă de recompense sociale (apreciere, considerație, respect), o distribuire eficientă a sarcinilor de lucru, un simț al disponibilității și al artei solicitării sau acordării ajutorului mult sporite. Cu toții trebuie să ne Întrebăm de ce nu pot face progrese semnificative În Învățare
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – VALOARE ŞI ALEGERE EDUCATIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria DIACONU, Silvia MICU, Petronela POPOVICI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2132]
-
împrumutate (ca parte a forțelor productive), procesul de apropriere a pământului (mijloc de producție) și relațiile intercomunitare (ca una din componentele acestui proces). Astfel, influența lui Polanyi, notorie la Meillassoux în diferitele forme de relații pe care le diferențiază (prestare / redistribuire, schimb reciproc, schimb comercial), apare la un nivel cu totul diferit în preocuparea lui Godelier de a evidenția încastrarea economicului și deci a raporturilor de producție în instituțiile sociale. Decurge de aici o abordare singulară a rudeniei, care, din suprastructura
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mai diverse, este un operator deosebit de maleabil de configurare și de înmulțire a relațiilor agonistice, dar și unul de clasare și de supunere. Pe lângă aceasta, anumite întrebări ridicate de antropologia economică de exemplu, problematicile lui Meillassoux privind mișcările de prestare / redistribuire care asigură întreținerea celor care nu produc de către producători și edifică sensul politic și ideologic al rudeniei s-ar putea revela astăzi ca o sursă de inspirație pentru analiza avatarurilor diverse ale solidarității, ale protecției sociale și ale generozității, sau
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
luarea în considerare a singularității nu ar putea servi ca suport de legitimare pentru expulzarea din munca protejată și din salariat a unor fracțiuni din ce în ce mai importante ale populației. În fața realităților actuale ale întreprinderii și ale muncii ale căror împărțiri și redistribuiri necesare sunt invocate încontinuu pentru a exorciza înmulțirea "săracilor" de orice origine -, antropologia se poate deci simți interpelată la mai multe nivele, care se înscriu într-o filiație directă cu temele cutumiare. Construirea miturilor cu vocație universalizantă ale "mondializării economice
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
financiare; supunându-se unor principii învechite, ontologizarea părea mai "etnică" în cazul Africii și mai "religioasă" în aria asiatică, în care, după caz, accentul era pus pe "valorile" intrinsece ale budismului sau confucianismului. Pe de o parte, era așadar denunțată redistribuirea de nestăpânit, nepotismul, clientelismul... ca obstacole față de "capitalism" pe de alta, exista fascinația pentru ordonarea spontană și imanentă a grupurilor în timpul muncii, pentru eficacitatea financiară a unei rudenii solidare în care ascultarea de frații mai mari era o regulă necontestată
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în mod paradoxal integrat într-un context sociologic al raporturilor personale a cărui infrastructură este subzistența. Care este procesul desfășurării lui? Suma este colectată printre diverșii membri ai unei familii și vărsată familiei opuse, între membrii căreia se efectuează o redistribuire; intermediarul celor două grupuri familiale este un judecător sau un notabil oarecare. De exemplu, o afacere de adulter este în mod esențial un conflict între două familii; ne uluiește inexistența unui conflict individual între soț și amant sau între soț
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acest joc dintre persoane este distrus. În interiorul grupului familial, bogăția va determina legăturile personale: în faza de colectă familială, cel care are cei mai mulți bani va da cel mai mult. Un conflict violent se află acum în desfășurare în faza de redistribuire: cel mai bogat vrea să obțină cel mai mult, proporțional cu capacitatea lui de a da. Sistem revelator: toate aceste colecte și distribuiri monetare duc la întocmirea unor liste scrise pe marginea cărora sunt angajate discuții interminabile. De aceea citadinii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și fondurile structurale (Anderson, 1997; Anderson, 1999). Autorul afirmă că, între 1990 și 1992, guvernul german a urmat procedurile existente, în ciuda costurilor uriașe impuse actorilor interni. Totuși, de atunci, guvernul german acordă mai multă atenție chestiunilor legate de distribuție și redistribuire. Într-adevăr, Anderson observă continuitate într-un domeniu politicile comerciale. Astfel, el concluzionează că, în timp ce [...] unificarea nu a dus la o reevaluare internă majoră a rolului Germaniei în Europa ... ar fi neconform cu realitatea să descriem relația Germaniei unificate cu
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
reconciliere între muncă și cultură se efectuează, începând din anii 1980, și prin încurajarea diversificării locurilor de muncă: cultura devine o "mină de locuri de muncă" într-o societate a loisir-urilor dominată de clasele mijlocii. Egalitatea se realizează prin redistribuirea bunurilor între grupurile sociale, dar și prin accesul generalizat al tuturor la cultură și în special prin accesul lumii muncitorești la diversitatea aptitudinilor și practicilor amatoare (René Kaes, Janine Larrue, Paul-Henri Chombart de Lauwe, Joffre Dumazedier, Richard Hoggart, Michel Verret
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
