1,381 matches
-
asemenea, diferiții factori interesați pot pune o anumită presiune pe organizație în scopul satisfacerii propriilor nevoi și deziderate. Conceptul guvernanței corporative conține, pe lângă modul cum o organizație este condusă și controlată în vederea atingerii țintelor prestabilite, și sistemul prin care aceasta relaționează cu factorii interesați și cum le protejează acestora interesele. 1.3. Caracteristicile guvernanței Guvernanța corporativă funcționează pe baza unor principii , considerate ca stâlpi ai bunei guvernări de Raportul Cadbury, și anume: integritatea, transparența și răspunderea. Integritatea este un concept-cheie și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
componente, respectiv identificarea inițială a riscurilor pe obiective, dar și o activitate de identificare continuă a riscurilor noi, a celor datorate schimbărilor intervenite în organizație sau a celor care apar datorită modificării legislației ș.a. În practică, riscurile trebuie să fie relaționate față de obiective și să poată fi evaluate și prioritizate, în strânsă legătură cu obiectivele, pornind de la obiectivele individuale și continuând cu obiectivele de ansamblu ale entității. Pentru toate riscurile identificate, trebuie să se stabilească persoanele responsabile care vor gestiona și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ce reia și pune accentul pe o serie de capacități umane fundamentale, cum ar fi: aă capacitatea de simbolizare: cele mai multe evenimente ambientale își exercită efectul prin intermediul unor procese cognitive, și nu în mod direct; bă capacitatea individului de a se relaționa și a acționa prin instanțe intermediare - prin modelare abstractă și creativă; că capacitatea de a prevedea (de a aștepta rezultate viitoareă; dă capacitatea de autoreglare. Aceasta presupune: autoevaluarea în raport cu expectanțele proprii și ale altora; evaluarea felului în care sunt și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
insistă să se urmărească desfășurarea vieții curente a acestora, incluzând perioadele de relaxare, odihnă, vacanțe, hobbyurile, viața familială și cea alături de vecini, cunoștințe, prieteni, în cadrul programelor oficiale de muncă și de afirmare socială. Pot fi semnificative modalitățile în care individul relaționează cu alte persoane în intimitate, modul în care decurge căsnicia, felul în care își îngrijește copiii, stabilitatea în locuire și muncă, în relațiile cu cei cunoscuți, varietatea și profunzimea relațiilor respective. Modalitatea acestor manifestări și relaționări în cursul cărora persoana
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o independență agresivă; manifestă pică și invidie față de cei mai norocoși; acționează opozându-se manifest sau treptat obstructiv sau intolerant față de ceilalți, exprimând atitudini fie negative, fie incompatibileă. Auto-defetist (Masochistă Deferențial (de exemplu, se distanțează de cei care îl susțin constant, relaționând cu cei care îi cer să se manifeste servil și sicofantic, permițând, dacă nu chiar încurajând, din partea acestora o atitudine de exploatare, maltratare sau profitare; contracarează încercările altora de a-l ajuta și cere să fie condamnat prin acceptarea blamului
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cuvine. El poate fi și neîncrezător în sine, cu un sentiment al neputinței sau indiferent față de sine. În toate cazurile subiectul se interesează doar de sine, nefiind capabil să se descentreze, să se transpună în situația altora și să se relaționeze astfel firesc cu ei. El nu rezonează afectiv împreună cu alții, nu e capabil de prietenie și dragoste autentică, nu realizează o bună intimanță și gradație a distanțelor psihice. Îi lipsește simpatia necesară compasiunii și milei, receptarea suferinței celorlalți. Psihopatul nu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de zăpadă”: cu cât se vând mai multe produse care Încorporează o nouă tehnologie, cu atât se pot obține noi tehnologii prin reinvestirea profiturilor, contribuind la creșterea vânzărilor, și așa mai departe. „Grupul aliat” reprezintă un număr de companii separate, relaționate prin acorduri de colaborare În mod direct sau indirect, unilateral sau reciproc; la nivelul Întregului grup există o strategie general comună. Un astfel de grup este RISC (Reduced Instruction-Set Computing), clar identificat În industria computerelor În anul 1992 (vezi figura
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
mâna după material, și-l însușește, îl folosește. Acesta este un alt exemplu de învățare semnificativă. Totuși, altul este copilul care caută cărțile și biblioteca pentru a-și satisface curiozitatea despre râme sau bomba cu hidrogen sau despre sex. Sentimentul relaționat cu învățarea empirică este: „Acum iau ceea ce doresc («what I want») și ce am nevoie («what I need»)” - observă Rogers în manieră fenomenologică. Rogers a încercat să definească pe cât posibil mai precis cinci elemente implicate în învățarea semnificativă sau empirică
