11,416 matches
-
bărbat voinic, îmbrăcat într-o ținută de camuflaj ca-n filmele americane, cu barbă albă, înarmat și el până-n dinți, privea fix, fără să-i tresară nici un mușchi de pe față. Nimeni nu-l auzi vorbind, iar Petrache, cum avea să relateze mai târziu, se trezi aducându-și aminte povestirile mamei sale, pe care nu și-a explicat niciodată de unde le aflase bătrâna, legate de garda legionarilor de la catafalcul lui Codreanu: Nu mișca nimeni. Să-i fi înțepat cu un ac în
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
în ziua când s-a adus Brâul Maicii Domnului la Iași, stăteam în mulțime și așteptam să sosească de la aeroport și, ca întotdeauna în astfel de cazuri, ascultam întâmplări povestite sau participam la discuții. La un moment dat, o femeie relata un vis de-al ei și spunea că preotul îi spusese că asta însemna iadul, destul de modern, în aparență. În acel moment eu am spus, iarăși, nu cred, fără să gândesc prea mult.Ca să am, după câtva timp, aproape aceleași
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
muta forța de muncă de pe o proprietate pe alta. m) Au norme destul de complexe cu privire la ceea ce înseamnă comportamentul dezirabil. Deși studiul lui Stahl nu pune accentul pe identificarea unor astfel de norme, existența lor este oarecum implicită, întrucât autorul ne relatează pe larg cum acțiunile relevante pentru comunitate ale unui individ erau dezbătute în obștea sătească, în cazurile în care ele aveau efecte negative. De asemenea, autorul (1998, vol. II, pp. 29-94) menționează o serie de cântece prin care se păstrau
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
închide sub nasul nostru obloanele vieții”. Ideea morții este o cochetarie feminină, este lipsită de consistența unei trăiri, ar părea mai degrabă asemeni unui parfum de esență tare, turnat peste un trup sănătos și încă plin de viață. Totul este relatat la stadiul de părere; prezența verbelor “păru”, “putea”, “vru”, “i se păru”, “crezu”,”fără să pară”etc, anulează consistența epică. Viața din jurul său este o amplă scenă în care “lumea ca teatru” se manifestă sub dominația “Banului”. Dezechilibrul Manuelei va
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
umorului. Dacă acestea două nu iau prea mult din potențialul celorlalte „simțuri”, atunci s-ar putea atinge un echilibru... P.H. Lippa este un pudic și nu îndrăznește să-și pună eroul în situații jenante. Un scriitor de la anul 2000 ar relata pe larg despre felul în care personajul își satisface sau nu iubita, cîte erecții are în 24 de ore, cum suportă „capriciile” ei și când cade pradăpresimțirilor, precum că într-o zi va fi schimbat ca o haină uzată cu
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
un curios „joc de unul singur”, să analizeze oamenii cu vădită detașare și să se implice sufletește (și omenește) doar cât crede că este necesar. Orice elan este punctat de pasul înapoi al rațiunii. Domnul R. o ascultă pe Teodora relatând cu umor un episod petrecut acasă, cu copiii, și se întreabă dacă interesul pentru tânăra femeie din fața lui nu este nepermis de mare. Diferența de vârsta îi revine în minte mereu, ca un avertisment sâcâitor. În timp ce ea „joacă” natural, el
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
pe care contemporanii l-au cunoscut ca pe un adept al moralității tradiționale. Dar tot el, ca un scriitor care-și respectă meseria, se arată hotărât să urmărească evoluția acestei povești, fără să se implice emoțional sau moralizator. Altfel-zis, să relateze cu obiectivitate și să nu sancționeze cu calificative calea pe care s-ar părea că vor să se angajeze împreună. De fapt, nu mai este vorba de o simplă părere: ca un „bărbat adevărat”, Domnul R. îi cere Teodorei o
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
8 iulie 2006 După o zi de muncă în vie (legat și copilit, stropit contra manei și făinarei) revin seara, deși obosit, la manuscrisul lui P.H.L. Mi se pare că data trecută am făcut o prea dezvoltată comparație între povestea relatată de scriitorul basarabean și acel film american. Am, totuși, o scuză: uneori comparația îți lărgește „orizontul problemei” și contribuie la o mai corectă înțelegere a determinărilor sufletești proprii „actanților” a căror existență te preocupă. În cazul Domnului R., eroul lui
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
