2,285 matches
-
doi bani. Și-o să vedeți voi până la urmă, chiar dacă eu personal nu voi mai fi aici". Când ești mic și, din punct de vedere fizic, tăiat de lumea exterioară, a te lipi mental de cineva mai mare este un gest reflex. Pentru "alipire", e nevoie de o frontieră comună și mai trebuie ca cei doi vecini să fie amândoi de aceeași părere. Gaza nu-i nici Wallonia, dar nici Egiptul nu e Franța. Dacă nu cumva Frații Musulmani preiau mâine puterea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
eu sunt cam șmecher. Prieten cu toată lumea, domnilor! "Guelf la ghibelini și ghibelin la guelfi". Nu e prea grozavă, recunosc, postura mea de suflet mare. Acest bun samaritean care acordă ajutor fără a-și idealiza acțiunile repune în cauză ideea reflexă că orice baricadă comportă o parte a celor buni și o parte a celor răi. Când părțile se iau la bătaie, lumea consideră imediat că unii sunt virtuoși și ceilalți infami. Dar o asemenea optică nu-i decât o resurgență
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în spitalele din Sofia se întîmpla ca chirurgii să amputeze coapsa unui tînăr soldat fără anestezie era de ajuns o țigară... Alături de aceste calități și în contrapartidă, un fond de cruzime rece, lipsă de suflet, făcut din egoism și ostilitate reflexă față de celălalt, fie el un sătean vecin sau un străin. După cum spune o poveste bulgărească, veche de cîteva secole, Dumnezeu, arătîndu-și odată satisfacția față de conducătorul lor din acele vremuri privind comportarea sa și a poporului său, i-a spus că
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Viorica Oancea); Hector Bianciotti, Fără îndurarea lui Iisus, București, 2003. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, II, 15-17; Iorgulescu, Scriitori, 175-176; Stănescu, Jurnal, I, 159-166; Raicu, Contemporani, 52-56; Iorgulescu, Critică, 119-123; Moraru, Semnele, 175-180; Piru, Debuturi, 88-92; Ciobanu, Opera, 275-276; Gheorghiu, Reflexe, 46-49; Dana Dumitriu, Le Roman de l’année 1984, CREL, 1984, 4; Condurache, Portret, 153-154; Manea, Contur, 44-48; Cristea, Fereastra, 201-215; Holban, Profiluri, 358-363; Tuchilă, Privirea, 31-42; Nicolae Manolescu, Proza scurtă, RL, 1989, 37; Simion, Scriitori, IV, 453-465; Vladimir Bălănică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
cu vorbele și comentariile altora. Puzderia de ziariști, analiști, politicieni, vedete ale micului ecran, scriitori, diplomați, consilieri etc. care se perindă zilnic prin fața noastră ar face foarte bine să nu se bizuie strict pe inteligența lor naturală, pe bunele lor reflexe. Să mai și citească. Să mai aibă și dubii, și stupori, și tristeți. Nu doar ră spunsuri și spon taneitate. Enumerarea de mai sus îi cuprinde, nu întâmplător, și pe scriitori. Și ei se simt uneori dispensați de a avea
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
al caragialescului: „A se slă bi!“ Să nu ne luăm prea în serios! Ne mișcăm într-o zonă în care lucrurile nu se pot cântări farmaceutic. Uneori, „Fair is Foul and Foul is Fair“. Nu o dată, cutare nătăfleț cumsecade capătă reflexe de fiară și cutare declasat scoate la iveală inefabile delicateți. Vorba lui Petru Creția: „Nefericiți cei drepți, căci vor tăia prunci în două!“ Sau a lui Mircea Ivă nescu, în recent apărutul său dialog cu Gabriel Liiceanu: „Pentru mine, lucrurile
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
întotdeauna când mi se ordona să mă prezint la ședința de înjosire. Voiam să arăt bine. Azi nu pot decât să-mi dau cu presupusul de ce era asta așa de important pentru mine. Pe-atunci însă mă aranjam în mod reflex, stăteam mult timp în fața oglinzii. Poate căutam astfel să dobândesc un plus de echilibru interior, care însă în timpul interogatoriului dispărea tot atât de iute ca o valiză ce ți s-a furat. Cred însă că a apărea la interogatorii aranjată și pusă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
luna - examinate nu doar în sine, ci și cu reflexele lor în creația cultă. Autorul propune un model de analiză didactică, și prin compararea textelor relevă variabilele și invariabilele în funcție de timp și de stil individual. Un caracter didactic au antologiile Reflexe folclorice în literatura scrisă (2000) și Perenitatea textului literar (2003). Propunându-și să faciliteze înțelegerea fenomenului de absorbție a valorilor etice și estetice folclorice de literatura de autor, în Reflexe... O. analizează relația dintre folclor și literatura cultă, punctele de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288523_a_289852]
-
