1,346 matches
-
pentru vârsta ei. E totalmente, absolutamente normală! Încântarea lui evidentă m‑a făcut să zâmbesc și, brusc, mi s‑a făcut dor de el. Un dor ca atunci când te vezi cu cineva În mod regulat și frecvent, dar nu ai relaționat cu el la un nivel semnificativ. Fusese o mare surpriză pentru el să vin atunci neanunțată, dar, ca de obicei, fusesem mult prea stresată ca să fiu o tovarășă plăcută de conversație. Înțeleseserăm amândoi că trebuia, inerent, să așteptăm să‑mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
social, și a urmărit traseul conceptului de "modă" în cele două direcții de studiu care s-au conturat: prima, corelativă evenimentelor social-politice și culturale ale începutului de secol XX, denumite prin termenul generic de "modernitate" și cea de-a doua, relaționată comportamentului colectiv, teoretizare dezvoltată cu precădere după anii '60. Totodată, am evidențiat tendințele recente de analiză a modei prin achizițiile teoretice și empirice aferente sociologiei consumului și studiilor culturale. Analiza semantică a termenilor "gust" și "manieră" întreprinsă în primul capitol
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
and Animals (1872), tradusă pentru prima dată în România în 1967 sub titlul de Expresia emoțiilor la om și animal. Despre instinct și prefațată de acad. Vasile D. Mârză, a consituit un punct de plecare în formularea unor ipoteze care relaționau acoperirea corpului cu sentimentele de rușine și modestie. După cum arăta Charles R. Darwin (1872/1967, 189), "este totuși probabil ca omul primitiv, înainte de a fi dobândit multă sensibilitate morală, să fi fost foarte sensibil în privința aspectului său personal, cel puțin
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
comentez aceste presupoziții sub titlul de "teoria comportamentului modest", păstrând în acest fel terminologia și conceptualizarea lui Charles R. Darwin (1872/1967, 192). Modestia, consideră Charles R. Darwin, include stări psihice foarte diferite, declanșate în principal în prezența altora, fiind relaționate unor prescripte morale care privesc "comportarea în prezența altora sau față de alții" (Ch.R. Darwin 1872/1967, 192). Aceasta "se manifestă prin acte de indelicatețe, iar indelicatețea este o problemă de bună-cuviință, după cum vedem clar la națiunile care merg complet goale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în anul 1889 și publicată doi ani mai târziu sub titlul Tapojen historiaa (1891), sociologul și filozoful finlandez Edward Westermarck (1862-1939) a fost interesat de istoria căsătoriei. Iată de ce argumentele autorului despre practicile de vestimentație ale femeilor și bărbaților erau relaționate la tema principală a tezei sale. Astfel, înfățișarea fizică a femeii traduce statutul față de bărbat, cum este cazul triburilor din Noua Guinee, unde femeile căsătorite se disting de cele necăsătorite prin portul confecționat din frunze de pandanus (E. Westermarck, 1891
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
dorința de a atrage atenția asupra corpului prin expunere, pe de o parte, și acoperirea acestuia, pe de altă parte. Iată cum descrise John C. Flügel (1930) cele două stări afective polarizante, caracteristice comportamentelor vestimentare: Instinctul expunerii [corpului n.n.] este relaționat cu nuditatea, dar, în cursul evoluției individului (în societățile moderne) acesta a început, inevitabil, să se manifeste, într-un grad mai mare sau mai mic, prin intermediul vestimentației. Oricum, hainele sunt, cu precădere, ambivalente, prin faptul că acoperă corpul și astfel
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sociologia modei și interpretat separat de aspectele generale ale scrierilor sale, fapt care a dus la la încadrarea acestuia în tematica stratificării sociale. În acest fel, concepția simmeliană despre modă a fost considerată greșit un efect al stratificării sociale, fiind relaționată capitalului economic. O analiză de ansamblu asupra lucrărilor lui Georg Simmel indică sensul pe care autorul l-a dat acestei noțiuni, anume de formă emergentă în interacțiunea socială a indivizilor (vezi capitolul al II-lea). 1.4. Perioada fondatorilor (1960-1990
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sub semnul întrebării acumulările teoretice ale studiilor modei, și anume: antropologul Alfred Luis Kroeber nu se regăsește în seria cercetătorilor listați în enciclopedie; teoria tricle-down este atribuită lui Thorstein B. Veblen, pentru ca ulterior, în volumul al treilea, aceasta să fie relaționată doar cu scrierile lui Georg Simmel. Am putea afirma, în acord cu Michael Carter (2003a, 5), că problema studiului modei constă tocmai în lipsa unor lucrări care să reconstituie traseul științific al fenomenului în sociologia clasică și contemporană. În acest sens
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
