1,919 matches
-
al implicării în sfera socialului 4 și o poziție filosofică și etică izvorâtă din convingeri ferme și principii morale axiomatice: "satiricii judecă și condamnă având siguranța caracterului absolut al adevărurilor așa cum nu procedează nici ironiștii și nici umoriștii, convinși de relativitatea lucrurilor și a limbajului"5. Sarcasmul, varianta extremă, usturătoare a satirei (lat. sarcasmus, gr. Sarkazein [fig.] "a sfâșia prin batjocură", gr. Sarx "carne") se situează la limita comicului și a artisticului. Explicația constă în înverșunarea exprimării în forme aforistice acide
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
perioadelor culturale sunt câteva aspecte pe care încercăm să le sistematizăm în acest preambul teoretic. Vom puncta, pentru început, câteva repere din traseul evolutiv al conceptului. Plasată în spațiul contrastivității în care, prin insolitarea unei coincidentia opposirorum se revelează eterna relativitate a oricărei paradigme, ironia era la Socrate o metodă (maieutică) de interogare prin simularea neștiinței, devine începând cu Aristotel și o figură care constă în a spune voluntar contrariul a ceea ce se dorește să se înțeleagă, cunoaște de la Quintilian dubla
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mituri deja cunoscute. Setul mitologic, cu număr limitat de cărți de joc, este redistribuit neîncetat.[...] Diverse mituri eclipsate recuperează miturile de odinioară și creează epistema de astăzi, iar savanții aflați în avangarda cunoașterii naturii sau a omului devin conștienți de relativitatea constitutivă a adevărurilor științifice și de realitatea perenă a mitului. Mitul nu mai este o fantasmă gratuită subordonată elementului perceptiv sau rațional. Este o res reală care poate fi manipulată atât în bine, cât și în rău."191 Un mit
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
271 Ibid., p. 80. Pe de altă parte, definirea termenilor înainte de începerea unei dezbateri ar presupune definirea termenilor prin care definim acești termeni, ceea ce ar duce la o regresie infinită, mai spune Popper, amintind și poziția lui Quiné, conform căruia "relativitatea ontologică a limbajului" face ca indiferent de adevărul unui enunț, să existe posibilitatea ca anumite enunțuri clare într-o limbă să nu poată fi traduse, căci "două limbi diferite pot să conțină chiar în interiorul gramaticilor lor două perspective diferite asupra
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
știu. În schimb, azi lucrurile au un limbaj vital. Acești arbori toropiți de căldură, aceste păsări care zboară pe cerul limpede de septembrie, intimidează scepticul din mine. Văd o calitate în faptul că, în ciuda unui tot mai apăsat sentiment al relativității, n-am ajuns niciodată în tabăra celor dezgustați de viață. Și, cât de limpede e lecția pe care o oferă acum aceste piramide din mijlocul junglei! Palenque nu face decât să simplifice lucrurile pentru cei grăbiți. Lumea e plină de
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
devenit clar când mi-am dat seama că femei diferite își doresc lucruri diferite de la părul lor. — Femei diferite își doresc lucruri diferite de la părul lor, repetă Jack, cu bunăvoință. Profund. Cred că e o chestie la fel de importantă ca teoria relativității a lui Einstein... timpul nu este un lucru exact, spuse el, dar depinde de strălucirea părului observatorului în spațiu. Și nici spațiul nu este un lucru exact, dar depinde de felul în care îi stă părul observatorului în timpul observației. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
infinitele diversități ale vieții... pentru a păstra această libertate de a fi etern și absolut posibil precum lumina trebuie să știi să discerni binele de rău, pozitivul de negativ, obstacolul de progres, nefavorabilul de benefic și să înțelegi binele dincolo de relativitatea îngrădirilor de orice fel... să înțelegi binele în esența sa de a fi liber... Această libertate aparține entuziasmului înțelepciunii, este norocul de a păstra drumul luminii, alături de lumină și înspre lumina absolută a infinitului eliberator... este un drept de a
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
altceva mai mult decât conștiință, energie, înțelepciune sau iubire, oare ce anume voi lua cu mine ca aparținându-mi dincolo de forme și aparențe?... Și de ce ar avea importanță cine suntem acum sau cine am fost cândva, în linearitatea timpului și relativitatea definirii, dacă este sigur că oricum nu vom rămâne decât esențialul luminos care ar ajunge parte din arborele universal, unde nu există nici timp, nici separare spațială, ci doar A FI, infinit și perfect?... Expansiunea vieții implică mereu accesul la
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