un loc constituie obiectul însuși”, iar ideile sunt reflectări ale faptelor, fiind dirijate de legile unei mecanici psihologice, pe care bănățeanul le clasifica în patru categorii: legea asociației prin comprimare, legea asociației prin complicare, legea reproducerii spontane și legea reproducerii reflexe. Spre finele carierei sale, autorul și-a propus elaborarea unei teorii originale în explicarea fenomenului învățării - teoria reflectării și proiectării faptelor - , în realitate avem de-a face cu metode privind formarea cunoștințelor și aplicarea lor. În sine, teoria sa are
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
este bine. De exemplu, Steve Carell (care i-a conferit așa o demnitate neașteptată personajului titular din Virgin la 40 de ani) e minunat de sobru, de discret-nefericit în rolul proustianului. El și Greg Kinnear (care punctează optimismul găunos și reflex, propriu colportorului de baliverne motivaționale, cu semne precise, tușante de uzură) sînt genul de actori comici care insistă să fie actori înainte de a fi comici : pun personajul înaintea gagului. Cu alte cuvinte, personajele pline de culoare ale acestui film nu
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
îndeplinește cu orice risc.” Având în vedere toate acestea, nu putem să mergem mai departe și să înaintăm cu oameni ai trecutului. O problemă de importanță covârșitoare este schimbarea mentalităților. Adică, trebuie să gândim altfel, pozitiv, eliminând prejudecățile, automatismele (gesturi reflexe ale gândirii) și complexele de inferioritate ori de superioritate. Prejudecățile sunt imitări ale judecății altora, fără a ne mai folosi logica și propria judecată pentru a le verifica veridicitatea. Prin urmare, oamenii care gândesc sunt mai greu de manipulat, lucru
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
leptină, hiperactivitatea SRRA și scăderea activității sistemului de peptide natriuretice (Jarvie și colaboratorii săi cit. de 24). În fine, Sevre (cit. de 24) invocă importanța efectului hormonilor sexuali la femeie în remodelarea vasculară și complianța arterială, precum și în modularea sensibilității reflexe a baroreceptorilor. La nivelul cordului, după menopauză, obezitatea în mod particular poate potența efectul HTA asupra hipertrofiei VS, iar efectul protector al estrogenilor asupra funcției cardiace poate conserva mai mult timp funcția sistolică chiar și în această perioadă. Microalbuminuria, ca
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
care abordează corpul muscular la acest nivel;controlul ACC se obține proximal de nivelul afecțiunii prin individualizarea vasului cu ajutorul unei benzi. În cazul bradicardiei se pot injecta 1 2 ml lidocaină 1% în țesutul adiacent bifurcării carotidiene pentru corectarea bradicardiei reflexe. Odată obținut controlul proximal, disecția se continuă distal, în jurul ACE și al primului său ram, artera tiroidiană superioară. Subsecvent, se obține controlul distal al ACI. În cursul disecției este important a minimiza manipularea arterei carotide pentru a reduce riscul de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
manifestări și până la 1900. Având competența filologică și libertatea de spirit care vin din școala dezinhibată a lui B. P. Hasdeu, A. suferă, însă, de un subiectivism care agravează insuficiențele gustului său literar. Erudiția lui se lasă prea în voia reflexului comparatist, „izvoarele inspirărei” fiind căutate și acolo unde ele nu există. Mai gravă este tăgăduirea absurdă a unor mari scriitori (I. Creangă, M. Eminescu, O. Goga), autori de talie modestă, pe de altă parte, fiind tratați cu excesivă generozitate. Studiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
acțiunii, o cântrește, o cenzureaz și apoi o oprește definitiv ori ii îngduie s se exercite. Gânditorul român considera c orice act psihic uman, chiar complet inferior e un act psihic suspendat: realizarea lui e totdeauna întârziat. Astfel, actele inferioare reflexe care exist și la om, dar nu sunt specifice lui, ele fiind niște rmșițe neeliminate înc, la firile evoluate sunt comprimate și supuse mecanismului de amânare și d ca exemplu conduita omului cuprins de panic, fric sau furie, care, dac
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
important îl are și inteligența. Dup Ralea, dac pentru tot ce se repet e suficient instinctul și memoria, inteligența se opune și respinge soluțiile gata fcute. Vechile reacții șablon, ieșite din rutin, sunt oprite și înlturate. P. Janet compara conduitele reflexe și instinctive cu costumele care se vând gata confecționate. Ele nu se ajusteaz la corpuri prea mari ori prea mici. Inteligența e îns une conduite sur mesure, dup expresia lui. Ea e perfect adaptat în dimensiunile ei specificului oricrei împrejurri
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
