3,182 matches
-
de veghe, pe care creierul le emite în timpul acestei faze a somnului separat de fazele precedente. Somnul paradoxal constă într-o repriză neașteptată de activitate a SNC (și a diviziunii simpatice a SNA), cu excepția motricității (cortexul prefrontal) și a gândurilor reflexive. În timpul acestor scurte perioade ale somnului (care se eșalonează: de la opt ore la naștere, două ore pe la 20 de ani, până la 45 de minute pe la 70 de ani) survine visul. Odată stadiul respectiv încheiat, reîncep fazele somnului cu unde lente
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
al individului cu sine, cu alteritatea, cu societatea. Întreaga personalitate a educatului este antrenată: voința de a cunoaște, anticiparea scopurilor, alegerea strategiilor, autoconducerea și corecția adaptativă, autoreflecția strategică, saltul în metacognitiv. Cu cât volumul cunoașterii se dilată, cu atât analiza reflexivă este mai importantă. Cu cât sunt mai multe lucruri de predat, cu atât dascălul trebuie să se debaraseze de aceasta, pentru a-l responsabiliza pe elev să o facă. Tot mai multe rute de formare se redimensionează în perspectiva introducerii
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
global), reale și virtuale Morfologie socio-teritorială Alveolară Areolară Reticulară Paradigme și cadre de referință credințe, tradiție și continuitate, destin, forță, autoritate, înțelepciune rațiune universală, funcționalitate, simplificare și specializare, democrație, reprezentativă Complexitate, incertitudine, autoreglare, flexibilitate, guvernanță Acțiuni Repetitive și rutiniere Raționale Reflexive Reglări principale Cutume Stat și legi Sisteme etatice subsidiare, drept și contracte, parteneriat, opinie publică Activități economice dominante Agricole Industriale Cognitive Cultură Locală Puternice componente socio-profesionale Diversificată și hibridă (prin multiapartenență socială și culturală) Tip urban Oraș-piață Armătură ierarhizată și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
unei practici intensive, sistematice, repetitive, vizând fixarea în comportament a limbajului Explicite Deductive: formule de cunoaștere, explicații prealabile, practici ulterioare Inductive: descoperirea funcțiilor limbajului Demersuri pentru predarea/învățarea lexicului Repetitiv, memorizator Prin punerea în situații practice creative Instaurarea raporturilor active, reflexive, responsabile, motivante, prin luarea pe cont propriu formării de către elev Grad de coerență în acord cu principiile psiholingvistice 10. Evaluare Evaluarea inițială Exerciții de revizuire Tipologie Autoevaluarea în caietul de exerciții al elevului (cu corectări) În ultima parte a acestui
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
portofoliu rămâne o formulă complementară evaluării prin probe tradiționale. Cele trei tipuri de portofolii privilegiază o pedagogie care face din copil un aliat responsabil al propriei formări. Accentul se pune pe capacitatea de analiză și discernere, pe spiritul critic și reflexiv, pe puterea de a argumenta alegerea făcută. În acest context, elevii și profesorii se stimulează reciproc, creând un mediu de încredere și responsabilitate, de empatie și înțelegere mutuală, de schimb cognitiv și afectiv, instaurând o veritabilă comuniune de învățare. În
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
prin exerciții de atitudine, echilibru; reeducarea activităților de relațic prin exerciții de diminuare a sincineziilor și dezvoltare a coordonării motrice; reeducarea controlului intelectual asupra funcțiilor afective. V Horghidan afirma că prin educarea psihomotrică se urmarește „atât dezvoltarea schemei corporale ("aspectul reflexiv"), cât și organizarea Eu-lui față de lume ("aspectul extensiv"). Le Boulch accentuează rolul modelelor de educatie fizică în dezvoltarea psihomotricității concepând psihocinetica ca metoda de pedagogie activă ce folosește mișcarea umană sub toate aspectele; astfel, se poate educa simțul spațiului, al
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
în interiorul structurilor disciplinare (semnificație, strategie, inteligență, discurs etc.); - la nivelul diversificării câmpului educațional cu noi arii integrate (cross-curriculare), cum ar fi: educația pentru cetățenie democratică, dimensiunea europeană a educației, educație ecologică etc.; • încercările de recontextualizare a discursului pedagogic. Demersul metateoretic reflexiv, prin care discursul pedagogic s-a întors asupra propriei identități și structuri, a arătat o puternică decontextualizare și înrădăcinare în ceea ce unii autori numesc „tradiția intelectuală europeană”, caracterizată prin angajare metafizică, gândire carteziană și autoreferențialitatea limbajului. Decontextualizarea discursului pedagogic s-
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
în îndeplinirea sarcinii de lucru. Se multiplică astfel locațiile posibile în care cunoașterea poate fi produsă, iar aceste locații încep să se articuleze în rețele comunicaționale care funcționează pe diverse canale: instituționale, electronice, informale etc. d) Responsabilitatea socială și caracterul reflexiv se revendică din centrarea investigației și a eforturilor de rezolvare a problemelor pe anumite aspecte, presante și relevante din punct de vedere practic pentru un foarte mare număr de oameni. Calitatea mediului natural, sănătatea, sărăcia, conflictele, dinamica pieței, interculturalismul etc.
