2,299 matches
-
fost neconvingători, nu i-a auzit nimeni. Altceva e să strigi din răsputeri că ai dubii. Atunci numai surzii scapă. Dar iată că se face liniște. Stăpânul radioului s-a ridicat și pleacă. Eu mai rămân. E cald, mă simt relaxat și nu-mi vine să mă scol. Probabil, în loc să fugă de îndoieli, scepticii adevărați le caută. Nesiguri de alte lucruri, vor să fie siguri măcar de îndoielile lor. Neîncrederea metodică devine la ei o certitudine amară, un punct de sprijin
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
mile (în timp ce sub picioarele lor o bandă rulantă se învîrte în sens invers), dar domnia cantității își spune cuvântul, observ. Din fericire, cerul nu mai e mohorât de ploaie, ca ieri. E senin, luminos, ceea ce mă ajută să fiu mai relaxat. Silver Spring, la amiază Nick m-a așteptat la aeroport, cu mașina. În drum spre Silver Spring (lîngă Washington), unde locuiește, ara descoperit că avem multe amintiri comune, ca făgărășeni. Dar eram, cumva, amețit de drum și făceam față destul de
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Plouă Stau relaxat pe canapea Și mă gândesc:”Ce repede trece vremea” Sunt nostalgic,ascult ploaia de afară Din când în când mai tuna iară Ce senzație,acum parcă timpul s-a oprit Toate gândurile mi-au pierit Iubesc clipa asta,dar parcă
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93441]
-
noului an școlar 2009-2010”. Aștept cu drag musafirele ca mesagere din partea Marianei. Nu-mi fac și nu-mi pun probleme privind obiectul vizitei, mai ales că nu era chiar prima vizită cu un anumit mesaj. La sosirea lor sunt foarte relaxat și bucuros de lumea tânără în casa mea. Observ figurile triste ale musafirelor mele, dar pun totul pe seama unei oboseli trecătoare. Cu multă precauție mi se transmite oarecum ocolit știrea șocantă, de necrezut, privind decesul fulgerător al bunului și neuitatului
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
și mi-am detestat stângăciile (între altele, n-am știut niciodată ce să fac cu mâinile în public). Nu-mi place s-o recunosc, dar au existat momente în care aș fi dat orice pentru a fi mai dezinvolt, mai relaxat, în lume. Și mi-a fost foarte greu să mă resemnez cu regrete. Regrete care, vorba lui Nietzsche, seamănă unor câini care mănâncă piatră (ah, ce extraordinară comparație!). Nu știu decât de la alții ce este solidaritatea unui grup, nu m-
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
cinci bursieri de la "Spiru Haret" am fost trimiși la internatul liceului comercial "Nicolae Kretzulescu", aflat pe o stradă liniștită, paralelă cu strada Negustori, într-o clădire șubredă, cu un singur etaj, pustie azi. La acest internat, disciplina era mult mai relaxată. Nu era nevoie de nici o învoire pentru a pleca în oraș. Directorul, un domn cu albeață la ochiul drept, nu avea deloc ambiții pedagogice, ne lăsa de capul nostru. Elevii mai mari se duceau, când aveau bani, la bordel, "Crucea
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
dezvăluire care-l tulburase pe Weber nu pentru că ar fi avut vreo obiecție, ci pentru că Jess simțise nevoia să se ascundă de ei atâta timp. Fusese vina lui: de atâtea ori își tachinase fiica pe tema băieților, admirându-i abordarea relaxată a vânătorii, că-i anihilase unele părți din ea. Mai avusese crize - primul an în noul lui laborator din Stony Brook; izbucnirea bruscă a vocației lui de scriitor - când nu simțise deloc nevoia să doarmă. Lucra până după miezul nopții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
se apropie de birou și întrebă de Barbara Gillespie. Pulsul i se accelerase, vag vinovat. Recepționera o chemă pe Barbara pe pager. Femeia apăru, tulburată la vederea lui. Ochii ei, semnalul acela verde de alarmă: pleacă imediat. Încercă un ton relaxat. —Aoleu, o somitate medicală. El se pomeni că simte nevoia să-i răspundă cu aceeași monedă. Așa că n-o făcu. — Am vorbit la neurologie, la Bunul Samaritean. —Da? Intră imediat în registrul profesional. Ceva din ea știa ce căuta el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
momentul de față, era suficient să identifice obiectivele unui individ similar cu el însuși. Și, de aceea, pentru Gosseyn Trei, venise momentul deciziei. În tăcere, dădu patru semnale, care se succedară rapid, pentru super-creierul său. Apoi se lăsă pe spate, relaxat, fixându-și privirea în tavan. La stânga sa se auzi un sunet puternic. Era vocea unui bărbat care scosese un Uuhhh! prelungit. Și apoi: "Hei!" Ultima exclamație venise dinspre purtătorul de cuvânt al celor șase indivizi care, în tot acest timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
