1,577 matches
-
Luminița Marcu Povestea din Frumusețe și întristare e o poveste cu oameni obișnuiți. Oki e un scriitor trecut de cincizeci de ani care a scris o singură carte de succes, reeditată de mai multe ori, citită de toată lumea, o carte care va rămîne după el și datorită căreia a putut să-și întrețină familia și să-i asigure fiului său, Tichiro, studiile universitare. Cartea se numește O fată de șaisprezece ani
Frumusețe și delectare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17020_a_18345]
-
doar de axe posibile de orientare. Din contiguitatea asociațiilor și compenetrația formelor propuse, se instituie condiționat o stare de nativitate imediată spre/prin „semn” și „simbolurile fundamentale”, formele structurându-se în sisteme de variațiuni pe aceeași temă a căror origine reeditează momentele primare ale creației. Palmares Constantin Grangure este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. A avut expoziții personale în țară, începând din anul 1973, la Timișoara, Lugoj, Arad, Mamaia și București. Expoziții pesonale în străinătate: 1993 la Heidelberg în
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
Etimologicum Magnum Romaniae, în trei volume, apărute în anii 1972-1976 la Editura Minerva. Cuvente den batrâni apar, tot în trei volume, la Editura Didactică și Pedagogică, în 1983-1984, în îngrijirea corectă a slavistului Gheorghe Mihăilă. Istoria critică a românilor este reeditată, după toate regulile științifice, cu un studiu introductiv de către Grigore Brâncuș, la Editura Minerva, în 1984 (în completare, istoricul Manole Neagoe a adăugat un alt studiu și note de specialitate adecvate). De ce nu au putut fi cuprinse aceste reeditări chiar
Mersul ediției Hasdeu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10927_a_12252]
-
consimțământul celor în drept, a unor traduceri ale acestuia, în principal din Ch. Perrault și Frații Grimm. Într-o primă fază, incriminarea a pornit de la următoarele: - reeditările cuprindeau povești aflate, toate sau în marea lor majoritate, în volumele editate sau reeditate în urmă cu ani, având mențiunea "în românește de Dan Faur" și nu indicau, nici editura străină și nici anul, la și respectiv în care, a apărut versiunea după care au fost efectuate noile traduceri; - nu se preciza nici un traducător
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14319_a_15644]
-
Nicolae Manolescu Deși prezent în cele mai recente dicționare literare, Ștefan Ciobanu (1883-1950), profesor de literatură veche la Chișinău (1926-1938) și la București (1938-1949), membru al Academiei Române, autor al unei foarte temeinice Istorii a literaturii române vechi (1947, reeditată în 1989 de Dan Horia Mazilu), este aproape uitat astăzi. Din aceeași generație cu Nicolae Cartojan și Sextil Pușcariu, pionieri și ei ai studiului literaturii din secolele XVI-XVIII cu mijloacele secolului XX, Ștefan Ciobanu venea din Basarabia și predase la
Un nume uitat: Ștefan Ciobanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5236_a_6561]
-
de istorie literară. Mai nimeni nu mai pomenește astăzi de Romanische oder walachische Sprache und Literatur din 1937 a lui Mihail Kogălniceanu, prima încercare de acest fel, când autorul avea 20 de ani și era student la Berlin (o va reedita fiul lui în 1895). Nici de Crestomația sau analecte literare din 1858 a lui Timotei Cipariu nu se mai știe, a cărei prefață este totuși o încercare mult mai amplă decât a lui Kogălniceanu de a „schița” o istorie a
Un nume uitat: Ștefan Ciobanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5236_a_6561]
-
biografii. Tot în Lepturariu i-a descoperit pe poeții evocați în Epigonii. Uitată complet e Crestomația română a lui Moses Gaster din 1891. Ca și Istoria limbii și literaturii române, prima istorie propriu-zisă, aceea a lui Aron Densusianu din 1885, reeditată în 1894, ca și Schițe de istoria literaturii române a lui V. Ureche, tot din 1885, ca și, un an mai târziu, Istoria limbii și a literaturii române a lui I. Nădejde, ca și, în fine, Introducere în istoria limbii
Un nume uitat: Ștefan Ciobanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5236_a_6561]
-
Dinamica și cinetica ficțională, ramuri ale aceleiași științe, nu pot fi utilizate aici simultan, deși ele trebuie înțelese împreună, în proiectul epic pe care îl servesc. Ca și celelalte volume ale prozatorului, Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare, reeditat după aproape zece ani, dă o senzație puternică de viață, ilustrând la maximum posibilitățile și consistența iluziei realiste. Eroii, inclusiv cei cu ghilimele, sunt tridimensionali, acțiunile și limbajul lor, faptele și gesturile, ticurile caracterizante scoțându-i în evidență de parcă nimic
Orașul subteran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9028_a_10353]
-
