12,047 matches
-
secvența AUUUA, atunci când există în 3' UTR, este un semnal pentru degradare rapidă (viață scurtă). Cu cât secvența se repetă mai mult, cu atât viața ARM este mai scurtă. Al treilea nivel la care se poate realiza reglarea post-transcripțională este reglarea translației. Se poate regla și dacă o moleculă de ARNm se translează sau nu. Diversele mecanisme ale reglării translaționale nu sunt încă suficient cunoscute, dar există multe situații, mai ales la nivel embrionar, când există multe molecule de ARNm în
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
se repetă mai mult, cu atât viața ARM este mai scurtă. Al treilea nivel la care se poate realiza reglarea post-transcripțională este reglarea translației. Se poate regla și dacă o moleculă de ARNm se translează sau nu. Diversele mecanisme ale reglării translaționale nu sunt încă suficient cunoscute, dar există multe situații, mai ales la nivel embrionar, când există multe molecule de ARNm în citosol, dar nu se translează decât în anumite condiții. 5.9.18. Calciul citosolic ca semnal intracelular Semnalele
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
mai reveni în citosol, ci va fi direcționată către un anume compartiment al sistemului de membrane. Rolul bazal al sistemului este de a asigura înlocuirea permanentă a proteinelor din plasmalemă și endomembrane, în condițiile asigurării unei corecte direcționări și al reglării adaptative a numărului de molecule din fiecare proteină plasate într-o zonă plasmalemală sau endomembranară (vezi fenomenele de control al densității receptorilor membranari, cap. 9). Din punct de vedere funcțional sistemul descris se împarte în trei căi: de endocitoză, lizozomală
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
filamentelor de actină și miozină, în funcție de gradul de tensionare. Funcția contractilă a miocitelor netede din structuri de tip parietal este de a controla tensiunea mecanică parietală și volumul cavitar, cu implicații fiziologice diverse legate de localizările menționate, cum ar fi reglarea presiunii arteriale și a debitului sanguin local, amestecarea și propulsia conținutului digestiv. Mușchiul neted se caracterizează prin realizarea unei mari economii de energie (fapt important pentru bilanțul energetic global din organism), deoarece organele interne trebuie să mențină o contracție tonică
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
la celulele țintă<footenoteid="2">Sângele asigură și accesul medicamentelor la celule (cu excepția aplicării locale), precum și îndepărtarea lor, ca și a unor substanțe străine pătrunse accidental în mediul intern. </footenote> sângele este elementul pasiv care intervine în diversele funcții de reglare umorală pe care asemena substanțe le îndeplinesc. Funcția de apărare împotriva microorganismelor (și a altor structuri microscopice străine) se realizează prin prezența în compoziția sângelui a elementelor figurate specializate (leucocite) precum și a unor proteine specifice (anticorpi). O a doua funcție
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
sinteza de hemoglobină (ARN citoplasmatic, mitocondrii, receptori de suprafață pentru transferină). Reticulocitul normal se maturează în 1-2 zile la nivelul măduvei hematogene înainte de a intra în circulație, timp în care are loc sinteza continuă de hemoglobină pe măsură ce dimensiunile reticulocitului scad. Reglarea eritropoezei Eritropoetina este un factor major de reglare al eritropoezei. Ea este secretată de celulele juxtaglomerulare renale care sunt extrem de sensibile la hipoxia tisulară. Hipoxia tisulară poate avea următoarele cauze: scăderea conținutului sanguin de hemoglobină (anemie); o încărcare deficitară a
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
suprafață pentru transferină). Reticulocitul normal se maturează în 1-2 zile la nivelul măduvei hematogene înainte de a intra în circulație, timp în care are loc sinteza continuă de hemoglobină pe măsură ce dimensiunile reticulocitului scad. Reglarea eritropoezei Eritropoetina este un factor major de reglare al eritropoezei. Ea este secretată de celulele juxtaglomerulare renale care sunt extrem de sensibile la hipoxia tisulară. Hipoxia tisulară poate avea următoarele cauze: scăderea conținutului sanguin de hemoglobină (anemie); o încărcare deficitară a hemoglobinei cu oxigen la nivel pulmonar (boli pulmonare
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
sinusoide din ficat, splină și măduva hematogenă </footenote> de proteine denaturate, celule bătrâne, microbi. Macrofagele active secretă citokine multifuncționale (IL-1 și factorul de necroză tumoral) cu rol important atât în răspunsul general al organismului împotriva agenților infectioși cât și în reglarea hematopoezei. 11.5. Limfocitele Limfocitele reprezintă un grup heterogen de celule care au nuclei mari, iar citoplasma este lipsită de granulații. Limfocitele B sunt recunoscute prin prezența imunoglobulinelor de pe suprafața lor; prin stimulare cu antigen ele sunt transformate în plasmocite