dovedi a fi un ceva neted, solid, care nu ceda. ...Exact ca atunci când își venise în fire în capsulă... cu numai câteva zile în urmă, luând în considerație timpul cât fusese conștient. Se lăsă iarăși pe spate, într-o poziție relaxată, și se întrebă... "sunt oare acțiunile mele observate și aici?... Sau sunt izolat de exterior?..." Datorită acestui sentiment brusc de nesiguranță, era în mod sigur timpul pentru un test. "Alter! - Era chemarea mentală directă - ai cumva vreo idee despre ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
pe care am să-i prezint imediat. Fața cinică privi spre el... cu cinism. - Ascult, spuse uriașul. - Mulțumesc, spuse Gosseyn politicos. Dar într-un fel, adunarea nu mai era aceeași. Se schimbau priviri. Chiar și indivizii Troog păreau mai puțin relaxați. - "Realitățile" cu privire la existență sau non-existență nu intră în vederile Semanticii Generale, spuse Gosseyn în cuvântarea sa. Semantica Generală începu prin acceptarea a ceea ce poate fi perceput și operează în limita a ceea ce orice ființă umană, animal sau insectă poate percepe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
le era locul, în țesuturi ori în mușchi. Dar uneori dispărea din nou, iar corpul uita, în mod evident, brusc ceea ce știuse. Atunci nimic nu mergea bine. În vreme ce mintea mea încerca să repete instrucțiunile, trupul meu se comporta prostește. "Umerii relaxați! Capul hoch!" striga Schneiderhahn de pe mal pentru a nu știu cîta oară. Lama vîslei mele rămăsese prinsă în apă și nu era posibil să fie scoasă de acolo. Mîini, umeri, brațe, genunchi fiecare dintre ele apuca pe calea sa, independent
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
muzică. Lumea era plină de lucruri care se întîmplau, iar eu nu eram parte din ea. Îmi striveam brațele, coapsele și gambele ca să simt dacă deveneam mai puternic. Număram zilele pînă în septembrie. Eram acolo. Pünktlich. David încă bronzat și relaxat ca întotdeauna. Schneiderhahn cu părul tuns scurt, care părea să se fi deschis sub soarele din sud, dar, de asemenea, cu cearcăne mari sub ochii lui întunecați pe o față care purta mai degrabă urmele unor grele negocieri nocturne decît
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
în care răspunsul unui mușchi, datorită stimulării electrice externe, este analizat în condiții statice, electro- miografia kineziologică poate fi definită ca studiul activării neoromusculare a mușchilor cu funcții posturale, mișcări funcționale, condiții de lucru și regimuri de tratament/antrenament. Mușchiul relaxat, sănătos nu prezintă activitate EMG semnificativă datorită lipsei depolarizării și potențialului de acțiune. Vârfurile undelor EMG sunt de forme aleatoare, ceea ce înseamnă că o anumită înregistrare nu poate fi reprodusă exact ca formă. Această se datorează faptului că unitățile motoare
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
picioare dispărea. O prinse în brațe pentru a nu se prăbuși. În timp ce o transporta spre canapeaua din fața cupolei transparente, își reprezentă restul navei. Cu sutele, oamenii se prăvăleau. Dacă rămăseseră întinși în momentul critic, acum, erau complet moi, cu mușchii relaxați, ca și cum orice tensiune ar fi dispărut din trupurile lor. Inima lui Leej bătea. Se lăsase atât de moale în brațele sale încât crezuse că era moartă. Gosseyn se îndreptă, îi văzu pleoapele fremătând și ochii care încercau să se deschidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
cu picioarele trase sub ea și-i întinse o cană lui Lanark spunînd: — Probabil că n-o să refuzi s-o bei. Aroma cafelei se pierdea în gustul de zahăr și coniac. Mai tîrziu, Lanark se întinse pe pat, simțindu-se relaxat și ușor beat. Rima, cu ochii închiși, își sprijini umerii de perete și începu să legene ursulețul în poală. — Ai fost bună cu mine, îi zise Lanark. Ea mîngîie capul jucăriei învechite. Lanark încercă să se gîndească la alte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ea. Tăie o felie subțire dintr-o suprafață și descoperi că are gust de gheață elastică. înghiți rapid și, adînc în nări, simți un miros de cauciuc ars, dar fu surprins că constate o senzație de căldură prietenească. Se simțea relaxat, și totuși capabil de acțiuni în forță. Mai mîncă o felie și mirosul se înrăutăți. Puse cuțitul și furculița jos și zise: — Nu mai pot mînca. Ozeanfant își tamponă buzele cu șervetul. — N-are importanță. O singură înghițitură îți dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
