2,110 matches
-
apocaliptice, invincibile nu vine în contradicție cu o anumită polemică subtextuală care, uneori, pare că se profilează. Și dacă, încă o dată, sistemul este prezentat ca invincibil, ireversibil, de ce să te mai revolți, să-l răstorni, sau mai ales să-l reformezi, să-l umanizezi? Să-l faci mai acceptabil, mai eficace, în sensul bun al cuvântului? De ce să mai pui problema lui Nu? Mai ales dacă este vorba, într-adevăr, de un Bordel în flăcări, pentru a relua expresia lui E.M.
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
lui Nicolae Manolescu fixează foarte bine cadrul reflexiei politologice actuale: Revoluție și restaurație, Cadavrul securității, Problema națională, Ideologie extremistă și joc politic, Europa nu e cu noi, comunismul este politic și urmărește să câștige și să păstreze puterea. A-l reforma constituie O iluzie primejdioasă. Bune pagini sunt scrise și în legătură cu stalinismul lui N. Ceaușescu, precum și despre necesitatea suprimării radicale a comunismului (capitalism malignizat) printr-o terapie de șoc. Tonul calm, analitic proiectează aceste idei și constatări în spațiul tot mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
introduce și apără pluralismul, diversitatea și relativitatea opiniilor. Ea refuză în mod fundamental dogmele, sloganurile și ierarhiile oficiale. Ele sunt întreținute de și prin totalitatea instituțiilor culturale ale vechiului regim, care precizare esențială n-au fost câtuși de puțin restructurate, reformate în sens democratic. 2. Un fenomen cultural distinct al epocii este perpetuarea ideologiei comuniste, inclusiv în cultură, sub forma național-comunismului. Cum s-a observat foarte bine, în toate țările din est, unde regimurile comuniste s-au prăbușit, naționalismul a rămas
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
apar periodic nemulțumiri și proteste. O decepție permanentă și apăsătoare se face mereu simțită. Dar nostalgia reformei, chiar dacă de o evidență imperioasă, pare mai curând expresia unui ritual al contestării unui sistem, decât o speranță reală. Acesta nu poate fi reformat, de fapt, decât în ansamblul său. Ceea ce nu înseamnă că ultima Declarație de la Neptun, lansată cu prilejul întâlnirii scriitorilor români din întreaga lume (5-10 iunie 1995) nu este pe deplin legitimă atunci când cere: O restructurare profundă și serioasă a sistemului
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dar nu este", așadar o încercare de "remotivare artificială", cu "convenționalismul secundar" leibnizian, calificat drept "un efort de demotivare artificială: limba ar câștiga fiind în întregime arbitrară, ea ar putea să fie, ea nu este, ar trebui deci s-o reformăm în sensul acesta, sau cel puțin să inventăm alta care să satisfacă această exigență". Într-un "efort de sistematizare", poeticianul îl așază pe Socrate (mimologismul secundar) în antiteză cu Leibniz (convenționalismul secundar). Cratylos reprezintă mimologismul absolut, iar Saussure, convenționalismul absolut
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
luciferică", în op. cit., p. 429. 678 Gheorghe Al. Cazan, " Raționalismul ecstatic formă specifică a raționalismului", în op. cit., pp. 53-54. 679 Lucian Blaga, op. cit., p. 429. 680 Respingând atât raționalismul clasic, cât și antiraționalismul, Mircea Florian va pleda pentru un raționalism reformat de pe pozițiile științei, în care rațiunii i se ia funcția creatoare, dar i se păstrează funcția ordonatoare (Vezi Mircea Florian, "Știință și raționalism", în Scrieri alese, Editura Academiei, București, 1968). Iraționalismul care apare ca reacție la raționalismul tradițional e la fel de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
putem pretinde pe baza eticii mediului, de exemplu, că pentru a reduce durerea unor animale care sunt prădate de carnivore este necesar să schimbăm acest fel de a fi al naturii. Nu avem nici dreptul și nici datoria de a reforma natura sălbatică. Gândind holistic, vom spune că este spre binele ecosistemului să existe prădători, de vreme ce ei au un rol în lanțul trofic. În acest sens, etica mediului nu este o etică socială 290. O discuție specială merită să fie purtată
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și-n genii de o seamă,/ Am descuiat tărâmul eternelor idei". Cheia se află la purtător - am zice -, în sufletul frumos care, asemănându-se cu frumosul etern, cunoaște frumosul, creează frumusețe 78. Este forma recunoscătoare a Formelor, în care se reformează veșnic "tărâmul eternelor idei"79. Dacă, pe de o parte, creația înseamnă închidere, intrare a cuvântului în forma determinată a ființei, pe de altă parte, cuvântul creator numește o continuă deschidere, dinamica unei perpetue redeschideri a formelor temporale din perspectiva