spuse Ted, Încruntându-se, dar Norman știa că de fapt Îi făcea plăcere să țină conferințe. În regulă, să vedem de unde trebuie să-ncepem. Știi că gravitația este numai geometrie? — Nu. — Curbura spațiului și a timpului? — Nu cred, nu! — Uf! Relativitatea generalizată a lui Einstein? — Îmi pare rău! — Nu-i nimic, ne descurcăm noi, Îl Încurajă Ted. Pe masă se afla un castron cu fructe, pe care Îl goli, punând fructele pe masă. — Buun! Să zicem că masa asta e spațiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
este realitate și, de aceea, sublim , dacă nu iei În considerație materialul instrumentelor, pare-a fi muzica. Tot Einstein a spus Într-o zi că imaginația-i mai importantă decît realitatea. Datorită acestui citat dintr-o anexă verbală la teoria relativității, filmul a evoluat foarte relativ. Akira Kurosawa: „SÎnt regizor... asta-i tot. Mă cunosc pe mine Însumi destul de bine ca să știu că dacă mi-aș pierde pasiunea pentru film, aș fi pierdut eu Însumi. Filmul este tot ce sînt eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
o viață) Orice preparat e bun, Dar să n-aibă marca SOAȚĂ. Ce știm și ce nu despre femeie Acei cu judecata vie Socot problema foarte grea: Cel însurat cam multe știe Dar și burlacul tot așa. Însurățelul și teoria relativității Einstein l-a convins, la o adică, Cât de justă-i teoria lui: Ca logodnică-i părea unică, Astăzi ca soție, parcă nu-i. Evoluția tarifelor amorului Preferă singur iubărețul, Cu însușiri contabile, Femeile gonflabile Căci astea vii, prea umflă
CONSTANTIN IURA?CU-TATAIA by CONSTANTIN IURA?CU-TATAIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83927_a_85252]
-
post-postmodernist" o asemenea direcție? Prin ce alte mijloace și-ar putea seduce romanul contemporan cititorii? - Cred și acum în ideea că romanul trebuie să revină la epic și la tipologic, după ce a verificat tehnica noului roman și, în genere, strategiile, relativitățile postmodernismului. Din nefericire, romanul românesc a intrat în labirintul unei mărunte autoreferențialități și, de vreo treizeci de ani, nu mai iese de acolo. O să iasă la lumină și o să-și recâștige cititorii în ziua în care va apărea un tânăr
Eugen Simion: "Mi-ar plăcea să formez o echipă de 5-6 critici tineri, care să scrie cu regularitate despre literatura română" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8336_a_9661]
-
Heidegger numea uitarea ființei. El trebuie să fie un fel de contrapondere a progresului lumii, care conduce în special prin mijloacele de informare în masă, la o uniformizare și unificare a istoriei planetei. Romanul, ca model al lumii bazat pe relativitatea și ambiguitatea lucrurilor omenești, dacă vrea să descopere porțiuni noi de adevăr - deci să-și împlinească menirea - nu poate să o facă decât în răspăr cu progresul lumii. Istoria romanului, ca operă a Europei, înseamnă succesiunea descoperirilor romanești și nu
Milan Kundera arta romanului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8717_a_10042]
-
în acest sens versul lui Mihai Eminescu din Scrisoarea I : N-a fost lume pricepută și nici minte s-o priceapă”. Frumosul este relativ. El variază în funcție de idealul estetic, de gustul fiecărei epoci, al fiecărui om. Poporul a surprins această relativitate în cuvintele: "Nu-i frumos ce-i frumos, ci-i frumos ce-mi place mie”. Totuși, există valori care rezistă de-a lungul secolelor și sunt recunoscute ca frumoase în orice timp și loc. De exemplu, sculptura antică Diana cu
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, aceasta rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o
DECIZIA nr. 92 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301121]
-
propus în mod programatic să descopere anticipațiile și anterioritatea culturii românești, ceea ce a și reușit: Mihai Eminescu a așezat fundația sociologiei ca știință, contribuind decisiv și la dezvoltarea economiei politice; mai mult, Eminescu a intuit în opera sa literară teoria relativității a lui Einstein (Tomiță, 2007, p. 111); Ion Creangă l-a anticipat pe Freud prin profundele sale analize psihanalitice, totul culminând cu actele de pionierat înfăptuite în politică de către Nicolae Ceaușescu (p. 123). De fapt, întreaga cultură mondială se poate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
gradul lor de complexitate. Rezultate Caracterul de schimbare aleatorie a ambientului este determinat Într-o mare măsură de progresul tehnologic, standardele de proiectare, dar pot exista schimbări datorită legislației, politicii sau altor evenimente ce nu pot fi prevăzute. Caracterul de relativitate se datorează faptului că fiecare proprietate imobiliară are ambientul său specific (În funcție de mărimea acesteia, activitatea desfășurată În cadrul acesteia etc.), fapt pentru care trebuie identificat, analizat și folosit. Ambientul influențează puternic asupra proprietății imobiliare, sursele de constrângeri fiind din exterior (consumatori
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
