1,588 matches
-
procesului de secularizare, scăderea afilierii religioase fiind o tendința dominantă, deși variații sunt destul de mici de-a lungul decadei avute in vedere. Se poate spune că în timp ce în Europa Centrală și de Est perioada 1990 2000 aduce o revitalizare a religiozității marcată de creșterea afilierii religioase, în Europa de Vest secularizarea avansează încet dar sigur. Figura 2.2 Variația ponderii celor care declară că nu aparțin nici unei religii între 1990 și 2000 Date: EVS 19990, EVS 2000 Datele existente pentru România au permis
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de mediul diferit în care au fost socializați tinerii și vârstnicii. Generațiile tinere purtau amprenta educației ateiste promovate în școală și mass-media, în timp ce persoanele născute înainte de 1945 păstrau valorile dobândite în uram socializării într-o societate cu un grad de religiozitate crescut. Comparația între nivelul de afiliere al cohortelor în 1993 și 1999 indică o scădere marcantă a non-afilierii tocmai la cohortele postbelice. Între 1993 și 1999, liberalizarea religioasă și transformările care au avut loc în societatea românească au determinat o
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
semnificative în frecventarea bisericii. O evoluție similară a fost înregistrată și în cazul afilierii religioase, după un salt în aceeași perioadă fenomenul atingând un platou. Această dinamică a comportamentelor de tip religios arată că, undeva la începutul perioadei de tranziție, religiozitatea menținută latentă de către restricțiile impuse de regimul comunist a devenit manifestă. Practic "stocul de religiozitate" existent a iești la suprafață atingând un maxim. În contextul societății românești actuale nu mai este de așteptat o creștere a acestui tip de comportamente
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
după un salt în aceeași perioadă fenomenul atingând un platou. Această dinamică a comportamentelor de tip religios arată că, undeva la începutul perioadei de tranziție, religiozitatea menținută latentă de către restricțiile impuse de regimul comunist a devenit manifestă. Practic "stocul de religiozitate" existent a iești la suprafață atingând un maxim. În contextul societății românești actuale nu mai este de așteptat o creștere a acestui tip de comportamente pentru ca nu mai există deocamdată resurse care să genereze creșterea. Urmărind variațiile practicii religioase în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
fruntaș (vezi Figura 2.9). În 2000, 76% dintre români obișnuiau să se roage la Dumnezeu cel puțin o dată pe săptămână. Valori apropiate de ale României mai înregistrează doar Malta, Polonia și Irlanda. Datele demonstrează că într-adevăr, în România religiozitatea și mai ales comportamentul religios s-au retras în spațiul privat, care rămâne în continuare puternic influențat de religie. La popul opus României se află tot Germania de Est, Cehia și Estonia, cele mai secularizate țări din fostul bloc comunist
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și 1999, în România Date: EVS 1993, 1999 Pentru a măsura variația în timp a practicii religioase private am folosit, așa cum am menționat anterior un indicator mai slab, care nu face trimitere doar la practicile religioase tradiționale, ci și la religiozitatea aflată în afara bisericii tradiționale, precum yoga sau meditația Zen. Folosind acest indicator, analiza relevă din nou existența unei revitalizări religioase nu numai în ceea ce privește comportamentul religios în spațiul public, ci și în spațiul privat pentru România (vezi Figura 2.10). Între
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
s-a înregistrat o creștere de 8% a celor care declară că au momente de meditație sau rugăciune. O creștere similară mai apare în cazul Suediei, Danemarcei și Islandei, însa acolo cel mai probabil este vorba de o creștere a religiozității aflate în afara bisericilor tradiționale. În schimb, secularizarea spațiului privat afectează în principal Germania de Est și de Vest, în ambele datele indicând un declin important al comportamentului religios în sfera privată. Mutând analiza la nivelul cohortelor, se constată o creștere
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
private în 1999și regresia lineară în cazul practicii private în 1995. Am făcut aceste opțiuni constrânsă fiind de modul de măsurare al datelor avute la dispoziție. Am folosit un set similar de predictori pentru toate cele patru modele, aceștia fiind: religiozitate, socializare religioasă în copilărie, venit pe membru în gospodărie, participare la forța de muncă, educație, sex și vârstă. O Prezentare detaliată a analizelor de regresie realizate se găsește în Tabel 2.1. Datele analizate relevă faptul că atunci când se ține
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