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu în inform - este rechemarea de sine a modelului care se autorevelează în și prin imagine; ea cuprinde în sine posibilul ridicării la formă, "la pura-ntâietate" a in-diferenței. Aici imaginea nu e altceva decât forma în care cuvântul se reformează și se vede, înalță creația la cer, se rostește în puritatea începutului în care toate se topesc. Frumusețea se redă mereu sieși, în "alba zeiasca voluptate"; ea cade în imaginea de sus a cuvântului începător, în albul din care totul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu a Însemnat o transformare observabilă și nici nu a fost durabilă, căpătând caracteristicile permanenței. A fost o simplă diversiune, pentru a lungi procesul schimbării și a oferi răgaz consolidării pozițiilor și averilor unor reprezentanți ai vechilor structuri. Cum să reformeze instituțiile reprezentanții acestui curent politic? Acum lucrul acesta se vede cu ochiul liber. Semnificativ este că acest tip de evoluție l-au cunoscut țări ca România sau Bulgaria, dar a fost evitat În altele, ca Cehia, Polonia, Ungaria. Și asta
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
funcționarea democratică a propriei organizații; principalul este să fie consultat. Numai că „notabilii”, responsabilii mari și mici cred că știu ei care e cea mai bună soluție, ce trebuie schimbat și cum. Fiecare se simte dator să schimbe ceva, să reformeze după mintea sa. Iar revoluțiile, mari sau mici, conduse de entuziasm sau de inspirațiile unor lideri mesianici, au costuri enorme, antrenează contrarevoluții, Întotdeauna violente. Dimpotrivă, clinicianul social Îi ajută pe oameni să Înțeleagă, să evite rupturile și conflictele, să negocieze
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
în Franța, în Ungaria și în Scoția și se află la baza anglicanismului 45. Străduindu-se să combată reforma, papalitatea devine conștientă că o reformă a Bisericii este necesară. Aceasta va fi opera sinodului din Tyrol care precizează dogma și reformează clerul. Dar unitatea Europei creștine este de domeniul trecutului. Dacă secolul al XVI-lea deschide o nouă epocă pentru Europa, acesta se bazează mai puțin pe inovațiile economice sau sociale și mai mult pe tripla revoluție care afectează creștinătatea de la
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
epocă pentru Europa, acesta se bazează mai puțin pe inovațiile economice sau sociale și mai mult pe tripla revoluție care afectează creștinătatea de la sfîrșitul Evului Mediu, punîndu-se bazele unei reconsiderări a valorilor medievale: Umanismul inspiră Renașterea artistică și mișcarea care reformează Biserica. Umanismul Marea ambiție a umaniștilor este să pună în valoare Omul și demnitatea lui, la nivel individual și la nivel social și să definească un mod de viață care să aibă drept regulă realizarea acestui obiectiv. Făcînd acest lucru
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
reprezentanți papali) care să lupte împotriva ideilor reformate. De abia odată cu venirea lui Paul al III-lea (l534), papalitatea pune bazele reformei Bisericii catolice. Începînd din 1536, aceasta introduce episcopi umaniști în Sfîntul Colegiu și convoacă un Sinod destinat să reformeze Biserica. Durează zece ani pînă ce acest Sinod se reunește. Însărcinați să pregătească programul Reformei, noii cardinali denunță bolile de care suferă Biserica și preconizează represiuni foarte dure ale ereziei, după modelul Inchiziției spaniole. Instaurată în 1542, Inchiziția romană, încredințată
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
faptele reprezintă un complement necesar al acestora, sacramentele sînt imuabile, iar mesa, care conferă credincioșilor prezența reală a lui Hristos în Euharistie, are un rol principal, în sfîrșit, Biserica și sacerdoțiul se bazează pe instituția divină. În același timp, Sinodul reformează sacerdoțiul: se face un efort deosebit pentru recrutarea și formarea preoților (seminarii în dioceze), a căror misiune evanghelică este readusă în prim plan, în timp ce ascensiunea spre funcția episcopală și exercitarea acesteia sînt riguros controlate (obligația de rezidență, interzicerea acumulărilor de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
întărește această prepmderență spaniolă pe continent. Filip al II-lea caută să profite de această situația pentru a deveni generalisimul lumii catolice. Preocupat mai ales să asigure moștenirea spirituală a statelor sale, el restabilește Inchiziția atît de dragă Regilocatolici: rarii reformați din peninsulă plătesc cu viața lor crirra de a nu avea aceeași credință ca suveranul lor. Convertiți cu forța la catolicism de zelul Isabellei cea Catolică, musulmani din Castilia, cărora li se reproșează că sub aparența creștină își păstrează limba
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Mariei porecla de "Sîngeroasa" și îi ridică pe englezi împotriva catolicismului. În 1558, cînd se termină domnia lugubră a Mariei Tudor, Elizabeta, fiica celei de-a doua soții a lui Henric al VlII-lea, se urcă pe tron. Pentru că este reformată, ea nu este recunoscută de catolici, care o consideră drept suverană legitimă pe verișoara sa, Maria de Stuart, regina Scoției. Căutînd mai ales să resta bilească pacea, Elizabeta refuză să intervină în confliciele continentale și se opune la susținerea "săracilor