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
nu constrânsă de canoanele clasice (de exemplu, ora de curs de 50 de minute); - timpul școlar/alocat învățării este gestionat integral, în interiorul și în afara școlii, în cadrul experiențelor formale și nonformale/informale de educație; - există timp special alocat pentru perfecționare, practici reflexive și învățare; - proiectarea învățării se face în funcție de rezultatele așteptate; - timpul este perceput în primul rând ca o resursă, și nu ca o constrângere. • Curriculumul/programele de instruire: - au relevanță maximă pentru dezvoltarea personală, socială și profesională a celor care învață
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
coproprietatea și responsabilizarea; - abordează învățarea ca pe un proces, ca pe un ansamblu care se construiește continuu prin efort comun, și nu ca pe un produs ce trebuie „livrat” și luat ca atare; - încurajează comunicarea, colaborarea, gândirea critică și practicile reflexive. • Dezvoltarea personalului: - dezvoltarea continuă și perfecționarea personalului constituie o latură de bază a culturii organizaționale; - personalul are convingerea că poate participa la schimbarea organizației și are o atitudine proactivă față de schimbare; - angajările și promovările sunt bazate pe capacitatea oamenilor pentru
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
date conceptului de competență în versiunea diverșilor autori, ci semnalăm doar sintetic cele trei competențe-cheie care, deși având o natură mai generală, întrunesc acordul majorității experților implicați și sunt plasate într-o perspectivă integratoare, de tip interdisciplinar. Acțiunea autonomă și reflexivă. Autonomia se referă la capacitatea individului modern de a-și construi propria identitate într-o lume diversă și dinamică, de a-și susține drepturile și interesele, de a interacționa eficient cu mediul extern, de a dezvolta proiecte și de a
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
cooperare (peer learning), a jocurilor de rol, a brainstormingului, a educației interculturale. 8. Inteligența intrapersonală este capacitatea de a se înțelege pe sine însuși, de a evalua cu acuratețe propriile capabilități și de a acționa în consecință. Aceste persoane sunt reflexive și responsabile, se cunosc bine și își asumă propriile slăbiciuni și puncte tari, valorificându-le în viața cotidiană. Învață cel mai bine atunci când li se dă timp suficient pentru reflecție și planificarea învățării. Le place să facă planuri, gândesc profund
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
cel care „l-a predat (paredoken) pe Isus, ca să fie răstignit”. Din nou ar fi impropriu să traducem verbul cu „a vinde”, Întrucât Pilat n-a „câștigat” nimic de pe urma răstignirii. Trei pasaje folosesc verbul la pasiv, iar traducerea românească impune reflexivul: „a se preda”. E vorba de celebra formulă euharistică din 1Cor. 11,23: „Domnul, În noaptea În care S-a predat (paredideto)”; Rom. 4,25: „Isus, Domnul nostru, care S-a predat (paredothe) pentru păcatele/căderile noastre și a Înviat
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
după Jablonsky, 2006) 3.4. Evaluarea și managementul risculuitc " 3.4. Evaluarea și managementul riscului" După unii sociologi, societatea actuală este o societate a riscului (Giddens, 1991; Beck, 1992). Ulrich Beck consideră că trăim o etapă avansată a modernității, modernitatea reflexivă, centrată În jurul conceptului de risc (Beck, 1992, p. 35). Dar modernitatea avansată nu generează doar riscuri, fără precedent În istorie, ci și eforturi colective de a combate acele riscuri. Într-o lume ideală ar trebui să avem la dispoziție toate
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Spre deosebire de toate epocile anterioare (incluzând societatea industrială), societatea de risc este caracterizată În mod esențial de o lipsă crucială: imposibilitatea atribuirii exterioare a Întâmplării, a hazardului. Cu alte cuvinte, riscurile depind de decizii, sunt produse industriale și, În acest sens, reflexive din punct de vedere politic (Beck, 1992, p. 183). Deși riscurile În sine nu au devenit elementele centrale ale studiului sau practicilor securității, existența lor atrage atenția asupra faptului că există posibilitatea ca procesul și deciziile politice să producă, ele
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
sociale în care sunt formal integrați, ei și-au recreat structuri de tip arhaic. Altfel spus, țăranii au fugit din istorie. Roman-parabolă, structurat de situații cu încărcătură metaforică, Sertarul cu aplauze devine, prin comentarea situațiilor metaforizante și prin frecvența enunțurilor reflexive în general, și un roman-eseu. În subtext, un roman polemic. Nedeclarat și, aproape sigur, neintenționat, meditația pe tema fugii devine o replică la o idee ce traversează ca laitmotiv proza narativă postbelică a lui Mircea Eliade. Tema fundamentală a eposului
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