importanță cu adevărat pentru practica religioasă atât în spațiul public, cât și în cel privat este: socializarea religioasă în copilărie, vârsta și apartenența la sexul feminin. Restul factorilor nu influențează semnificativ comportamentul religios. Practic, cei care își transpun în practică religiozitatea latentă sunt cei care au primit o educație religioasă în copilărie, care sunt de vârstă mai înaintată și femeile. Venitul gospodăriei nu influențează frecventarea bisericii în nici unul dintre valurile cercetării, având însă influență negativă asupra practicii private în 1999. Educația
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Practica privată 1999 Modelul 3 Regresie logistică Frecventarea bisericii 1993 Modelul 4 Regresie lineară Practica privată 1993 B Wald B Wald B Wald B Beta Constanta 0,343 0,709 2,348 22,785 0,848 1,868 0,642 Religiozitate 0,020 4,833* 0,034 17,614*** 0,370 61,065*** 0,211 0,311*** Venit pe membru în gospodărie -0,000 0,003 -0,000 11,671** -0,027 0,406 -0,039 0,057* Socializare religioasă în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
comunist și una în care secularizarea avansează lent. România se afla la sfârșitul anilor 90 în zona revitalizării religioase. Cu toate acestea, după o creștere a comportamentului religios la începutul decadei se înregistrează o zonă de platou, ca dovadă că religiozitatea ținută latentă prin restricțiile impuse de puterea comunistă a ieșit la suprafață, însă stocul s-a epuizat și acum nu mai au de unde să apară creșteri semnificative în ultimii ani. Cercetările viitoare trebuie să arate direcția în care se îndreaptă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în ultimii ani. Cercetările viitoare trebuie să arate direcția în care se îndreaptă România din punct de vedere religios: o stagnare la valori crescute ale comportamentului religios, o nou revitalizare sau un declin lent produs de avansul modernizării? Capitolul 3. Religiozitate și revitalizare religioasă în perioada de tranziție Analizele realizate în capitolul anterioare indică existența unui nivel crescut al afilierii religioase și al practicii religioase în România. De asemenea, datele ne arată că în timpul tranziție a avut loc o creștere a
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de tranziție Analizele realizate în capitolul anterioare indică existența unui nivel crescut al afilierii religioase și al practicii religioase în România. De asemenea, datele ne arată că în timpul tranziție a avut loc o creștere a manifestărilor în plan comportamental ale religiozității. În plus, multe studii realizate anterior situează România printre țările europene în care religiozitatea are un nivel destul de ridicat. Se pare că, ne place sau nu, România este printre cele mai religioase state europene, alături de Polonia, Malta sau Italia. Acest
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
religioase și al practicii religioase în România. De asemenea, datele ne arată că în timpul tranziție a avut loc o creștere a manifestărilor în plan comportamental ale religiozității. În plus, multe studii realizate anterior situează România printre țările europene în care religiozitatea are un nivel destul de ridicat. Se pare că, ne place sau nu, România este printre cele mai religioase state europene, alături de Polonia, Malta sau Italia. Acest capitol își propune să treacă de la planul comportamental la cel valoric și să analizeze
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ne place sau nu, România este printre cele mai religioase state europene, alături de Polonia, Malta sau Italia. Acest capitol își propune să treacă de la planul comportamental la cel valoric și să analizeze din perspectivă comparativă longitudinală și transversală gradul de religiozitate al românilor. Mai concret, este căutat răspunsul al întrebarea: sunt intr-adevăr românii mai religioși decât mulți alți europeni, dacă ne raportăm la credința religioasă și la valorile împărtășite. De aici decurge și o altă întrebare: dacă sunt, de ce anume
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
intr-adevăr românii mai religioși decât mulți alți europeni, dacă ne raportăm la credința religioasă și la valorile împărtășite. De aici decurge și o altă întrebare: dacă sunt, de ce anume se întâmplă acest lucru? Ce determină diferențele în gradul de religiozitate al diferitelor popoare europene? Un al treilea obiectiv al acestui capitol îl reprezintă identificarea cauzelor care au determinat apariția unei revitalizări religioase în țările ex-comuniste și mai ales în România. Practic, voi încerca să găsesc răspunsul la întrebarea: de ce sunt
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
găsesc răspunsul la întrebarea: de ce sunt românii mai religioși astăzi decât erau acum un deceniu? Capitolul este structurat în patru părți. Prima parte este dedicată teoriilor care ar putea să ne ajute găsirea răspunsului la întrebarea ce determină gradul de religiozitate al unui popor. A doua secțiune prezintă indicatorii folosiți în analiza realizată în acest capitol. A treia parte se centrează pe analiza datelor și pe comentarea rezultatelor obținute, iar partea finală conține o discuție pe marginea rezultatelor și a implicațiilor