le consemnează ca echivalente (cf. M. Barnard, 2007, 2), clarificarea conceptelor enunțate anterior ar putea evidenția diferitele perspective teoretice din care poate fi abordată moda vestimentară. Așa cum voi arăta, în filozofie moda a fost consacrată dezbaterilor despre gust, istoria a relaționat-o cu evoluția manierelor și a claselor sociale, sociologia a insistat asupra mecanismelor de interacțiune socială și de diferențiere, iar semiologia a exemplificat-o prin noțiunea de cod. 1.7.1. Gustul Când tradiția filozofică europeană a secolului al XVIII
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
istoric al ideii de modă și al principalelor lucrări pe această temă a arătat că, în linii generale, moda este un fenomen care derivă din contactul social, deci din socializare. În ceea ce privește articularea unor definiții ale modei, cei mai mulți dintre autori au relaționat conceptul de "modă" fie cu practicile estetice ale vieții cotidiene, subliniind caracterul temporar și ciclic al modelor, fie cu atitudinile și comportamentele de consum, de acumulare a unor comodități, accesorii și bunuri materiale. Dar care sunt notele definitorii ale fenomenelor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sens dintre aceste două noțiuni (M. Călinescu, 1987/2005, 354) (vezi precizări terminologice, secțiunea 1.7). În capitolul de față, voi trata moda în corelație cu procesul istoric de modernizare, deoarece un argument invocat pe scară largă în sociologia modei relaționează crearea individului modern de emergența fenomenului social care mai târziu avea să fie cunoscut ca modă (A. Bălășescu, 2007/2008, 165-166): Procesul istoric de modernizare [...] a determinat o nouă formă de individ, caracterizat, printre altele, de utilizarea modei ca expresie
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Nu întâmplător, concepția lui Georg Simmel despre fenomenul modei a fost valorificată deopotrivă în sociologia consumului, în analiza comportamentelor colective, în estetică și în filozofie. Însă textul eseului a fost interpretat divergent. În sociologia modei, argumentele lui Georg Simmel sunt relaționate cu cele ale contemporanului său, economistul și sociologul american Thorstein B. Veblen și reunite sub denumirea teoria trickle-down, cu toate că "nu există vreun indiciu al influenței intelectuale între cei doi sociologi" (cf. R. Tilman, 1999, 282). Deși am putea găsi un
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pe care le întâlnim, prima impresie se formează pe baza caracteristicilor fizice. Un comportament observat înseamnă o nevoie cognitivă de a înțelege și a explica cauzal producerea acestuia (G.B. Moskowitz, 2005, 2). Nu de puține ori, fiecare din noi a relaționat hainele cu capacitatea intelectuală a partenerului de dialog sau a cumpărat o carte după designul copertei. Chiar dacă experiența ne-a demonstrat că nu întotdeauna prima impresie este acurată, multe din interacțiunile noastre se bazează pe "biții informaționali receptați inițial, care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
non-manageriale. În descrierile participanților la experiment, persoana-stimul femeie, ilustrată în haine comode, era asociată atât de subiecții de gen masculin, cât și de către cei de gen feminin unui rol de execuție. Surprinzător însă, subiecții bărbați cuprinși în eșantionul cercetării nu relaționau informalitatea vestimentară a persoanelor de același sex cu roluri de execuție. Când respondenții au făcut inferențe despre rolul de execuție și, respectiv, de conducere al persoanelor-stimul redate în cele patru ilustrații, contrastul dintre informalitate și formalitate s-a dovedit a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
asemenea, diferiții factori interesați pot pune o anumită presiune pe organizație în scopul satisfacerii propriilor nevoi și deziderate. Conceptul guvernanței corporative conține, pe lângă modul cum o organizație este condusă și controlată în vederea atingerii țintelor prestabilite, și sistemul prin care aceasta relaționează cu factorii interesați și cum le protejează acestora interesele. 1.3. Caracteristicile guvernanței Guvernanța corporativă funcționează pe baza unor principii , considerate ca stâlpi ai bunei guvernări de Raportul Cadbury, și anume: integritatea, transparența și răspunderea. Integritatea este un concept-cheie și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
componente, respectiv identificarea inițială a riscurilor pe obiective, dar și o activitate de identificare continuă a riscurilor noi, a celor datorate schimbărilor intervenite în organizație sau a celor care apar datorită modificării legislației ș.a. În practică, riscurile trebuie să fie relaționate față de obiective și să poată fi evaluate și prioritizate, în strânsă legătură cu obiectivele, pornind de la obiectivele individuale și continuând cu obiectivele de ansamblu ale entității. Pentru toate riscurile identificate, trebuie să se stabilească persoanele responsabile care vor gestiona și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
et al., 1988; Hope et al., 1990; McNally et al., 1990a, 1990b; Foa et al., 1991a), existența unei procesări selective automate care favorizează informațiile potențial amenințătoare pare să fie o trăsătură comună tuturor tulburărilor anxioase (Williams et al., 1997). Dacă relaționăm aceste date, putem trage mai multe concluzii cu privire la procesele cognitive care se produc în cazul tulburărilor de panică și al agorafobiei. Mai întîi, atenția va fi întotdeauna îndreptată spre informațiile legate de o posibilă amenințare; apoi, rememorarea acestor informații va
