10,187 matches
-
care le atribuie altora; un exemplu l-ar putea constitui situația în care un copil se încăpățânează să creadă că părinții lui sunt singurii de vină pentru conflictul pe care îl are cu ei", explică profesorul universitar Pânișoară. Cunoscut drept reflecția în oglindă în psihologia conflictelor, într-o asemenea situație, "o persoană care se află în conflict cu o alta îi poate atribui acesteia antipatia și ostilitatea proprie și astfel propriile sentimente de antipatie și ostilitate devin mai ușor de suportat
Părinți de succes: Cum trebuie acționat când se evită iluzoriu un conflict (I) by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78685_a_80010]
-
mondiale pe valul căreia inspirat surfează eroul nostru. Marc Forster a băgat viteză în acest Bond, nu pentru că i-ar fi lipsit în primul episod al noii serii, ci pentru că viteza alimentează pompa cu adrenalină și nu lasă loc de reflecție. Noul Bond s-a transformat într-o mașină de ucis sofisticată, romance-ul s-a pierdut pe traseu, o singură scenă de tandrețe este menită să confirme nu sensibilitatea agentului metrosexual consultîndu-și ceasul de lux, ci mai degrabă virilitatea sa
Bond. James Bond by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7877_a_9202]
-
spune mult despre substanța cărții lui Schopenhauer. Căci dacă Maiorescu - o fire socială, voluntară și diametral opusă față de profilul psihologic cerut de îmbrățișarea convingerilor lui Schopenhauer - a tradus Aforismele, înseamnă că a văzut în ele altceva decît un mănunchi de reflecții morbide. Una din temele atinse cu predilecție în carte este problema urîtului. De ce i se face omului urît și cum poate scăpa de această stare? Potrivit filozofului, urîtul nu-i apucă decît pe acei oameni care nu și-au cultivat
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
o sinteză a vocilor lirice eminesciene. Versul iambic de 7-8 silabe nu-l slujește decât în parte pe poet și anume în chemările iubirii (care, luate separat, seamănă cu idilele), în episodul cu Cătălin, dar deloc în viziunile cosmologice, în reflecțiile lui Hyperion, adică în partea de simboluri romantice majore. Seducerea Cătălinei de către Cătălin, Ťcopil de casăť, sună mai potrivit decât rugăciunea adresată de Hyperion lui Dumnezeu. Cadența este prea bruscă, suflul prea scurt." (pag. 390) Verdictul estetic, deloc voalat, e
Câteva sentințe (V) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7402_a_8727]
-
pus în contact cu o diversitate de culturi și cu o serie de personalități. Rodul convorbirilor cu o seamă de autori francezi îl constituie volumul Orfeu și Mașina. Din paginile acestor interviuri am încercat a desprinde trăsăturile unei imagini a reflecției socio-culturale occidentale în raport cu realitățile est-europene. În ce măsură, ne-am întrebat, mentalitatea intelectualității galice își conturează un specific, care e diferența între speculația acesteia și ceea ce am putea mărturisi noi, cei din țările ce-au cunoscut subjugarea totalitară, în legătură cu teribila experiență istorică
Opinii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7406_a_8731]
-
cu gândul, cel puțin într-o primă instanță, la poemele textualiste ale generației optzeciste. Puține dintre ingredientele de bază ale poeziei optzeciste lispsesc din bucătăria lui Mircea Petean. Pe blatul numit poem se pun citate și aluzii culturale, observații cotidiene, reflecții despre viață și despre poemul care tocmai se pregătește, se presară din abundență spirit ludic, ironie și autopersiflare și totul se bagă la cuptor. De preferință se servește cald. Este un preparat după o rețetă tradițională, dar care, asemeni tuturor
Tranșeele textualismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6866_a_8191]
-
balanță cu valoarea artistică. Romanul de față mi se pare construit intenționat pe o ambivalență de structură: suprafața epică atrage publicul larg, prin exotismul lumii, prin tragediile războiului și ale iubirii, adâncimea este lăsată unui public subtil, incitându-l la reflecții despre singurătatea umană în marea zarvă a lumii, despre destin și jocurile sale crude.