încheiase cariera. La o vârstă și mai înaintată (85 de ani), cu o luciditate nealterată, mai juca din când în când. A fost un interpret cult, prețuind cuvântul și știind să-i pună în valoare încărcătura de nuanțe. Un spirit reflexiv, cu înclinație către piesele de combustie intelectuală. În calitate de regizor (a montat peste șaizeci de piese), era atras de dramaturgi ca H. Ibsen, B. Shaw, Luigi Pirandello. A pus în scenă Meșterul Manole și Cruciada copiilor de Lucian Blaga, dar și
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
fi aci, / mereu prezenți, / mereu în stare de alarmă [...] noi vom fi mulți, / vom fi o mie de milioane.” B. va trece însă de la cronica rimată și exaltarea conformistă a „biruințelor” și a „steagului leninian” la un tip de poezie reflexivă, care atrage în gesticulația amplă motive cu reverberație general umană. Evoluția către un lirism mai elaborat începe odată cu Lacrima diavolului (1965), unde poetul, depășind faptul concret, încearcă o viziune de ansamblu asupra lumii, diavolul, spirit răzvrătit, semnificând setea de cunoaștere
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
imanent, dobândește virtuți sau dimensiuni transcendente. Este de fapt o dispunere seriografică a planurilor conștiinței autoreflexive care-mi dă iluzia unei separări interioare a persoanei mele. De fapt, nu persoana mea este cea care „se desface În părți”, ci acțiunea reflexivă a conștiinței face ca să apară această impresie, prin faptul că Eu mă gândesc pe Mine. Ceea ce mă ține este identitatea mea din care nu pot ieși decât devenind un altul”. Dar acest fapt nu aparține normalului. Identitatea mea nu se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Celălalt este perceput ca o ființă reală, care, prin raporturile de comunicare cu mine, va avea un caracter obiectiv. Acesta este aspectul contactului exterior cu celălalt. În plan intern, emoțional, Eu Îl simt pe celălalt ca subiect uman, iar Înplan reflexiv, rațional, ca obiect al gândirii mele (J.P. Sartreă. Între mine și celălalt, sau ceilalți, se vor stabili relații concrete. Acestea sunt, din punct de vedere psihologic, atitudini de următoarele tipuri: aă prima atitudine este reprezentată prin limbaj, atracție, iubire, cooperare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
dorințele sau interesele mele. Această alegere pornește de la impresia pe care o am despre mine, ca nivel al dorințelor mele. Dorința mai cuprinde În ea și imaginea mea despre mine, care mă Îndeamnă să mă asociez, În mod automat sau reflexiv, cu cineva asemănător. În funcție de aceasta, eu aleg sau refuz o anumită persoană, În conformitate cu un model ideal pe care mi l-am construit și interiorizat anterior. Dar, În centrul acestui model pe care doresc să-l realizez, Eu mă plasez pe
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
deschise, clare, extraverte, În configurația cărora componenta emoțional-afectivă are un rol important, ca formă de manifestare, dublând componenta rațională. Tipul german este, prin natura sa, un model uman introvert și sobru. Neliniștit interior, compensează această tensiune interioară printr-o atitudine reflexivă de tip idealist. Nevoia de expansiune, de autodepășire, de ieșire din realitate o sublimează prin metafizică, drept formă a trancendenței gândirii. Tipul german neliniștit și rațional iubește În primul rând ordinea și disciplina, spre deosebire de tipurile grec și latin care aspiră
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ca dedublat? Încetez oare de a mai fi eu? Nu. Dar, În cazul acesta, lucrurile se schimbă. Răspunsul Îl vom găsi În analiza stărilor paradoxale ale existenței, a căror schimbare contribuie la modificarea regimului meu psihobiologic și a conștiinței mele reflexive. Nu trebuie să ne gândim numai la situațiile oferite de psihopatologie, acestea fiind multiple și puse sub semnul cauzelor care determină anormalitatea, fapt care schimbă complet lucrurile. Indiferent de stările de conștiință, Eul nu iese niciodată din sine. El nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
aduce argumente În susținerea acestei teme? Pot eu oare avea un Eu fără trup și un suflet pur? Iar dacă acest lucru este posibil, Eul meu personal din timpul vieții nu Îl poate Înțelege, pentru că el Înțelege numai prin conștiința reflexivă, care-i revelează această stare. Viața este existență, iar dacă după moarte sufletul persistă, putem vorbi despre o postexistență sau despre o experiență de dincolo de moarte. Dar aceasta nu este decât o simplă presupunere, care nu a fost confirmată. O
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
nebunie tinde să ne facă să uităm că ceva se comunică prin intermediul nebuniei, ceva ce noi refuzăm adesea să acceptăm pentru a nu modifica fie și un precar echilibru al ordinii vieții noastre. Pe de altă parte, păstrând această notă reflexivă, „nebunul” ne reamintește că ceva nu este cum s-ar cuveni în raționalitatea dominantă, că există o alternativă la propriul nostru mod de a concepe realitatea, o experiență în același timp umană, dar diferită de cea a majorității, care impune
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]