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
stimă de sine scăzută și evită pe cît posibil interacțiunile sociale. Este interesant faptul că preocuparea principală a oamenilor cu personalitate evitantă nu este aceea că par anxioși. Aceste persoane pot fi mult mai neliniștite cu privire la modul în care se relaționează față de ceilalți și se tem că, într-un fel sau altul, vor fi considerate exagerate sau lipsite de valoare și vor fi respinse. De obicei, problema datează încă din primii ani ai copilăriei și implică modele de gîndire extrem de solide
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
rîndul său, contribuie la consolidarea încrederii în sine. Atunci cînd aveți astfel de sentimente, aveți o capacitate sporită de a stabili relații mai apropiate și mai satisfăcătoare cu alte persoane. Asertivitatea presupune capacitatea de a alege modul în care ne relaționăm în orice tip de situație, după ce am evaluat riscurile și avantajele. Asertivitatea conferă flexibilitate și permite modificarea reacțiilor în funcție de cerințele situației, mai degrabă decît persistența unui singur mod de relaționare. Asertivitatea presupune: Prețuirea sinelui și convingerea că aveți dreptul să
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
asertivitate generează prea multă anxietate (Cum va reacționa celălalt? Dacă se va enerva sau se va supăra?). După mulți ani, oamenii se comportă astfel pur și simplu din obișnuință. Este timpul să analizați cu atenție dacă modul în care vă relaționați față de ceilalți în prezent este cel mai adecvat și cel mai util pentru dumneavoastră în acest moment. Conform principiului asertivității, fiecare dintre noi este responsabil pentru sine însuși și pentru acțiunile sale. De noi depinde alegerea modului în care reacționăm
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
a comite anumite acte precum și o diminuare a anxietății în momentul îndeplinirii lor, unii autori au afirmat că o serie de tulburări diferite, cum ar fi tricotilomania, tulburările sexuale, cleptomania, tulburarea de personalitate borderline sau sindromul Tourette, ar putea fi relaționate cu TOC prin intermediul alternanței continue impulsiv-compulsiv. Deși persoanele care prezintă tulburări de spectru pot reacționa la anumite gînduri, impulsuri sau preocupări prin comportamente inadecvate, relația dintre afecțiunile lor și TOC poate fi pusă sub semnul întrebării din mai multe puncte
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
În sfera politicului, imaginile media au produs un nou tip de politică ce plasează media în centrul vieții politice. În cadrul interacțiunilor sociale, imaginile media direcționează modul în care ne reprezentăm propriul nostru sine în viața cotidiană, modul în care ne relaționăm cu ceilalți și ne creăm sistemul de valori și țeluri. Pe măsură ce activitatea productivă devine mai puțin importantă, crește relevanța timpului liber și culturii ca centre de greutate ale sistemului de valori. Desigur, trebuie să muncești pentru a putea beneficia de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
culturii media și impune tipurile de texte produse de industriile culturale. Sau arată cum muzica este ascultată prin intermediul unor tehnologii, spații culturale și instituții specifice (Berland in Grossberg, et. al., 1992). Dialectica este arta de a face conexiuni și de relaționa părțile atît între ele, cît și cu sistemul în întregul său. Așadar, o teorie critică a societății conține hărți ale modului de organizare a societății ca întreg, delimitîndu-i structurile, instituțiile, practicile și discursurile sale fundamentale și modul în care toate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
culturii media este de a interpreta produsul cultural în legătură cu alte fenomene de exemplu, situînd cinematografia în cadrul unor cicluri și genuri, dar și în cadrul contextului istoric, socio-politic și economic. Lectura contextuală a unui film presupune interpretarea modului în care acesta se relaționează cu alte forme din același ciclu și a modului în care genul respectiv codifică anumite poziții ideologice. Aceasta ar însemna ca Rambo să fie citit în termenii ciclului Înapoi în Vietnam, ciclu ce poate fi încadrat în genul de filme
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a semnelor și în care sunt incluse și regulile de corelare a acestora. în studiul fenomenului comunicării, s-au remarcat două mari școli: școala proces și școala semiotică. a) școala proces definește comunicarea ca interacțiune socială prin care o persoană relaționează cu alta sau îi modifică starea de spirit, comportamentul. Ca proces, comunicarea înseamnă transmitere, codarea și decodarea mesajului. Unul din cele mai cunoscute modele, reluat în multe din cercetările ulterioare asupra comunicării este cel propus de C. Shannon și W
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]