1,192 matches
-
variante conform c]reia nu exist] r]spunsuri corecte la întreb]ri morale, ci doar r]spunsuri acceptate, simple convenții. În acest sens, „scepticismul moral” se refer] atât la curente puternice, precum nihilismul, cât și la unele mai slabe, precum relativismul. Aceste curente neag] obiectivitatea credințelor morale sau atemporalitatea concluziilor morale. (Aceste curente sunt discutate în capitolul 35, „Realismul”, capitolul 38, „Subiectivismul” și capitolul 39, „Relativismul”). În concluzie, gradul de abstractizare a teoriei dreptului natural nu e deloc surprinz]tor dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se refer] atât la curente puternice, precum nihilismul, cât și la unele mai slabe, precum relativismul. Aceste curente neag] obiectivitatea credințelor morale sau atemporalitatea concluziilor morale. (Aceste curente sunt discutate în capitolul 35, „Realismul”, capitolul 38, „Subiectivismul” și capitolul 39, „Relativismul”). În concluzie, gradul de abstractizare a teoriei dreptului natural nu e deloc surprinz]tor dac] înțelegem aceast] teorie că negare a scepticismului moral. iii. O teorie a drepturilor omului Dreptul natural modern din perioada să timpurie, ca și teoriile anterioare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
utilitariștii l-ar accepta - în mod privat - pe baze utilitariste.) Drepturile au fost atacate și de c]tre marxiști, nu doar pentru c] drepturile indivizilor ar putea sta în calea progresului social, dar și pentru c] nu se încadreaz] în relativismul cultural și istoric care este un ingredient de bâz] a teoriei marxiste. Deoarece transcend contextul social și economic, ele sunt incompatibile cu o teorie care prezint] acțiunile și societatea uman] că pe un rezultat al unor astfel de factori. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ajunge la vreun rezultat.) În sfârșit, aceast] abordare are consecință nefericit] c] opiniile morale ale lui Margaret Thatcher și ale Ayatollah-ului Khomeini nu se contrazic, întrucat ambele țin de instituțiile societ]ților lor. (Pentru o percepție mai favorabil] asupra relativismului, vezi capitolul 39, „Relativismul”). S] presupunem c] l]s]m la o parte diferențele culturale și discut]m numai despre bine și r]u. Atunci, în absența instituțiilor culturale care determin] o etic] supracultural], adev]rul moral nu exist]. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
În sfârșit, aceast] abordare are consecință nefericit] c] opiniile morale ale lui Margaret Thatcher și ale Ayatollah-ului Khomeini nu se contrazic, întrucat ambele țin de instituțiile societ]ților lor. (Pentru o percepție mai favorabil] asupra relativismului, vezi capitolul 39, „Relativismul”). S] presupunem c] l]s]m la o parte diferențele culturale și discut]m numai despre bine și r]u. Atunci, în absența instituțiilor culturale care determin] o etic] supracultural], adev]rul moral nu exist]. Un fundament natural al adev
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
subiectivismul etic, și consider], în schimb, c] exist] adev]ruri morale obiective, ar putea totuși s] cread] c] ar trebui s] fie toleranți, considerând c] „ar trebui s] fim toleranți„ este unul dintre adev]rurile morale obiective. (Vezi capitolul 39, „Relativismul”, pentru o discuție despre tolerant] în contextul diferențelor sociale sau culturale dintre p]rerile morale.) O alt] concepție greșit] vehiculat] în mod frecvent este aceea c], dac] subiectivismul etic este adev]rât, atunci nimic nu este „cu adev]rât” bine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
the Philosophy of John Dewey, ed. S. Cahn (Hanover: University Press of New England, 1977), pp. 149-71. Stevenson, C.L.: Facts and Values (New Haven: Yale University Press, 1963). Urmson, J.O.: The Emotive theory of Ethics (London: Hutchinson, 1968). 39 Relativismul David Wong i. Introducere Relativismul moral este un r]spuns obișnuit pentru cele mai adânci conflicte pe care le înfrunt]m în viață noastr] etic]. Unele dintre aceste conflicte au caracter public său politic, cum ar fi dezacordul aparent dificil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ed. S. Cahn (Hanover: University Press of New England, 1977), pp. 149-71. Stevenson, C.L.: Facts and Values (New Haven: Yale University Press, 1963). Urmson, J.O.: The Emotive theory of Ethics (London: Hutchinson, 1968). 39 Relativismul David Wong i. Introducere Relativismul moral este un r]spuns obișnuit pentru cele mai adânci conflicte pe care le înfrunt]m în viață noastr] etic]. Unele dintre aceste conflicte au caracter public său politic, cum ar fi dezacordul aparent dificil al Statelor Unite ale Americii asupra acceptabilit]ții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