la origine instinctul social. Chiar și când se dorește unic, exemplar, superior etc., insul uman trebuie să se vadă tot alături de ceilalți... Nu știu în ce categorie mă înscriu, în calitatea mea de „comentator”, dar mărturisesc că, de la început, întâmplările relatate de P.H.L. m-au reținut și m-au făcut tot mai curios. Atracția pentru „pagina primară”, de care aminteam mai sus, au făcut din mine un căutător de documente inedite, înscrisuri de tot felul în care „văd” cum pâlpâie gânduri
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
după strălucirea gândirii și incandescența emoției, obișnuim să numim aceste scrieri în mai multe feluri: „opere”, „capodopere” sau doar simple „opuscule”. iulie, seara Mi se pare că am ajuns la o pagină importantă pentru semnificația particulară a poveștii de dragoste relatate de P.H.L. Profesorul se regăsește cu Teodora, după vreo două săptămâni, în aceeași cameră de hotel, cu o masă, două scaune curbate, două noptiere și un pat dublu ce scârțâie la fiecare mișcare. Bărbatul este volubil, are multe de spus
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Întâlnirile lor sunt ca niște sărbători, zile de petrecere abstrase din timpul concret al obligațiilor de serviciu, când amândoi se lasă duși în spațiul comun populat cu fantasmele simțurilor și cu gândurile ce ființează numai și numai pentru celălalt. P.H.L. relatează totul cu detașare, captivat, aproape înduioșat de „sublimul slăbiciunilor omenești”, cum caracterizează la un moment tot ce trăiește cuplul de personaje din paginile sale. La sfârșitul capitolului devine dintr-o dată melancolic, preocupat de felul cum se va sfârși această poveste
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
în care îi va oferi, cu absolută sinceritate și naturalețe, episoadele socotite mai interesante din universul său domestic: năzbâtiile și glumele cotidiene ale copiilor; micile ei „victorii” culinare; problemele administrative cu care se confruntă; unele întâmplări cărora le verifică semnificația relatându-le și lui. Toate acestea și multe alte comentarii pe cele mai diverse subiecte devin „capital” comun, depozitat și „reactualizat” în memoria fiecăruia în momentele de singurătate, pentru ca, astfel, să continue „viața în doi”. Este o soluție ce dă rezultate
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
puse pe seama eroilor săi, au rămas scrise. Prin urmare, mă pot raporta la ele, pentru a constata nu doar că au existat sau au fost posibile, dar și că au o anume repetitivitate și se multiplică în fiecare generație. Povestea relatată de P.H.L. se constituie ca un memento, o trimitere la ceea ce se întâmplă acum ori se va întâmpla cândva, în situații identice. Cu toată bogăția și diversitatea manifestărilor umane, apar mereu asemănări surprinzătoare între om și om, grup și grup
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
perioade, nu a rămas gravidă niciodată. Deci avea tot dreptul să-l vadă ca pe un „bărbat uzat”, nutrit cu cărți și îmbătrânit la masa de lucru. Profesorului R. îi vine în minte un episod pe care Teodora l-a relatat zâmbind, parcă pentru a-l pune la încercare: în drumul ei de la serviciu spre casă a fost urmărită de câteva ori de un tânăr foarte insistent. Povestea pe un ton calm, fără reținere, pentru a-i da de înțeles că
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
intre în joc, făcând eforturi serioase pentru a-și reprezenta „limita admisă” a imaginației copilului la vârsta de trei-șapte ani. Și iar compară, plasat în propria copilărie: un văr cam de aceeași vârstă, taxat de ceilalți drept un „lăudăros”, îi relata cum și-a însoțit tatăl la pădure, împreună cu sora mai mică. Cucii cântau pe vârf de copaci, și doi dintre ei au ales să poposească pe capul lui și al surioarei, reluându-și cântecul de unde au rămas. Un episod incredibil
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
scriitorul. I-am spus opinia mea și asupra acestui aspect: au trecut destule decenii de la dispariția celor doi foști absolvenți ai liceului „Hasdeu”, rămași „prieteni pe viață”, încât să nu mai conteze în vreun fel „paternitatea” exactă a fiecărei întâmplări relatate în caiet. A fost, „în principiu, de acord” cu mine, dar a rămas, deocamdată, în așteptarea coletului cu caietul lui P.H.L. și cu paginile reprezentând comentariul meu. I-am promis că îl pun la poștă chiar azi dupăamiază. Sper să
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
călătorie sprâncenată!”. Chiar așa era cât pe ce să spun când am urcat într-un taximetru, schițând în mare grabă un salut. Nu cumva îmi ghicise gândul? Ori se temea că i-l ghicisem eu pe al lui?... După cele relatate până acum i s-ar putea reproșa autorului că a înfățișat un personaj-fantomă, că n-a reușit să-i insufle viață, ca să-l puteți vedea viu și natural, cu îndeletnicirile sale omenești, cu marile calități sau oribilele defecte pe care