Orientul înca necunoscut by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6768_a_8093]
-
și ating polifonia de rară poezie a frazei dansante, coregrafiile induc o practică subtilă și tonifiantă și poartă transparențele sufletești ale creatoarei. Coregrafiile semnate de Miriam Răducanu însoțite de cuvânt, de poezie, de muzică clasică ori contemporană echivalează cu o reflecție despre lume și menirea ei. Compozițiile ei par a fi o întrupare a cuvintelor enesciene: „îndrumat de o idee, o putere nevăzută îți înșiruie imaginile, ți le împletește, ți le urzește". Fiecare dintre creațiile artistei funcționează ca întrebare și răspuns
Miriam Răducanu la aniversare by Raluca Ianegic () [Corola-journal/Journalistic/6795_a_8120]
-
intimă, adică din acele trăiri, răsturnări, scîrbe sau revelații pe care viața le naște în sufletul celui care o trăiește. Parcă o chiuretă nevăzută a înlăturat detaliile psihice din urzeala cărora se încheagă îndeobște temperatura unei vieți. În schimb, multe reflecții pe marginea sociologiei, a filozofiei și a personalităților care au dominat scena culturii în deceniul al cincilea - deceniul cînd Bourdieu începe să se afirme. Așa se face că, în ciuda intenției de a-și face autoanaliza, Bourdieu izbutește de fapt să
O efigie impersonală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7422_a_8747]
-
pastișă după "exaltarea mistico-literară a gîndirii hölderliniano-heideggeriene" (p. 56), și nu-și ascunde rezerva față de "prestigiile contrafăcute" ale majorității numelor care domină scena culturală. Mai mult, își exprimă prețuirea pentru sarcasticul Karl Kraus, în care vede un nimerit exemplu de reflecție critică: "Simpatia mea pentru Karl Kraus se datorează faptu-lui că acesta adaugă ideii de intelectual, așa cum a construit-o și a impus-o Sartre, o virtute esențială: reflexivitatea critică; sunt foarte mulți intelectualii care pun lumea sub semnul întrebării; există
O efigie impersonală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7422_a_8747]
-
Gheorghe Grigurcu Dar înregistrăm în scrierea lui Gabriel Liiceanu și o mișcare opusă popularizării, cea a unor reflecții ce-și propun a depăși aparențele elementare. Acestea sunt extrase cu penseta din fluxul experiențelor habituale, puse sub lentile măritoare, supuse unei analize menite a valorifica tîlcurile lor inaparente, mecanismele unei funcțiuni interioare. Suntem în măsură a certifica aici o
Dincolo și dincoace de Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7453_a_8778]
-
dilemă ieftină despre natura răului și a administrării justiției dincolo de limita specificată de lege devine de-a dreptul obositor prin repetarea rețetei pînă la plictiseală. Promisiunea (The Pledge, 2001) al lui Sean Penn oferea o surpriză și cu adevărat o reflecție despre natura stranie a acestui joc de-a hoțul și vardistul, ce-i drept scenariul era făcut după romanul excepțional al lui Friedrich Dürenmatt, la fel și Seven (1995) al lui David Fincher, niciunul nelivrînd o concluzie optimistă, dar sondînd
Crime nejustificate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7940_a_9265]
-
soartă). Preeminența conștiinței cuvîntului acordă acestei producții caracteristici în consecință. Poezia se structurează pe factori ce țin de un "comentariu" explicit sau implicit, aproape totdeauna relativizant, sceptic. Cuvîntul e reliefat ca atare pentru a degaja un aer de neîncredere. O reflecție, frecvent subtextuală, "raționalizează" fluxul imagistic, direcționează mareea metaforică spre țărmul unor atitudini fie și punctate cu discreție. Moralizarea astfel obținută e una de factura incredulității, denunțătoare de clișee, anxioasă în preaplinul (cum un ciorchine îndesat) al corespondențelor: "În sufletul nins