subtil analiz comparativ a reacțiilor psihice ale omului și a reacțiilor celorlalte viețuitoare, (a animalului flmând npustit asupra hranei, a câinelui biciuit care se va salva prin fug, chiar a fluturelui de noapte atras fatal de lumin, explicând chiar mecanismele reflexe ale acestor reacții, ca și natura sau motivele instalrii fenomenului de inhibiție, Ralea stabilește și explic, mai ales în cazul omului, mecanica actului psihic suspensiv, act de amânare a fenomenelor sufletești, care e o condiție primordial a oricrei activitți psihice
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
un fel de animal, dar unul care a dobândit o posibilitate suplimentar, specific și esențial pentru afirmarea sa ca ființ creatoare: posibilitatea de a-și stpâni, de a-și întârzia, amâna și chiar suspenda reacțiile. În vreme ce animalul rspunde în chip reflex, instinctual la provocrile mediului, omul ezit s reacționeze, pune o distanț între sine și stimulul exterior, introduce, așadar, o așteptare, ia o atitudine de expectativ, pentru a alege rspunsul cel mai adecvat, inhibându-și conștient reacția instinctual. El își creeaz
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
și câțiva copii mici, așezați în șa. Familii pe roți. Bărbații râd în gura mare, fumează și sorb din paharele cu bere. Spuma li se prelinge pe mustăți. Mă prind că dau târcoale grupului de cai-putere de pe șosea, imitând gestul reflex al adolescenților avizi să admire și să comenteze motocicletele cu ghidonul înalt, exact ca în filmele americane. Polonia e o țară liberă, occidentalizată, vrea să spună atitudinea provocatoare a posesorilor lor. Plăcerea exhibării unei opulențe de anarhiști motorizați și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mîini și cu ochii pe ușa biroului directorului general. Peste cîteva minute, ușa se deschide, iese șeful Serviciului investiții cu cîteva dosare în mînă. În urma lui, apare directorul general, cu statura lui impunătoare de bărbat înalt, scuturîndu-și printr-un gest reflex părul blond, cu o șuviță rebelă ce-i cade mereu pe frunte. Bună ziua! îl salut, făcînd un pas spre el. Bună, tovarășe Vlădeanu! Cu ce problemă? Tovarășe director general..., încep eu timid, îndrăznesc să vă deranjez cu o problemă personală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Și vin! în paharul acela de un sfert este vin. Vin roșu !... O, Ioane, am să-ți zic "bodaproste", ca la noi în sat, după praznic... Salut, Mihai! îmi spune Ion, ștergîndu-se cu dosul palmei la gură, printr-un gest reflex, rămas din copilărie, pe care-l am și eu din cînd în cînd, mai ales atunci cînd sînt acasă la tata. Ce s-a întîmplat? mă întreabă el. Am găsit biletul tău și..., încep să-i spun, paralizat de ideea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Ce stân gace pot fi! Mai întâi am spart deodată două cești albastre de porțelan, pur și simplu mi au scăpat din mână (eram cu gândul la o petrecere la care sunt invitată săptămâna viitoare), și pe urmă, în gestul reflex și zadarnic de a opri inevitabilul, am lovit cu cotul un pahar de pe masă. Paharul s-a clătinat, surprins, s-a aplecat, mâhnit, a căzut, doborât, și și-a dat duhul, zdrobit - o întreagă harababură! Am rămas încremenită în mijlocul bucătăriei
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Bucură-te de vârsta pe care-o ai, că nu se mai întoarce! Ar fi vrut s-o asculte, dar nu putea. Dimineața, când răsărea soarele în dreptul ferestrelor, primele raze cădeau pe cârje. Când se scula din pat, primul gest reflex era să întindă mâna după câr je. Când se culca, noaptea târziu, ultimul gest reflex era să-și pună la îndemână cârjele. Cârjele erau simbolul perfect pentru ce era el acum: un nimeni. Minunata lui idee despre sine, că este
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
vrut s-o asculte, dar nu putea. Dimineața, când răsărea soarele în dreptul ferestrelor, primele raze cădeau pe cârje. Când se scula din pat, primul gest reflex era să întindă mâna după câr je. Când se culca, noaptea târziu, ultimul gest reflex era să-și pună la îndemână cârjele. Cârjele erau simbolul perfect pentru ce era el acum: un nimeni. Minunata lui idee despre sine, că este invincibil și etern, fusese în mod evident o jalnică utopie. O utopie de care nu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
-și glasul cu o morgă pe jumătate oficială, pe jumătate amicală, cum e mai nasol: "Doamna profesoară" zice "îmi pare rău să vă spun, da' niște zvonuri foarte urâte mi-au ajuns pe la urechi". M-am uitat, nu știu cum, în mod reflex, la urechile lui alea înstufoșite și abea m-am ținut să nu râd. Da' treaba era împuțită și l-am întrebat liniștită despre ce-i vorba. El îi dă mai departe, făcând pe stânjenitu': "Doamnă, umblă vorba ce să fac
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]