marile spirite pot lămuri decisiv evoluțiile și să ofere paradigme și subiecte de meditație politicienilor. Grigore Gafencu aflat ca ambasador la Moscova a recomandat Guvernului României să studieze monografia istoricului francez Vandal, Napoleon et Alexandre, deoarece vedea cum se va reedita între Hitler și Stalin conflictul care l-a opus pe Napoleon țarului Alexandru. Generalul Marshall într-o cuvântare rostită în 1947 la Universitatea din Princeton își exprima convingerea că nimeni nu poate înțelege esența relațiilor internaționale contemporane, dacă nu a
TUCIDIDE și lumea bipolară by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12713_a_14038]
-
scrisoare către I. Negoițescu, a fost dat afară din slujbă, iar romanul i-a fost trimis la topit după ce a participat la o șezătoare național-țărănistă interzisă; ulterior a emigrat și el în Germania), iar cărțile lor nu au mai fost reeditate decât după anul 1990. Dacă se tot vorbește în anii din urmă despre revizuiri, cred că o principală datorie a criticii este să fixeze locul acestor scriitori (lor trebuie să li se adauge Alexandru Vona, dar și romancierii Lucian Blaga
Sfârșitul unei lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10613_a_11938]
-
ce se petrece în viața literar-editorială de la noi, onorîndu-și astfel numele, revista relevă reușitele dar nu omite nici apucăturile rele. Editorialul lui Nicolae Prelipceanu se ocupă de un "fenomen" nociv, care-l scoate din sărite și pe Cronicar: destule edituri reeditează cărți apărute la noi cu decenii în urmă, în special traduceri, ca și cum ar fi noutăți. Iar tineri recenzenți pentru care lumea începe cu ei le iau ca atare: "în anii dinaintea celui de-al doilea război, exista bunul obicei de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7586_a_8911]
-
anii postdetenției cu avangardiștii și cu marii parodiați din volumul În genul tinerilor. Lui Geo Bogza îi dedică studiul apărut la Editura Albatros (1982) și îi publică ample fragmente din Poemul Invectivă pe care nici autorul nu încercase să le reediteze. E împotriva închistărilor și stereotipurilor critice atât în literatură, cât și în arta filmului. Riscurile criticii hedoniste și relativismul axiologic sunt evidențiate de eseist. Cum va constata și Lucian Raicu, "omul-text de o extraordinară însuflețire a inteligenței palpită în fiecare
O carte unică by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Journalistic/7083_a_8408]
-
Iordan Datcu După o sută de ani de la încheierea ediției princeps, lucrarea lui Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia, I-X (1895-1903), începe să fie reeditată, într-o ediție anastatică, semnată de Mugur Vasiliu, cu o prefață de Nicolae Constantinescu, la Editura Scara, unde au apărut deocamdată volumele I-II (2003) și III (2004). Și în secolul al XIX-lea, și cu prilejul apariției primului volum
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
pe rădăcinile lor, pe cât de atrași de note diferențiale. În cadrul artei moderne, persecutate de luciditate, preocupată de experiențe stilistice, de aventuri existențiale că și de sensibilități ultragiate nu s-a spus totul despre prozatori de talia unui Ury Benador, oportun reeditat la "Hasefer" în primăvara lui 1997, încă prea modest acceptat de purtătorii de opinie. Ar fi greșit să ne mulțumim cu atat. Contacte suplimentare cer și alți marginalizați. Cred că nu s-au operat suficiente deșchideri spre Max Blecher, H.
Sondarea abisului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17663_a_18988]
-
puțin celebra Dido. Single-ul de debut, „Salva mea“, a apărut inițial în 1995 și nu a ocupat decât un modest loc 30 în clasamentul britanic. Grație popularității de care s-a bucurat pe ringurile de dans, melodia a fost reeditată în decembrie 1996 și s-a vândut cu această ocazie în peste un milion de exemplare în lumea întreagă. Albumul de debut „Reverence“ și-a câștigat faima o dată cu timpul, nevânzându-se prea bine la început. Cel de-al doilea album
Agenda2005-24-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283813_a_285142]
-
și “mărgăritărelul de mai” sau cu care Rada “Si-a dezvelit sărind/ Bujorul negru și fetia”) și Geo Bogza pentru Jurnal de sex (1929) și Poemul-invectivă (1933), volume ce au cunoscut aproximativ aceeași soartă cu Povestea poveștilor lui Creangă, nefiind reeditate decât în 1996 în cartea de interviuri a Dianei Turconi (vol. Eu sunt ținta. Geo Bogza în dialog cu Diana Turconi, Ed. Du Style, București, 1996). În proză, acuzele vin pentru romane la care nici cu gândul nu gândești, cum
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
că textul lui se leagă altfel decît a vrut el. Literatura, de fapt, e o rețea de legături. Rămîn romane neterminate, e drept, dar scriitorii se continuă unii pe alții. De-asta apreciez ce a făcut Mircea Cărtărescu, în Levantul, ,reeditînd" literatura clasică de dinaintea lui. Dar nu e singurul caz. Eu zic că i-am ,preluat", într-un fel, pe Cantemir și pe Odobescu. Ei intră într-un sistem. Cărțile mele nu pot fi izolate, alcătuiesc o structură. Mi s-a