Un Stan Pățitul liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7953_a_9278]
-
Trandafir Specializat în romanistică și atent la cele mai noi tendințe în domeniul teoriei și criticii literare, Marian Papahagi - care în 14 octombrie ar fi împlinit 60 de ani - nu se pironește nici în comparatistică, nici în planul strict al reflecției. Când trecu și la cronica literară curentă, calificativul de critic "complet" i se potrivi ca o mănușă: deschidere istorico-literară, fundament teoretic solid, bune disponibilități analogice, clară capacitate analitică, stil suplu și elegant de eseist destoinic. E o permanentă voință de
Marian Papahagi, critic literar by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7970_a_9295]
-
să dobândească marele său succes cu Chira Chiralina, publicată, în Franța, în 1924. "Scrierea de la Hautil - relevă Constandina Brezu-Stoian - și elaborarea volumului Chira-Chiralina se situează într-un interval de creație care închide înlăuntrul său un proces de lucru și de reflecție, totodată, profund lămuritor pentru elucidarea stângăciilor și evaluarea lucidă a resurselor proprii, fiind din acest punct de vedere, una dintre cele mai fertile din cariera lui Panait Istrati." Marele talent al scriitorului avea să fie confirmat, și la noi în
Primul manuscris al lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7972_a_9297]
-
ca pe niște resturi purtate de valuri. Povestirea rămânea suspendată într-o întrebare pe care am regăsit-o reformulată în documentarul apocaliptic al lui Alexandru Solomon: , Unde s-o duce atâta lume cu atâtea mașini?" Interstițiul cu iz filosoficesc de reflecție destinală aparține unui șofer exasperat de traficul împiedicat, haotic, dement din Bucureștiul de azi. El desenează mai degrabă nedumeriri moromețiene, însă registrul acesta se vede completat de un personaj mai complex, peruanca Gina Raso, pentru care traficul nu reprezintă doar
Bucureștiul după șoferi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7794_a_9119]
-
al ficțiunii, de Coffee and Cigaretts (2003) al lui Jim Jarmush. Cred că filmul ar fi avut de câștigat dacă regizorul ar fi încercat să găsească la aceste personaje o explicație pentru tot ceea ce se întâmplă, deși nu lipsesc câteva reflecții pasagere pe această temă, sau pună mai bine în valoare rațiunea de a fi în trafic pe străzile Bucureștiului. Cred că Alexandru Solomon a speculat cuminte doar câteva extensii rutiere, ceea ce era absolut firesc pentru un astfel de film, fără
Bucureștiul după șoferi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7794_a_9119]
-
scene memorabile de viață, o anumită precaritate a construcției, excesul narativ, generalitatea descripției, ca și limbajul prea marcat regional - o carență mai generală a literaturii lui Agîrbiceanu". Despre o nuvelă a lui I.Al.Brătescu-Voinești, Pană Trăsnea Sfîntul: "Pigmentată de reflecții naratoriale cam siropoase asupra iubirii, nuvela este melodramatică, artificială și chiar involuntar parodică". Același ochi exigent se aplică și asupra produselor epocii în curs, înfățișate, e drept, pe sărite, însă nu expeditiv, ci cu o onestă concentrare a atenției. Neintimidat
Expertize convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7806_a_9131]
-
început - mai puțin interesant, cum e și firesc, decât cel de senectute. Se găsesc aici toate locurile comune din jurnalele fetelor în floare : exaltările juvenile, înfiorările în fața primelor revelații, a trecerii, a morții, idei definitive și expeditive impresii de lectură, reflecții peremptorii asupra suferinței, comune celor ce încă n-au cunoscut adevărata suferință, expresii ale stării de așteptare a ceva inefabil ce trebuie să vină etc. Totuși, toate acestea sunt mai curând reziduuri ale unei vârste depășite. La 21 de ani