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
un opt!”. 8.4. Principiile educației umanistetc "8.4. Principiile educației umaniste" Rogers a formulat un „decalog” al educației umaniste alcătuit dintr-un număr de zece principii despre care credea că pot fi extrase din experiența curentă și din cercetarea relaționată cu această nouă abordare. Este „partea tare” concepției sale (vezi Rogers, 1967, capitolul „Learning: A Humanistic Orientation”) - și o rezumăm cât mai aproape de gândirea autentică a lui Rogers. 1. Ființele umane au un potențial înnăscut pentru învățare. Ele sunt curioase
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a rămâne în universitate. Nu se poate pune problema diferențelor de învățare care rezultă de aici. Primul student utilizează o învățare funcțională a materialului, cel de-al doilea învață cum „să treacă”. Un alt element legat de acest principiu este relaționat cu viteza învățării. Când un individ are un țel pe care dorește să-l atingă și percepe materialul disponibil lui ca relevant pentru acest scop, învățarea se face cu o mare rapiditate. Trebuie doar să ne amintim ce puțin îi
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
În timpul discuției ce are loc în cercul din interior, persoanele care s-au așezat în cercul exterior au de asemenea la dispoziție 8-10 minute în care ascultă ce se discută în cercul interior, fac observații privind modul în care se relaționează în acesta, gradul de stabilire a consensului, modul în care se dezvoltă microclimatul, apariția conflictului și tipul de strategii adoptate de colegii lor din cercul interior pentru a le rezolva. Pentru aceasta, conducătorul seminarului le oferă fișe/protocoale de observare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
evenimentul nedorit; poarta și conduce la ideea că ambele evenimente de la nivelul inferior sunt responsabile de evenimentul nedorit; se pot folosi, în practică, și alte porți logice: condiționale, de prioritate etc. În sistemele complexe pot fi câteva sute de evenimente relaționate prin porți logice. 4.1.6. Analizele segmentelor de decizie interactivă (AIDA)tc "4.1.6. Analizele segmentelor de decizie interactivă (AIDA)" Metoda este folositoare în cazul în care avem mai multe probleme interconectate și când alegerea soluției pentru una
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
pentru acasă, de către pacientul însuși, fluidizează eficacitatea procedurii. Devine evident că expunerea in vivo este superioară celei imaginare, asta nu înseamnă că vom determină bolnavul de PTSD să mai traverseze efectiv supliciul traumei, dar poate fi în schimb supus să relaționeze cu obiecte sau locuri care evocă trauma. Fără îndoială, deși strategia expunerii cumulează multiple avantaje, ea nu este infailibilă și nici omnivalabilă. Așa se explică de ce tehnica respectivă nu trebuie utilizată la persoanele a căror traume s-au consumat în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai vechi timpuri). în lexicul modern, el a primit denumirea de „câmp al punctului 0”sau „câmp A”. Invocarea acestui concept, în această descendență ideativă, nu s-a făcut gratuit, întrucât existența câmpului A explica de ce mintea unui om poate relaționa cu mintea și corpul altuia sau, altfel spus, cum rugăciunea unei persoane, sau al unui grup, destinată altei persoane, poate produce efecte măsurabile asupra acesteia din urmă. Este vorba de așa numitele efecte telesomatice care au determinat apariția unui nou
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
relație tactilă explicită a gravidei față de fetus evocă schițarea atașamentului prenatal (Condon, 1993). Fructificând abilitatea tactilă timpurie a fetusului, F. Veldman (1989) a fondat haptonomia (de la latinescul hapsis a atinge), prin care oferă viitorilor părinți o modalitate concretă de a relaționa cu viitorul copil, oferindu-i acestuia dovezi de afecțiune și grijă, ceea ce constituie implicit o excelentă zală de protecție împotriva multiplelor agresiuni posibile. Iar titlul unui subcapitol al cărții sale „In principio vitae hapsis est”, ține loc de orice comentariu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și când au învățat deja să meargă, continuă să promoveze un joc, pe care l-au ucenicit intrauterin, și anume să-și mângâie reciproc 203TRAUMA ȘI SUFERINȚA obrajii prin perdea, similar cum procedau prenatal, când se atingeau prin membrana despărțitoare. Relaționând de timpuriu, percepându-și reciproc prezența, între gemeni se înfiripă nu o simplă alianță, ci o comuniune emoționantă, care sfidează coordonatele de spațiu și timp. Așa se explică de ce pierderea perechii gemelare pentru copilul rămas singur este o situație cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