230, 234, 236-240, 259-260, 264, 276, 288, 304, 307, 310. R Raționalitate, 54, 61, 183, 213-214, 245, 249, 264-265, 285, 309. Raționalizare, 184, 192. Rațiuni, 46, 50-51, 54-55, 81, 85, 139, 142-143, 231, 306. Realism, 117. Reciprocitate, 226. Reconciliere, 218. Redistribuire, 218. Reflexie, 163. Regiune, 122, 204-206, 208-209, 228, 231, 233, 236. Reificare, 35, 147. Relativism, 36, 57, 217, 261, 305. Religie, 9, 13, 34-37, 61-62, 64, 73, 81, 114, 125, 140, 149-151, 162, 166, 181, 271, 273. Reprezentări colective / politice
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
politică și rezultate, trebuie ținut minte că proprietatea este un concept legal; bogăția este un concept economic. Cele două sunt adesea confundate, dar ele ar trebui distinse. Procesele de piață redistribuie de regulă bogăția la o scară enromă. În schimb, redistribuirea nedorită de proprietate (care este cunoscută sub numele de "furt", când este realizată de cetățeni) este interzisă sub regulile care guvernează piețele libere, care reclamă ca proprietatea să fie bine definită și sigură din punct de vedere legal. Piețele pot
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fiecare dată când valoarea unui activ (asupra căruia deținătorul are un titlu de proprietate) se schimbă, bogăția deținătorului activului se schimbă. Un activ care valora 600 de euro ieri ar putea valora astăzi doar 400 de euro. Asta înseamnă o redistribuire de 200 de euro a bogăției prin intermediul pieței, deși nu a existat nicio redistribuire a proprietății. Ca urmare, piețele redistribuie în mod obișnuit bogăția și în cursul acestui proces oferă deținătorilor de active stimulente să maximizeze valoarea acestora sau să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
se schimbă, bogăția deținătorului activului se schimbă. Un activ care valora 600 de euro ieri ar putea valora astăzi doar 400 de euro. Asta înseamnă o redistribuire de 200 de euro a bogăției prin intermediul pieței, deși nu a existat nicio redistribuire a proprietății. Ca urmare, piețele redistribuie în mod obișnuit bogăția și în cursul acestui proces oferă deținătorilor de active stimulente să maximizeze valoarea acestora sau să pună activele în mâinile celor care le pot maximiza valoarea. Această redistribuire regulată, bazată
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
existat nicio redistribuire a proprietății. Ca urmare, piețele redistribuie în mod obișnuit bogăția și în cursul acestui proces oferă deținătorilor de active stimulente să maximizeze valoarea acestora sau să pună activele în mâinile celor care le pot maximiza valoarea. Această redistribuire regulată, bazată pe stimulente pentru a maximiza valoarea totală, reprezintă un transfer de bogăție la o scară de neconceput pentru majoritatea politicienilor. Prin contrast, în timp ce procesele de piață redistribuie bogăția, procesele politice redistribuie proprietatea, luând-o de la unii și dând
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
adică puterea necesară pentru a atinge astfel de rezultate. Ca să fie obținut un anumit tipar de rezultate, un individ sau un grup oarecare trebuie să aibă un fel de "Ochi al lui Dumnezeu" asupra rezultatelor pentru a pune în practică redistribuirea, să vadă un minus aici și un plus acolo și ca urmare să ia de acolo și să mute aici. Cum puterile de a crea rezultate egale sunt concentrate în mâinile celor cărora le-au fost încredințate, așa cum a fost
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fost dăruită încă din momentul nașterii sale, ca element structural și ca înveliș pro-tector. Soarele, vegetația induc circulația apei, ploile se infiltrează sau alimentează cursurile de apă, realizând o cantitate de apă terestră aproape constantă de la origini. Apa contribuie la redistribuirea permanentă a energiei solare pe glob, organizând și reglementând clima. Când se solidifică, apa se dilată, proces cu urmări imense pentru mediul în-conjurător (formarea bazinelor hidrografice, sfărâmarea rocilor, eroziunile etc). O picătură de apă ce cade neîncetat sapă chiar și
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
Vasile Bujoreanu, staroste și apoi vornic de Bârlad, Schiva (Paraschiva), soția lui Dabija Nădăbaico. Inițial, satul și moșia Țigăneii s-a împărțit în trei, fiecare din cele trei surori stăpânind câte o treime, aceasta fiind situația și cu ocazia unei redistribuiri din 1636, în „Suretul ispisocului de la Vasili Vodă de înpărțala ce ș-au împărțit moșiile”, fiecărei surori revenindu-i, printre altele, „a tree parte din Dimăceni, ce esti la ținutul Tecuciului [...] și a tree parte din satul Țigănenii (sic) în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și Costantin Păladi păharnic și Nicolai Păladi ban”. În izvodul „de moșii și alte lucruri, vii și țigani și bani ce au rămas boierilor Pălădești” se arată și „Umbrăreștii și vii și țigani a logofetesii Mariei”, avere considerată susceptibilă de redistribuire. Or, nu puteau face obiectul unei astfel de acțiuni dacă bunurile respective nu ar fi rămas de la Ion Palade, după soția sa, Nastasia. E demn, iarăși, de relevat că apare în izvod numele satului Umbrărești, deși, în mod cert, numai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moștenire participând urmașii lor, Măriuța, fiica stolnicului, „și copiii medelnicerului Costachi”, alături de ceilalți frați moștenitori aflați în viață. „Umbrăreștii, la ținutul Tecuciului, cu toate părțile de pe înpregiur, Bozieștii, tot la ținutul Tecuciului”, alături de alte stăpâniri specificate în continuarea actului de redistribuire, „toate s-au vinit în partia Măriuții, fiica stolnicului Manolachi Costachi”. Interesant sub aspect genealogic ni se pare faptul că Măriuța descindea, pe linie maternă, tot din familia Palade, mama sa, și ea, cu numele Nastasia, căsătorită cu stolnicul Manolache
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]