Mircea Horia Simionescu: "... Și v-am spus o mare minciună" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10868_a_12193]
-
O a treia interpretare, datând tot de la sfârșitul anilor ’30, ca și a lui G. Călinescu, și cea mai radicală estetic, îi aparține lui Vladimir Streinu din Clasicii noștri. Ea n-a fost evocată decât relativ târziu, când au fost reeditate volumele de critică ale acestuia din urmă. Fiind mai rar menționată, voi spune, pe scurt, că ea face din Coșbuc un orășean care se duce la țară în week-end și vede satul într-o lumină idilică și etnografică. S-a
Note despre George Coșbuc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5393_a_6718]
-
auzise. Luis Harss i-a explicat cine este, unde trăiește, și i-a împrumutat cele patru cărți pe care le publicase. Îndată ce le-a citit, editorul i-a scris autorului spunândui că îi plăcuseră mult și că dorea să le reediteze în Sudamericana: aceasta a fost scrisoarea care i-a îndreptățit vechile aspirații ale scriitorului columbian. García Márquez i-a răspuns că ar fi fericit, dar că nu-i este posibil deoarece cărțile lui erau angajate la alți editori și prieteni
Dasso Saldívar Gabriel García Márquez. Călătorie spre obârșie by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3060_a_4385]
-
posibil deoarece cărțile lui erau angajate la alți editori și prieteni totodată (Colonelului nu are cine să-i scrie și Ceasul rău la Ediciones Era; Funeraliile Mamei Mari se afla la editura Universității din Veracruz, și Vijelia fusese de curând reeditată de editura Arca din Montevideo). I-a oferit în schimb romanul pe care îl avea aproape gata, un roman, îi mărturisea, „în care mi-am pus mari speranțe”. Editorul i-a cerut o mostră și el i-a trimis primele
Dasso Saldívar Gabriel García Márquez. Călătorie spre obârșie by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3060_a_4385]
-
să-și impună nota personală în maniera cealaltă. Când a publicat în 2011 remarcabilul volum intitulat Însemnări din ținutul misterios, cu siguranță unul din cele mai valoroase din ultima vreme, critica na făcut legătura cu volumele anterioare, deși autorul le reeditase parțial în două antologii. Așa se face că poezia lui din Însemnări a părut cu totul nouă. Ea nu era, propriu-vorbind, altceva decât aceea similiepică, evocând întâmplări aparent banale de viață, „trenul de Calafat”, navetiștii puhoi, „țărani cu pământ sub
La aniversară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2707_a_4032]
-
de la Timișoara, cel care l-a invitat pe Șipa la eveniment: profund impresionat de concertul „De la Gershwin la Sting“, susținut de Bega Blues Band și Filarmonica „Banatul“, cronicarul s-a declarat, de pe scenă, ambasador onorific al muzicii timișorene. BBB a reeditat concertul la București, în compania Big Band-ului Radio condus de maestrul Ionel Tudor: aceasta ar fi, pe scurt, istoria care a adus grupului Bega Blues Band acest adevărat Grammy autohton pentru blues. Soarele jazzului răsare și-n Banat „Eu
Agenda2004-9-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282114_a_283443]
-
pot referi la toate cele 44 de lucrări discutate de Constantin Cubleșan în acest volum. Toate merită atenție, dar am să mă opresc numai asupra unora dintre ele. De pildă, în colecția de documente arhivistice descoperite de Gheorghe Ungureanu și reeditate de Dumitru Ivănescu și Virginia Isac, în volumul Eminescu în documente de familie, aflăm și un protest al țăranilor din Ipotești, în 1924, când proprietarul de atunci al fostei moșii a lui Gheorghe Eminovici, medicul C. Papadopol, din Botoșani, a
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
și Doru George Burlacu. Prefață de Aurel Sasu, Editurile Comunicare.ro, București, și Eikon, Cluj-Napoca, 2012. Remarcabil efortul editării Jurnalelor lui Constantin Fântâneru, parte a unui proiect vizând readucerea în actualitate a întregii opere a autorului celebrului, la apariție, Interior (reeditat în 1981, de Ștefan Borbély, colecția Restituiri), dar și al unui studiu, și el reeditat acum, despre Lucian Blaga. Aurel Sasu, Liliana Burlacu și Doru George Burlacu pun la dispoziția cititorului de azi o ediție critică acurată și inteligent alcătuită
Un nume uitat by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4689_a_6014]
-
2012. Remarcabil efortul editării Jurnalelor lui Constantin Fântâneru, parte a unui proiect vizând readucerea în actualitate a întregii opere a autorului celebrului, la apariție, Interior (reeditat în 1981, de Ștefan Borbély, colecția Restituiri), dar și al unui studiu, și el reeditat acum, despre Lucian Blaga. Aurel Sasu, Liliana Burlacu și Doru George Burlacu pun la dispoziția cititorului de azi o ediție critică acurată și inteligent alcătuită. O selecție din Caietele acoperind perioada 1969-1973 este organizată sub titlurile Halucinația ideatică, Semenul uitat
Un nume uitat by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4689_a_6014]