Complexul ratării presimțite by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6802_a_8127]
-
rigorilor ei. De altfel, chiar doamna Lia Ghimpu revine de îndată cu constatarea corectă că „o mare parte dintre consemnări vizează problematica artistului și a creației și nu atât întâmplări cotidiene." Un amănunt semnificativ în acest sens este acela că reflecțiile asupra jurnalului ca gen literar revin pe tot parcursul însemnărilor Marianei Șora. Propriul său jurnal se asociază tipului de jurnal al lui Ernst Jünger, pe care ea însăși îl definește ca fiind axat „pe exprimare îngrijită, pe observații și reflecții
Complexul ratării presimțite by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6802_a_8127]
-
reflecțiile asupra jurnalului ca gen literar revin pe tot parcursul însemnărilor Marianei Șora. Propriul său jurnal se asociază tipului de jurnal al lui Ernst Jünger, pe care ea însăși îl definește ca fiind axat „pe exprimare îngrijită, pe observații și reflecții și numai în subsidiar pe elemente autobiografice." Dar, spre deosebire de Jünger, Mariana Șora derapează uneori și în detaliul anost („Spălat pe cap, făcut baie, frecat cadă, pedichiură și mă simt extenuată"), iar preocuparea pentru acuratețea stilistică nu pare a-i fi
Complexul ratării presimțite by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6802_a_8127]
-
Mircea Mihăieș Alături de Mosquitoes, Pylon, The Wild Palms și A Fable, Soldier's Pay e parte a unui cvintet de romane ce stau, potrivit lui Garry Harrington, sub eticheta de "fabule ale creativității". Ele conțin "o serie de reflecții profunde, chiar dacă nu întotdeauna duse la capăt, asupra unor chestiuni privind estetica și creativitatea" (Harrington, 1990: IX). E vorba, aici, despre căutarea tonului și adoptarea unor noi teme. Situația diferă, firește, de la roman la roman: unele erau intențiile sriitorului la
Primul Faulkner (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6818_a_8143]
-
în mînă o revistă, nu un volum de autor. Cronicarul a avut surpriza de a descoperi aici o față neștiută a conferențiarului universitar de la Timișoara, Ciprian Vălcan, care publică în numărul comasat 7, 8, 9 al revistei notițe, observații și reflecții lapidare, mustind de un umor veritabil și inteligent. Iată două însemnări culese din articolul "Inchiziția sîsîiților". Prima: "Cel mai mic om din lume e un nepalez de 50 de centimetri, în vreme ce gigantul momentului pare să fie un ucrainean de 2
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6834_a_8159]
-
Nu o dată, actele pe care obișnuim să le considerăm eroice au un caracter de bravură sau chiar de bravadă; în cazul lui Fondane e vorba de o asumare simplă, firească, neezitantă, de o decizie spontană, menținută apoi și la lumina reflecției analitice. De câte ori s-ar fi putut răzgândi în acest interval, câte alibiuri n-ar fi putut inventa mintea lui atât de scornitoare pentru o soluție care l-ar fi salvat! Ar fi putut, printre altele, să iasă el mai întâi
B. Fundoianu, 65 de ani de la moarte by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/6835_a_8160]
-
personale, biobibliografii ale scriitorilor, teorie literară, sociologie a lecturii, semantică și stilistică, excursuri prin mentalități, istorie și istorie literară, psihologie colectivă și filosofie constituie corpul solid al tipului de receptare ce ni se propune. Adunînd de peste tot - din lecturi și reflecții proprii - idei și imagini, concepte și umanitate concretă, devine evidentă nevoia de a impune o perspectivă relativizantă asupra literaturii și de a nu opera prin diagnostic și verdict, prea tranșante și, desigur, mutilante pentru mișcarea vie a valorilor. Pentru Irina
Critica reflexivă by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/7568_a_8893]