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
răspuns imun mediat celular și răspuns imun mediat umoral (de anticorpi); la aceste 2 tipuri de răspunsuri imune este necesară participarea atât a limfocitelor cât și a macrofagelor. Limfocitele se clasifică în trei clase funcționale: limfocite T, care intervin în reglarea și medierea reacțiilor imune precum și în sinteza anticorpilor; limfocite B, care produc unii anticorpi și care sunt precursori ai plasmocitelor, principalele celule formatoare de anticorpi; celulele natural killer (NK), care constituie o fracțiune redusă din limfocite; distrug anumite celule țintă
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
II pe macrofage și pot produce molecule de clasă II exprimate în alte celule cum ar fi celulele endoteliale. Moleculele de clasă II sunt heterodimeri de lanțuri α și β, dar diferă de heterodimerii clasei I prin ambele polipeptide. In reglarea producției de anticorpi și inițierea reacțiilor imune mediate celular, limfocitele T helper recunosc fragmentele imunogenice ale antigenelor procesate la nivelul moleculelor de clasă II de pe suprafața macrofagelor sau limfocitelor B. Moleculele de clasă I sunt implicate în sensibilizarea diferitelor tipuri
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
bacterii (micobacterii și fungi). In cazul pacienților cu SIDA, unde celulele CD4+ sunt deprimate, microorganismele care în mod normal nu produc boală la om pot produce boli fatale atunci când răspunsurile mediate celular sunt absente. 12.8.1. Sinteza anticorpilor și reglarea producției de anticorpi Producția de anticorpi necesită în mod obișnuit interacțiunea dintre macrofage, celule T și celule B. Antigenele timus-independente induc formarea de anticorpi de către celulele B fără ajutorul celulelor T. Aceste antigene sunt molecule mari cu unități structurale repetitive
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
perspectivă externă vizează un aspect suplimentar față de intermedierea narațiunii, care este diferit de celelalte elemente constitutive, persoana și modul, și anume acela al orientării imaginației cititorului în interiorul timpului și în special al spațiului narațiunii sau, cu alte cuvinte, acela al reglării aranjamentului spațio-temporal în relație cu centrul sau cu focalizarea întîmpărilor narate. Dacă povestea este prezentată din interior, așa cum a fost ea percepută de un personaj, atunci cititorul se află într-o altă situație perceptivă decît atunci cînd întîmplările sînt văzute
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
narativ. Ele sînt decisive pentru problema "credibilității" lucrurilor care au fost narate. Opoziția "perspectivă", pe de altă parte, presupune controlul procesului aperceptiv pe care cititorul îl realizează pentru a obține o imagine perceptuală concretă a realității ficționale. Pe lîngă această reglare a percepției realității ficționale și a orientării spațio-temporale a cititorului în această lume, conceptul "perspectivă" influențează, de asemenea, alegerea anumitor zone și întîmplări din lumea ficțională în vederea prezentării. Opoziția "perspectivă" face distincția între perspectiva internă și cea externă. Perspectiva internă
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
este un fel de focalizare. Atunci cînd un narator auctorial, folosindu-se de privilegiul omniscienței, oferă o viziune interioară în spațiul gîndurilor și sentimentelor unui personaj, această tehnică este, de asemenea, o formă de focalizare. Ea este adesea folosită pentru reglarea simpatiilor cititorului față de personaje. În sfîrșit, focalizarea poate fi observată în prezentarea conștiinței. Focalizarea unui personaj-reflector și implicit a cititorului poate fi orientată în mod special fie către percepția întîmplărilor din lumea exterioară, fie către propria lume interioară. Focalizarea prezentării
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
acolo se coace intriga numită viitor: regia clar-obscură a mesajelor și actelor verbale, a reprezentărilor și comportamentelor. Așa cum se spunea odinioară: conștiința oamenilor și viața lor colectivă. Ideal ar fi să ajungi să gîndești negînditul gîndirii, acțiunea sa. Interferențe, comutări, reglări. Mediologia are ca scop, de-a lungul unei logistici a operațiunilor gîndirii, clarificarea acestei probleme obsedante, insolubile și decisive, cunoscută drept "putere a cuvintelor", "eficacitate simbolică" sau drept "rol al ideilor în istorie", după cum vrea fiecare scriitor, etnolog sau moralist
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