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
răspundere îndatoririle. Copilului îi este accesibilă analiza unui obiect nu prea complex sau chiar imaginea acestuia. Această analiză se reflectă în desene, povestiri, jocuri, activități de construcție, etc. Vocabularul bogat de care dispune îi permite să-și exprime gândurile, să relateze cu propriile cuvinte cele văzute sau auzite. Se dezvoltă deci limbajul închegat, gramatical. Activitatea de cunoștere a realității se adâncește. Apar cele mai simple forme de gândire logică, orientate spre sistematizarea și generalizarea faptelor. La copiii se formează priceprea de
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
pe care l-am ratat la mustață. Să nu mi-o ia în nume de rău cititorul, dar mă aflam într un loc despre care nu se prea obișnuiește să se vorbească în romane. Așadar, nu îmi rămâne decât să relatez din cele auzite de mine, când m-am întors luminat la chip și senin în priviri, de la cei ce urmăriseră cu mult interes cele întâmplate. Nu se cunosc prea bine motivele, dar se pare că oștirea dușmană s-a oprit
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Așadar, ostașii dădeau în leșin și se prăvăleau cât erau de lungi, de lați și de rotunzi pe pământul reavăn, în poziții care mai de care mai incomode, ca să nu mai vorbim de cele indecente. Încă un eveniment demn de relatat este faptul că, între timp, împăratul aflase de sosirea dușmanului și îl căuta pe conducătorul oștirii dușmane cu o conștiinciozitate care te punea pe gânduri. țUlterior, întrebat în legătură cu motivele unei asemenea atitudini, împăratul dăduse un răspuns evaziv, cică ar fi
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
te interesează, Mira! Și ce frumoasă te conservi mereu.... Bine, da, te înțeleg... acum îmi vii cu vorbe dulci pentru ca să mă expediezi sau pentru ca să nu-mi răspunzi... Du-te, lasă asta și vino să-mi citești un pic și apoi relatează-mi unele fapte... Dar... Nu, omule, nimeni nu va ști, nu-ți fie teamă. Du-te, lasă asta, omule, lasă asta. Capitolul VIII Trece timpul; Apolodoro a crescut și don Fulgencio crede că a sosit, în sfârșit, ziua să-l
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
mâinile În buzunare și cu senzația că are de Îndeplinit o misiune de rutină. Era de altfel curios să afle ce se Întâmplase la Pietroasele, iar Cristian, după cum Îl cunoștea, Își va face un titlu de glorie din a-i relata cu lux de amănunte cheful, Întrunirea tovărășească, ce a zis ăla, ce a zis celălalt... Ba chiar se gândea cum să Îl Încurajeze pe prietenul lui, și cum să facă să Îi dea de Înțeles că nu știe nimic din
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
determinate neadevărate, care pot atrage o sancțiune penală, administrativă sau disciplinară. Subiect activ putea fi orice persoană fizică sau juridică ce poate răspunde penal, iar subiect pasiv putea fi doar o persoană fizică. Infracțiunea se putea realiza fie prin afirmare, relatând ceva despre cineva, fie prin imputare, reproșând ceva cuiva. Afirmarea sau imputarea se puteau manifesta prin cuvinte, mesaje sau prin orice mijloace, privind o faptă determinată, faptă concretă care să poată fi identificată sau individualizată. Dacă afirmația nu privea o
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Vietăți fără cultură, Totuși ele până mor Iși au alfabetul lor.” (V.D.Popa) Reportajul -Știrea zilei.In comuna Frecăței populația este oripilată.Săteanul Ioniță Sumanu l-a ucis cu sânge rece pe consăteanul său,Ion Puțanu. De la fața locului ne relatează reporterul nostru special. Alis,ai amănunte? Da,Carmen.Lângă mine se află dl.primar Surdu. Vă rog,domnule primar! -Sunt primar pe acest meleag și-mi pasc oile cu drag,încă de la revoluție.Ii cunosc pe cei doi. Totul a
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
oamenii răniți, trupele pregătindu-se în aceeași zi (7 aprilie 1944) să se retragă la Pașcani, unde au dus lupte de stradă, corp la corp cu inamicul. Căpitanul (r) Mircea Hreamătă, învățător de meserie și frate cu generalul V. Hreamătă, relatează în memoriile sale că după bătălia de la Moghilev, pe Nistru, în jurul datei de 20 martie 1944, se retrăgeau ultimele unități pe direcția Sulița-Lipcani-Botoșani-SirețelLespezi-Pașcani-Moțca. Pe 6 aprilie 1944, pe la ora 15, au ajuns în satul Sirețel, locul de naștere al fraților
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]