privesc banii este respectul instinctiv pe care toți, în afară de sălbaticii ignoranți, îl au față de cei bogați. Mulți neagă acest lucru, dar prezintă-i unui om cu adevărat bogat și vei observă că nu sînt capabil să-l trateze la modul relaxat. Aveam treizeci și cinci de ani cînd am devenit într-adevăr bogat, dar cu mult înainte locuiam într-un apartament de serviciu, conduceam un Humber, jucam golf în weekend și bridge seara. Oamenii care nu înțelegeau ce sînt rapoartele financiare credeau că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
băiatul cu un rucsac mic lovindu-i-se de umeri. Alpiniștii de lîngă autobuz ovaționară și fluierară în urma lor; cei doi se luară de mînă și rînjiră fără să se simtă jenați. Siguranța băiatului, frumusețea convențională a fetei, felul lor relaxat declanșară în Thaw o furie dureroasă însoțită de invidie, făcîndu-l să se sufoce aproape. Se uită scos ca din minți la stînca de granit alăturată. Avea petice de licheni de forma, culoarea și grosimea crustelor pe care și le cojise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de un șuvoi de rîs reprimat. — Chiar așa, Duncan? Faptul că se țineau de mînă era plăcut din rațiuni pur simbolice, dar în punctul în care umerii li se atingeau ușor, prin el trecea un flux atît de tăcut și relaxat, că mintea îi fu cuprinsă de o senzație de gol limpede, și nu se mai lăsă chinuită de gîndurile despre ce trebuie să facă atunci cînd or să ajungă acasă. Se opriră la poartă. Ea își închise brusc ochii și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
că-i o prostie să se ducă în Riddrie noaptea, la o asemenea oră. Cred c-ar trebui să rămîi, Duncan, zise Janet. — Ei bine, dacă ești convinsă de chestia asta... spuse Thaw, așezîndu-se din nou. Se simți vesel și relaxat pentru prima oară după ce o așteptase pe June. Thaw desenă, Drummond pictă, bîrfiră și improvizară glume și uneori chicotiră minute în șir. Aveau momente de apatie, cînd Janet le făcea cîte un ceai. De fiecare dată cînd o desena, mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ajută să treacă peste poarta încuiată. Cînd trecură pe lîngă universitate, Marjory, spuse: — Duncan, ai avut multe experiențe cu fetele? — Nu multe și toate de același fel. îi povesti despre Kate Caldwell, Molly Tierney și June Haig, pe un ton relaxat și glumeț. Ea îi punctă povestire cu: „O, Duncan“. — Poftim, astea sînt experiențele mele cu fetele, concluzionă el. — O, Duncan. Expresia ei era atît de încărcată de milă și de afecțiune, că se gîndi că făcuse, probabil, o prostie. — Uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cîndva. La ușa secretariatului era coadă, așa că intră într-un atelier gol și-și injectă șase miligrame de adrenalină în mușchiul pulpei. Intră în secretariat la puțină vreme după aceea, cu o poză de om de afaceri în exterior, dar relaxat și visător în interior. înmînă formularul și fu invitat să ia loc. — Ei bine, Thaw, cum îți merge? — Binișor, domnule. Mi s-a oferit o treabă foarte importantă. îi povesti despre pictura murală și întrebă: Credeți c-o voi putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
vizavi. Ea se întoarse să-l privească. El încetini pasul, bîjbîi prin buzunare și scoase o tabacheră. Vorbiră o clipă, apoi ea luă o țigară, bărbatul i-o aprinse și porniră spre Sauchiehall Street. Thaw își continuă drumul înfuriat și relaxat în același timp, și intră într-o cafenea de lîngă Green’s Playhouse. Comandă o cafea și rămase acolo pînă cînd italianul din spatele tejghelei începu să pună scaunele pe mese și să spele podeaua. Acum, ideea prostituției i se părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
blînd cu conversația, clinchetul tacîmurilor, zgomotul apei și fluieratul canarilor din coliviile agățate în copacii pitici. Munro se opri și zise: — Ce zici de asta? Lanark nu mai avea încredere în Munro. — Arată mai bine decît clubul personalului, dar aerul relaxat îi făcea inima să se înfioare și ochii să i se umezească. Toți ar trebui să aibă voie să se bucure de toate astea, se gîndea el. La soare ar arăta minunat. Pentru că ne aflăm în vecinătatea ieșirii, ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]