despre un continuum de sarcini care se cumulează, se compun, și nu doar de evenimente majore determinante. 3.5. Clarificări terminologice adiacente conceptului de reziliență în acest capitol vom lua în discuție modul în care noul concept al rezilienței se relaționează cu concepte cunoscute în domeniul științelor socioumane, cum ar fi: imunitatea organismului; procese și strategii de coping; mecanismele defensive; competențe; factori de protecție (resurse); vulnerabilitate; factori de risc; adversități; stres. 3.5.1. Imunitate și reziliență Reziliența reprezintă o imunitate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
identificat președinți de corporații și chiar laureați ai Premiului Nobel. în acest grup, în general, indivizii fac parte din clasa de mijloc și împărtășesc valorile ei: căsătoria, copiii, casa, tendința de a acumula bunuri. Ei au abilități bune de a relaționa cu ceilalți și de a munci. în plus, ei știu să se joace, practică sporturi și își iau cel puțin o lună de vacanță pe an. Au prieteni, unii dintre ei menținându-se ca prieteni încă din copilărie sau din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copilului, atât în familie, cât și în sistemul educativ, necesită o pedagogie a rezilienței. Scopul ultim al unei astfel de pedagogii ar fi dezvoltarea abilităților copilului de a reflecta, de a se bucura, de a fi fericit și de a relaționa armonios cu ceilalți. Capacitatea de reflecție antrenează toate funcțiile cognitive, inclusiv creativitatea și capacitatea de a soluționa problemele ivite, într-un mod poate netradițional, dar ingenios și cu sentimentul controlului asupra realității problematice. Capacitatea de a se bucura de viață
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care trebuia îndeplinită: acuzatul nu avea voie să vorbescă și uneori nici măcar avocatul apărării. I-am întrebat pe foștii deținuți dacă au avut martori aduși din oficiu, dacă la proces au asistat și familia sau cunoscuții și dacă au putut relaționa cu aceștia, dacă au avut avocat din oficiu sau angajați de familie, dacă au făcut sau nu parte din vreun lot de condamnați, cum s-a desfășurat procesul, dacă au fost judecați în haine civile sau în zeghe, cum au
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acolo am fost într-o trecere. A fost și Sepeși Horst, dar eram prea mulți și era învălmășeala aceea, pentru că în fiecare zi veneau alții noi: 10, 15, 20 de oameni, în timp ce alții plecau, astfel încât nu prea aveai timp să relaționezi cu ei mai pe îndelete. C. I.: Dar când intrați în celulă nu căutați printre deținuți pe cineva cunoscut, spre exemplu din zona Murgeniului, a Bârladului, de la Iași? S. Ț.: Nu! Nu aveai când să ai vreun moment de gândire
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de tine frumos". Și ne distram într-o oarecare măsură. C. I.: Maniu și Mihalache cât au stat la Galați? S. M.: I-au luat atunci după vreo lună de zile și i-au dus. C. I.: Ați avut posibilitatea să relaționați cu ei? S. M.: Nu. Eu eram la etajul 3, ei erau jos la etajul 1. C. I.: Dar nu aveați același program de ieșire la aer? S. M.: Dar cine ieșea la aer!? Nu ieșea nimeni la aer. Ieșeau numai ei
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Prin dimensiunea sa informațională și culturală, ea se impune ca un fenomen complex, ce trebuie privit și analizat în ansamblul proceselor cu care interacționează atât umane, cât și tehnice 40. Mass-media, opinia publică și comunicarea sunt într-o puternică legătură, relaționează și se condiționează reciproc și au în comun reflectarea aceleiași realități 41. Pentru a putea înțelege, analiza și explica rolul și importanța acordată de Biserica Catolică mijloacelor de comunicare, includem în prezentare și explicăm succint conceptul de propagandă. Existența și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
criticismul kantian, ea 100 nu produce nimic în cunoaștere, deoarece este "o cunoaștere a ceea ce a fost deja cunoscut". Astfel, celor două tipuri de interpretare consacrate de Schleiermacher, interpretarea gramaticală generică și cea psihologic individuală, Boeckh le adaugă interpretarea istorică, relaționând manifestarea particulară cu condițiile istorice. Pentru Droysen, modul de cunoaștere specific al științelor istorice este încercarea de a regăsi în expresie ceea ce autorul a vrut să exprime în ea la respectivul moment istoric. înțelegerea istorică este similară cu înțelegerea cuiva
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
echipa respectivă era aici. Nimeni nu a spus nu! A.V. Ați avut succes cu concertele educative, mai ales cele pentru copii. Cred că, în afara calităților de muzician, în afara justeței cu care alegeți lucrările din program, stăpâniți arta de a relaționa cu cei mici, vorbiți pe înțelesul lor. O.B. A venit odată un oaspete, și când a văzut Casa de cultură plină de copii veniți la concert și ascultând în liniște, a întrebat cum este posibil. Și i-am răspuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]