p]reau constrânși de datorii care erau mai puțin riguroase în ceea ce privește onoarea cuvenit] p]rinților și numelui familiei, dar trebuia s] m] simt superior fâț] de ei din aceast] cauz]. Uneori le invidiam libertatea și aceasta mi-a sporit confuzia. Relativismul moral că r]spuns obișnuit pentru aceste conflicte ia adesea forma unei neg]ri a faptului c] doar un singur cod moral are validitate și a unei afirmații c] adev]rul moral și legitimitatea, dac] aceste lucruri exist], sunt în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
doar un singur cod moral are validitate și a unei afirmații c] adev]rul moral și legitimitatea, dac] aceste lucruri exist], sunt în vreun fel relative la factori contingenți din punct de vedere cultural și istoric. Aceast] doctrin] se numește relativism metaetic, pentru c] are de-a face cu relativitatea adev]rului moral și a legitimit]ții. O doctrin] despre cum ar putea acționa cineva fâț] de aceia care accept] valori foarte diferite de ale lui este un alt tip de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
metaetic, pentru c] are de-a face cu relativitatea adev]rului moral și a legitimit]ții. O doctrin] despre cum ar putea acționa cineva fâț] de aceia care accept] valori foarte diferite de ale lui este un alt tip de relativism moral și, de asemenea, un r]spuns obișnuit la conflictul moral profund. Acest relativism moral normativ susține c] nu este bine s]-i judeci pe ceilalti care au valori substanțial diferite său s] încerci s]-i faci s] accepte valorile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
legitimit]ții. O doctrin] despre cum ar putea acționa cineva fâț] de aceia care accept] valori foarte diferite de ale lui este un alt tip de relativism moral și, de asemenea, un r]spuns obișnuit la conflictul moral profund. Acest relativism moral normativ susține c] nu este bine s]-i judeci pe ceilalti care au valori substanțial diferite său s] încerci s]-i faci s] accepte valorile tale, pe motiv c] valorile lor sunt la fel de valide că ale tale. Un alt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
judeci pe ceilalti care au valori substanțial diferite său s] încerci s]-i faci s] accepte valorile tale, pe motiv c] valorile lor sunt la fel de valide că ale tale. Un alt r]spuns obișnuit la conflictul moral profund contrazice totuși relativismul moral în cele dou] forme majore ale sale. E vorba despre poziția universalist] sau absolutist] potrivit c]reia ambele p]rți implicate într-un conflict moral nu pot avea dreptate în aceeași m]sur] și exist] doar un singur adev
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este atat de comun] încât l-a determinat pe William James s] ne numeasc] „absolutiști din instinct” (1948). Termenul „universalism” va fi folosit în cele ce urmeaz] deoarece „absolutism” este folosit nu doar pentru a se face referire la negarea relativismului moral, dar și la concepția c] unele reguli sau datorii morale sunt absolute f]r] excepție. îi. Relativism metaetic Disputa dintre relativismul moral și universalism ocup] un loc semnificativ al reflecției filosofice în etic]. În Grecia antic] cel putin unii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Termenul „universalism” va fi folosit în cele ce urmeaz] deoarece „absolutism” este folosit nu doar pentru a se face referire la negarea relativismului moral, dar și la concepția c] unele reguli sau datorii morale sunt absolute f]r] excepție. îi. Relativism metaetic Disputa dintre relativismul moral și universalism ocup] un loc semnificativ al reflecției filosofice în etic]. În Grecia antic] cel putin unii dintre „sofiști” au ap]rât o versiune a relativismului moral pe care Platon a încercat s] o nege
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
folosit în cele ce urmeaz] deoarece „absolutism” este folosit nu doar pentru a se face referire la negarea relativismului moral, dar și la concepția c] unele reguli sau datorii morale sunt absolute f]r] excepție. îi. Relativism metaetic Disputa dintre relativismul moral și universalism ocup] un loc semnificativ al reflecției filosofice în etic]. În Grecia antic] cel putin unii dintre „sofiști” au ap]rât o versiune a relativismului moral pe care Platon a încercat s] o nege. Platon îi atribuie lui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau datorii morale sunt absolute f]r] excepție. îi. Relativism metaetic Disputa dintre relativismul moral și universalism ocup] un loc semnificativ al reflecției filosofice în etic]. În Grecia antic] cel putin unii dintre „sofiști” au ap]rât o versiune a relativismului moral pe care Platon a încercat s] o nege. Platon îi atribuie lui Protagoras, primul mare