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
politică și religioasă, nobilimea suedeză îl detronează pe Sigismund în favoarea unchiului său, Carol (1604). Noul rege întreprinde o serie de campanii menite să stabilească autoritatea suedeză în detrimentul Poloniei și Danemarcei. Rege la șaisprezece ani, fiul său, Gustav-Adolf, devine apărătorul cauzei reformate împotriva acțiunilor lui Ferdinand al II-lea. Cultivat, chiar savant, dispunînd de posibilitatea de a se dota cu un armament de ultimă oră datorită minelor de fier în care Suedia este bogată, el înființează o armată națională de 130 000
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
dispună de ținuturile cucerite cu condiția să respecte pe aceste teritorii cultul catolic. Departe de a se bate pentru regele Franței, Suedia lui Gustav-Adolf caută să-și extindă dominația asupra întregii Mări Baltice și să constituie o federație a statelor reformate din Germania de Nord: un fel de Imperiu protestant care ar contrabalansa Imperiul catolic. Jefuirea de către forțele imperiale ale lui Tilly a orașului protestant Magdeburg ajută acest plan, aruncînd pe prinții protestanți, la început neîncrezători, în brațele lui Gustav-Adolf. Devenit
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a regatului și Edictul de la Nantes care, din 1598, reglementa coexistența protestantismului și a catolicismului. Ierarhia catolică, congregațiile religioase și magistrații împărtășesc dorința regală de a-i readuce pe hughenoți la catolicism și vor să sfîrșească cu RPR (Religia pretins reformată). Regele a apreciat totuși loialitatea supușilor săi protestanți în timpul Frondei. De aceea el se mulțumește un timp să aplice restrictiv Edictul de la Nantes: interzicerea severă a tot ceea ce nu este autorizat în mod precis, distrugerea templelor construite după Edict, obligarea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Lenfant desenează planurile capitalei federale a tinerelor State Unite ale Americii. Acest primat al ideilor franceze explică dezvoltarea în Europa a "despotismului luminat". Într-adevăr, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, un mare număr de suverani europeni își reformează guvernarea într-un mod care seamănă cu modul de a gîndi al filosofilor. Aceste reforme pregătesc calea spre o unificare politică a statelor europene. Frederic al II-lea (1740-1786) în Prusia, Ecaterina a II-a (1762-1796) în Rusia, Josef al
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
funcționari ca Beugnot. Prinții, dornici să-și redobîndească suveranitatea și aflați în căutare de resurse fiscale, au mai degrabă tendința de a ridica bariere vamale pentru a-și mări veniturile, iar Napoleon, ale cărui nevoi militare și dorință de a reforma instituțiile costă scump, este nevoit să-i lase să procedeze în funcție de necesități. În sfîrșit, Napoleon vrea să organizeze economia europeană în jurul Franței și în interiorul acesteia. Așa încît, frontierele franceze rămîn închise pentru aliați, pentru vasali și chiar pentru regiunile anexate
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Ed. Meridiane, București. 20 "Franciscanii" ordin religios, fondat de Francisc de Assisi în 1209, ce a fost aprobat în 1215 de către papa Inocențiu al III-lea. 21 "Dominicanii" ordin religios, fondat în 1206 de către Sf. Dominique, la Toulouse. Ordinul dominicanilor, reformat în secolul al XIV-lea, de Catherina de Sienne, a fost instituit contra ereticilor "cathari" (cuvînt grecesc ce semnifică "purificările"). 22 "Atentatul de la Anagni" are loc în Italia, în apropiere de Roma. La Anagni, papa Bonifaciu al IlI-lea a
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
27 propositions pour reformer l’islam. Antropolog și psihanalist, el își propune să răspundă în Le Nouvel Observateur unor întrebări care nu mai pot fi ocolite. Ca de exemplu: „Ce este islamul astăzi?”. „De unde această nevoie subită de a fi reformat?” „Care sunt problemele pe care le aduc - atât musulmanilor cât și restului lumii - fie un statu-quo, fie o reformă a islamului?” În principiu, ideea lui Chebel este că, atâta timp cât un anume nod gordian nu va fi tăiat, situația nu are
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
provinciali ai observanților, care au avut la dispoziție banii și bunurile Ordinului Conventual; frații conventuali nu au mai avut dreptul să primească candidați noi în ordin sau la profesiune. Observanții au primit dreptul de „a vizita, a corija și a reforma” pe frații conventuali. Papa Sixt al IV-lea (1471-1484), fost ministru al fraților conventuali, a încercat, fără succes, să mai știrbească din autonomia observanților. În timpul pontificatului său toate grupările observanților au fost unite într-o singură familie. Decretul Tridentin din
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]