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în plan social și este modelată la rândul ei de către societate. Nivelul crescut de prosperitate materială creează premizele schimbării sociale și culturale, însă schimbarea valorică modelează le rândul ei condițiile economice (Inglehart, Halman, Welzel, 2003). Care este implicația imediată pentru religiozitate a acestei interdependențe dintre economie și societate? O primă consecință este apariția secularizării în societățile puternic dezvoltate economic. Însă economia nu explică totul așa cum am arătat anterior. Conform lui Inglehart și Norris (2004) relația dintre religiozitate și economie este mediată
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
este implicația imediată pentru religiozitate a acestei interdependențe dintre economie și societate? O primă consecință este apariția secularizării în societățile puternic dezvoltate economic. Însă economia nu explică totul așa cum am arătat anterior. Conform lui Inglehart și Norris (2004) relația dintre religiozitate și economie este mediată practic de sentimentul de securitate umană și de vulnerabilitatea față de riscuri. Persoanele care trăiesc în societăți cu un nivel de bunăstare ridicat, în care indivizii sunt expuși unor riscuri sociale destul de scăzute și în care mediul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
bună, dacă nu în lumea această, măcar în cea de dincolo. Studiile care abordează acest subiect au demonstrat existența unei asocieri între gradul de dezvoltare economică și valorile religioase, societățile sărace fiind în general caracterizate de un grad crescut de religiozitate (Pollack, 2003; Inglehart, Halman, Welzel, 2003). Tot Inglehart (1971, 1990, 1997) arată că experiențele trăite în timpul socializării timpurii joacă un rol important în orientările de valoare ale individului și deci și în ceea ce privește gradul de religiozitate. Persoanele socializate în perioade caracterizate
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de un grad crescut de religiozitate (Pollack, 2003; Inglehart, Halman, Welzel, 2003). Tot Inglehart (1971, 1990, 1997) arată că experiențele trăite în timpul socializării timpurii joacă un rol important în orientările de valoare ale individului și deci și în ceea ce privește gradul de religiozitate. Persoanele socializate în perioade caracterizate de insecuritate economică și socială vor fi mai înclinate către păstrarea ordinii și către subordonarea față de autoritate. Cei socializați în perioade de bunăstare economică și socială, cum este cazul cohortelor născute după cel de-al
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
socializați în perioade de bunăstare economică și socială, cum este cazul cohortelor născute după cel de-al doilea Război Mondial în Europa de Vest și America de Nord sunt mai înclinați spre independență și autoafirmare, valori Postmaterialiste care nu fac totdeauna casă bună cu religiozitatea tradițională. Pe de altă parte, schimbarea contextului social în care trăiește individul matur duce și la modificarea orientărilor valorice ale acestuia. Traversarea unei perioade de instabilitate economică și socială duce la reorientarea postmaterialiștilor către valori materialiste, precum subordonarea către o
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de tip tradițional în care religia juca un rol esențial, pe de altă parte persecuțiile religioase și promovarea ateismului științific au eliminat religia și instituțiile religioase din viața publică, cel puțin. Cu toate acestea, au existat diferențe în gradul de religiozitate al popoarele din fostul lagăr comunist, deși politica de ateizare a acționat în toată zona. Căderea regimurilor comuniste în regiune a determinat declanșarea unor transformări sociale, politice și economice profunde. Renunțarea la economia centralizată, privatizarea și trecerea la economia liberă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
cu teza secularizării a fost elaborată teoria cererii și ofertei inspirată din economie. Adepții acestei teorii (Finke, 1990; Finke & Stark, 1988; Iannaccone, 1991; Stark & Iannaccone, 1994) susțin că teza secularizării este contrazisă de realitate. Pornind de la cazul Statelor Unite, unde nivelul religiozității este mult mai crescut decât ar prezice teoria secularizării, pornind de la gradul de dezvoltare economică, autorii consideră că nu dezvoltarea economică și modernizarea reprezintă cauza declinului major al religiei în Europa. Punând în contrast Statele unite și Europa se poate
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
nu dezvoltarea economică și modernizarea reprezintă cauza declinului major al religiei în Europa. Punând în contrast Statele unite și Europa se poate constata că în timp ce America de Nord este caracterizată de o diversitate religioasă crescută, dar și de un nivel ridicat al religiozității, în Europa monopolul pe piața bunurilor religioase se asociază cu secularizare puternică a societății. Explicația diferenței între cele două cazuri rezidă în faptul că în timp ce piața americană a bunurilor religioase este liberă, în Europa religiile tradiționale dețin monopolul. Conform teoriei
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]