puterea pe care o promite și o legitimează". De la Auguste la Augustin, de la pozitivist la legitimist, filiația pare fără fisuri. Ideea că "interiorul se reglează prin exterior" a cîștigat teren. Cochin pune la lucru principiul critic concentrîndu-se asupra "puterii de reglare a mașinii", pe care o numim în jargonul nostru "dictatura aparatului". De aici provin și formulele atît de moderne: Acolo unde domnește libertatea, guvernează o mașină. Una se află acolo prin forța principiilor, cealaltă prin forța lucrurilor." Sau "Mașina și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
208 25.2.5. Tubul colector medular 210 25.3. Fenomene secretorii 211 26. Homeostazia hidro-electrolitică 212 26.1. Compartimente hidrice ale organismului 214 26.2. Homeostazia hidrică 217 26.3. Mecanisme specifice în homeostazia ionilor 220 26.3.1. Reglarea renală a sodiului 220 26.3.2. Reglarea renală a potasiului 223 26.3.3. Reglarea renală a calciului 224 26.3.4. Reglarea renală a fosfatului 228 26.4. Homeostazia acido-bazică 229 26.4.1. Ecuația Henderson-Hasselbach 230 26
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
25.3. Fenomene secretorii 211 26. Homeostazia hidro-electrolitică 212 26.1. Compartimente hidrice ale organismului 214 26.2. Homeostazia hidrică 217 26.3. Mecanisme specifice în homeostazia ionilor 220 26.3.1. Reglarea renală a sodiului 220 26.3.2. Reglarea renală a potasiului 223 26.3.3. Reglarea renală a calciului 224 26.3.4. Reglarea renală a fosfatului 228 26.4. Homeostazia acido-bazică 229 26.4.1. Ecuația Henderson-Hasselbach 230 26.4.2. Sistemele tampon plasmatice 231 26.4
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
212 26.1. Compartimente hidrice ale organismului 214 26.2. Homeostazia hidrică 217 26.3. Mecanisme specifice în homeostazia ionilor 220 26.3.1. Reglarea renală a sodiului 220 26.3.2. Reglarea renală a potasiului 223 26.3.3. Reglarea renală a calciului 224 26.3.4. Reglarea renală a fosfatului 228 26.4. Homeostazia acido-bazică 229 26.4.1. Ecuația Henderson-Hasselbach 230 26.4.2. Sistemele tampon plasmatice 231 26.4.3. Participarea renală la echilibrul acido-bazic 232 26
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
26.2. Homeostazia hidrică 217 26.3. Mecanisme specifice în homeostazia ionilor 220 26.3.1. Reglarea renală a sodiului 220 26.3.2. Reglarea renală a potasiului 223 26.3.3. Reglarea renală a calciului 224 26.3.4. Reglarea renală a fosfatului 228 26.4. Homeostazia acido-bazică 229 26.4.1. Ecuația Henderson-Hasselbach 230 26.4.2. Sistemele tampon plasmatice 231 26.4.3. Participarea renală la echilibrul acido-bazic 232 26.4.4. Forme majore de alterare a echilibrului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
săi atât cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Desfășurarea eșalonată a procesului digestiv, la nivelul cavității bucale, stomacului, intestinului, necesită o coordonare între diferitele etaje, între fenomenele motorii și secretorii. Inafara elementelor de reglare intrinsecă, activitatea tubului digestiv și a glandelor anexe este controlată și de sistemul nervos central, de hormonii extradigestivi și în mod particular de cei digestivi. 2. Digestia bucală Digestia bucală reprezintă ansamblul fenomenelor prin care alimentele introduse în cavitatea bucală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
produce în asfixie, în cursul căruia centrii salivari sunt excitați de sângele încărcat cu bioxid de carbon. Mecanismul intercentral este, de asemenea, prezent în diverse circumstanțe: greață însoțită de hipersalivație, emoțiile însoțite de uscăciunea gurii. Ca mecanisme umorale suplimentare de reglare a secreției salivare, aldosteronul stimulează reabsorbția de Na+ și eliminarea de K+ la nivelul ductelor salivare, iar hormonul antidiuretic diminuă pierderile de apă prin salivă. Secreția salivară bazală poate fi diminuată în efortul fizic și în stări emoționale (în special
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
1-2 ore. In perioada de activitate, contracțiile antrumului sunt urmate de relaxarea pilorului; o parte din chimul gastric trece prin pilor (diametru < 0,25 mm), apoi pilorul se închide. Acest comportament contractil ciclic se numește complex migrator mioelectric (fig. 5). Reglarea evacuării gastrice Mucoasa duodenală și jejunală prezintă receptori pentru aciditate, presiune osmotică și conținutul în grăsimi al chimului gastric. Prezența acizilor grași și monogliceridelor în duoden scade ritmul evacuării gastrice prin menținerea închisă pentru mai mult timp a pilorului. Totodată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
a duodenului. Funcțiile esențiale a acestei joncțiuni gastro duodenale sunt: (1) de a asigura o evacuare gastrică la un ritm în concordanță cu capacitatea duodenului de a procesa chimul gastric și (2) de a preveni regurgitarea conținutului duodenal în stomac. Reglarea activității acestei joncțiuni se realizează nervos și umoral. Pilorul este bogat inervat atât de fibre vagale cât și de fibre nervoase simpatice. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină care acționează asupra receptorilor alfa-adrenergici care vor determina creșterea gradului de constricție a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]