sofist, argumentul c] obiceiul uman stabilește ceea ce este frumos și urât, ceea ce este corect și incorect. Este adev]rât ceea ce comunitatea crede c] este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Acest lucru ar putea influența ceea ce cred oamenii c] este frumos și corect. Uneori, obiceiurile se schimb] sub presiunea criticii morale și discuția pare s] se bazeze pe o premis] care contrazice acest fenomen. Un alt tip de argument în favoarea relativismului are ca premis] ideea potrivit c]reia credințele etice obișnuite din orice societate îi sunt necesare acelei societ]ți din punct de vedere funcțional. Prin urmare, argumentul concluzioneaz] c] aceste credințe sunt adev]rate pentru acea societate, dar pot s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de acceptarea anumitor credințe, justificarea acestora depinde de acceptabilitatea moral] a instituțiilor și practicilor. A ar]ta, de exemplu, c] sunt necesare anumite credințe pentru a menține o societate fascist] nu înseamn] a le justifica. Chiar dac] aceste argumente în favoarea relativismului moral nu sunt solide, doctrina a avut mereu adepți. Forță ei conținu] și-a avut mereu r]d]cinile în variația impresionant] în concepția etic] care poate fi g]sit] de-a lungul istoriei și culturii umane. Într-un text
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu vorbeasc] despre o astfel de blasfemie (opera lui Montaigne, Of Custom [Despre obiceiuri] (1595) și cea a lui Herodot R]zboaiele persane, Cartea a III-a, 38). Dar, în timp ce mulți au fost convinși de astfel de exemple s] adopte relativismul moral, argumentul legat de diversitate nu susține în nici un fel, simplu sau direct, relativismul). Așa cum au ar]țâț dialogurile socratice ale lui Platon, suntem motivați s]-i ascult]m doar pe cei înțelepți din mijlocul nostru (Crițo, 44CD). Simplă diversitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1595) și cea a lui Herodot R]zboaiele persane, Cartea a III-a, 38). Dar, în timp ce mulți au fost convinși de astfel de exemple s] adopte relativismul moral, argumentul legat de diversitate nu susține în nici un fel, simplu sau direct, relativismul). Așa cum au ar]țâț dialogurile socratice ale lui Platon, suntem motivați s]-i ascult]m doar pe cei înțelepți din mijlocul nostru (Crițo, 44CD). Simplă diversitate în credințe nu este o respingere a posibilit]ții c] putem avea niște credințe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] traseze o alt] cale mai complicat] de la existența diversit]ții la concluzia c] nu exist] o singur] moral] adev]rât] sau cel mai bine justificat]. Eu cred (și am argumentat în Moral Relativity [Relativitatea Moral]], 1984) c] discuția despre relativism se contureaz] cel mai bine în jurul tipurilor specifice de diferențe în concepția moral], presupunând apoi c] aceste diferențe specifice sunt cel mai bine explicate printr-o teorie care neag] existența unei singure morale adev]rate. Aceasta ar include negarea faptului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o structur] definit], ne-am putea aștepta la constrângeri suplimentare derivate din natură noastr]. Dar complexitatea naturii noastre ne d] posibilitatea s] prețuim o diversitate de bunuri și s] le ordon]m în diferite feluri, iar aceasta face ca un relativism substanțial s] poat] fi adev]rât. Viziunea schițat] mai sus are avantajul de a l]să deschis argumentul legat de emergentă unei versiuni puternice a relativismului. Ea susține c] nu exist] doar o moral] adev]rât], dar nici nu neag
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bunuri și s] le ordon]m în diferite feluri, iar aceasta face ca un relativism substanțial s] poat] fi adev]rât. Viziunea schițat] mai sus are avantajul de a l]să deschis argumentul legat de emergentă unei versiuni puternice a relativismului. Ea susține c] nu exist] doar o moral] adev]rât], dar nici nu neag] c] unele morale ar putea fi false și inadecvate pentru funcțiile pe care ele trebuie s] le îndeplineasc]. Aproape toate polemicile împotriva relativismului moral sunt îndreptate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
versiuni puternice a relativismului. Ea susține c] nu exist] doar o moral] adev]rât], dar nici nu neag] c] unele morale ar putea fi false și inadecvate pentru funcțiile pe care ele trebuie s] le îndeplineasc]. Aproape toate polemicile împotriva relativismului moral sunt îndreptate împotriva versiunilor lui extreme, acelea care susțin c] toate sistemele morale sunt la fel de adev]rate (ori la fel de false, sau le lipsește, în același fel, conținutul cognitiv). Totuși, un relativism substanțial nu ar trebui s] fie egalitar într-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]