contradicție, conștiința propriei precarități. Într-o asemenea perspectivă, ceea ce va afirma Voronca într-un text confesiv din 1929 - A doua lumină - nu e decât în aparență paradoxal: „Trăirea celor de o vârstă cu mine stă în conștiința dezastrului iremediabil, a relativității și omenescului oricărei întreprinderi, în certitudinea universalei incertitudini și a ridicolului oricărui elixir-formulă - toate formulele trebuie ca șerpii să năpârlească - în, mai ales, singura morală și religie a poemului”. Acestui cult poetul îi va sluji întreaga viață, cu o fervoare
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
creație pură, mai presus de raporturile de rațiune și logică, dincolo de satisfacția binefacerii imediate” - sunt de interpretat într-o asemenea perspectivă. Formulările vor fi aproape aceleași și mai târziu, în momentul colaborării la unu, în ciuda modificării contextului (accentul pus pe relativitatea și precaritatea oricărei întreprinderi umane): „cât de sarbede, de pompoase și nule sunt toate arhitecturile filosofice, cât de penibilă și luătoare în râs gândirea exactă și prețioasă”. Schimbarea ironică a îndemnului heliadesc cunoscut, în Faceți greșeli de gramatică (s.n.) spune
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Rougemont. Accidental, o minciună poate salva un adevăr, dar adevărul nu salvează niciodată minciuna. Minciuna pură, inocentă începe, însă, de la falsificarea cântarului însuși. Ioan Evanghelistul spune: "Diavolul este mincinos și el este tatăl propriei sale minciuni". Or, când Vattimo obține relativitatea adevărului în istorie și în metafizică prin alungarea lui Dumnezeu, pe urmele lui Nietzsche, el nu face altceva decât să înlocuiască micile ciupeli la cântar specifice învingătorilor din istorie cu falsificarea însăși a cântarului, ignorând că această falsificare înseamnă a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
îl constituie nivelurile de Realitate, acestea continuând să rămână obiect multidisciplinar și interdisciplinar, ci ansamblul nivelurilor de Realitate și, în consecință, zona complementară de non-rezistență: "Din coexistența pluralității complexe și a unității deschise își face apariția un nou Principiu al Relativității: nici un nivel de Realitate nu constituie un loc privilegiat de unde pot fi înțelese toate celelalte niveluri de Realitate"325. Precizarea este extrem de importantă, fiindcă nu invită la o dezvoltare paralelă între noua gândire transdisciplinară și vechea paradigmă a modernității, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
vechea paradigmă a modernității, cu autonomia deplină a cercetării multidisciplinare și interdisciplinare, acestea din urmă trebuind să țină seamă de existența tuturor nivelurilor de Realitate, evitând, astfel, închiderea autarhică în unul dintre ele. Condiția este cerută de noul principiu al relativității. Nu mai există, astfel, riscul închiderii în ideologie (comunismul și nazismul, care reduceau lumea la materia macrofizică) sau al închiderii în concret (postmodernismul, care restrânge lumea la nivelul biologic de unde se nutrește filosofia simulacrelor). Iată de ce transdisciplinaritatea marchează un nou
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a pune pe primul loc bun]starea cet]țenilor și ap]r] drepturile și interesele individului din cadrul unui grup, deși nu în maniera cea mai egalitar]. Manu chiar admite c] ar exista diferite dharme în diferite epoci, fapt sugestiv pentru relativitatea eticii (Manu, 1975, I., pp. 81-86). Manu stabilește zece virtuți, si anume mulțumirea, iertarea, st]pânirea de sine, lipsa furiei, neînsușirea, puritatea, controlul senzualit]ții, înțelepciunea, autocunoașterea și adev]rul. Din nou, acestea sunt elemente obișnuite în etică indian]. Scrierile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
toate formele de raționalitate instrumental] sunt excluse (o alt] ipotez] neplauzibil], dac] teoria se vrea a fi practic]), este foarte dificil s] vedem de ce consecințele nu vor juca uneori un rol decisiv în selectarea sau modelarea principiilor morale. De fapt, relativitatea limitat] închis] în mod obișnuit în teoriile dreptului natural - precum recunoașterea legitimit]ții regulilor diferite respectate de societ]ți diferite - poate fi explicat] tocmai în acești termeni. În al treilea rând, atributul deontologic atașat dreptului natural se datoreaz] în mare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
raționale. Dac] acest lucru este corect, atunci încercarea realistului moral de a combina obiectivitatea și caracterul practic al judec]ții morale trebuie considerat] un eșec. Suntem forțați s] accept]m c] motivele pe care le avem sunt caracterizate de o relativitate fundamental]. Ceva ce suntem motivați s] facem este relativ fâț] de ceea ce ne-am dori în anumite condiții ideale de reflecție și aceasta difer] de la o persoan] la alta. Acest lucru nu este determinat în întregime de o situație anume
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]