1,378 matches
-
cu o plăcere pusă pe seama bătrâneții, trei capitole din întinsa lui experiență de om al legii ce a privit prea adesea în abisul firii omenești. Primul episod are în centru dispariția neelucidată a unui șef de birou, Gogu Nicolau, iar rememorarea acesteia e declanșată de apariția văduvei lui, mare iubitoare de "crenvirști" și bere. Gogu Nicolau, întorcându-se în București dintr-un voiaj la Bușteni cu trenul de seară, alături de un prieten, își schimbă surprinzător drumul spre casă, îi motivează amicului
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
și frustrare. J.M. Coetzee reușește să reliefeze remarcabil figura acestei femei, a cărei onestitate pare să fi avut un mare impact asupra proceselor prin care copilul a început să-și reprezinte lumea. Emoțiile copilăriei, deși reconstruite prin procedeele complicate ale rememorării, sunt intense, chiar brutale, deoarece copilul percepe, treptat, fragmente dintr-o realitate exterioară rece și străină, în fața căreia simte doar teamă și rușine. Primele amintiri sunt tulburătoare tocmai pentru că emană un amestec de melancolie și singurătate incompatibil cu nostalgia curată
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
nouă în care continua, miraculous, să trăiască. Gheorghi Lvovici Volski își spune povestea unui străin din alt timp, însă, implicit o încredințează unui scriitor. Recurența trimiterilor la Cehov se justifică astfel printr-o dublă ipostaziere a scriitorului, real și ficțional. Rememorarea iubirii dintre Volski și Mila generează, în roman, pagini întregi de literatură rusă clasică. Se îndrăgostesc într-o ultimă zi de pace și înfruntă inumanitatea războiului prin artă, punând în scenă "Cei Trei Muschetari" la Comedia Muzicală din Leningradul de
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
proiectează existența. Deși mizează pe nuanțele ferme ale narațiunii subiective, scriitorul elaborează deopotrivă un jurnal, o inițiere curajoasă în propriile tenebre și o hartă onirică a New York-ului și Parisului. Aparent independente, capitolele gravitează, de fapt, în jurul nucleului complex al rememorării, înțeleasă ca proces esențial în căutarea identitară. Miller e, destul de simplu spus, egal cu sine însuși în toate textele sale. Primăvară neagră are rolul de a amplifica traiectoriile de forță intuite în primul Tropic, pregătind în același timp structuri ce
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
veșnice. Așezat la loc de cinste pe un perete din inima casei, un astfel de tablou aduna în jurul său întreaga familie, având rolul unui liant ce întreține o necesară iluzie a ordinii, în același timp asigurând funcționarea firească a mecanismelor rememorării și suferinței asociate doliului. Însă, așa cum observă Jay Ruby, istoric american al artei ce a investigat semnificațiile culturale ale fotografiei post-mortem în volumul Secure the Shadow: Death and Photography in America, pictorul poate modifica ușor realitatea, creând iluzia vieții într-
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
lui de la revistă. Treptat însă, ostilitatea inițială fățișă a profesorului se atenuează, iar vorbele lui ajung să-l seducă pe interlocutor, fiecare dintre cei doi așteptând cu nerăbdare reîntâlnirea, ca Dimitrie Cristea să-l facă părtaș pe Dragoș Ivănescu la rememorarea poveștii excepționale a vieții lui. Axul relatării profesorului îl constituie experiența sa inițiatică, în cadrul căreia învățătorul Rebega, îi este, până la un punct, mentor, pentru ca, ulterior, să-i devină dușman, în momentul în care "ucenicul" îi amenință poziția de singur deținător
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
obiceiul, dar și pe al său, ca un simbol, că viața continuă, e veșnică... (Din volumul în lucru: „Alexandru Gh. Mânăstireanu, CORESPONDENȚ)” de Ion N. Oprea, articol publicat în revista „Academia bârlădeană” nr. 4(49), 2012, p.8, la rubrica Rememorare 29 octombrie 2011-29 octombrie 2012, sub titlul „Am îndrăznit și am reușit”... Iași 20 februarie 1986 Dragă Alecule, Noi suntem bine și ne luptăm să plecăm în Iași conform decretului 63 care mai este în vigoare. Ne ia fata în
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Iași, 1971; Leonida Goga, România în cel de al Doilea Război Mondial - Jurnal de front , Ediție și postfață de Alexandru Mânăstireanu, lector Serghei Coloșenco, tehnoredactare Bogdan Artene, volum apărut sub egida Academiei bârlădene, Editura Sfera, Bârlad, 2011; Ion N. Oprea, Rememorare, 29 octombrie 2011 29 octombrie 2012, „Am îndrăznit și am reușit”..., Din volumul în lucru: „Alexandru Mănăstireanu, CORESPONDENȚ)”, în revista „Academia bârlădeană” nr. 4, 2012; Ion N. Oprea, IN MEMORIAM ALEXANDRU MÂN)STIREANU, Remember, în revista „Academia bârlădeană” nr. 4
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
44), 2011. *In memoriam. Alexandru Mânăstireanu - remember, nr. 4 (45), 2011. *Remember. Alexandru Mânăstireanu. Harnic, ordonat și de cuvânt toată viața, nr. 1 (46), 2012, p. 12-13. *Despre G. Tutoveanu, în ziarul „Opinia”, Iași, nr. 2 (47), 2012, p.3. *Rememorare, 29 oct. 2011 - 29 oct. 2012, Alexandru Mânăstireanu: „Am îndrăznit și am reușit...”, nr. 4(49), 2012, p. 8; *Semnal editorial: Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu, de Ion N. oprea, Editura PIM, Iași, p. 224, 2012, p. 11. 4.REVISTA
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
nouă de ori se face auzită porunca în Biblia ebraică, amintind poporului ales să nu își uite angajamentele luate față de Dumnezeul său (Yerushalmi, 1982, p. 5). Cu o persistență ciocănitoare, în cadențe ritmice agasante, poporul lui Israel este chemat la rememorare. Poporul Cărții - cartea fiind înțeleasă ca fond scriptural în care sunt păstrate aceste bântuitoare stăruințe spre neuitare - întruchipează, din acest motiv, exemplaritatea comunității memoriei. Memoria este consubstanțială religiei ebraice. Lucrul acesta se verifică din plin și în cazul creștinismului, care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Beiuș ar merita o reflecție cu mult mai elaborată decât aceste câteva evocări sumare. Trăirile din acele etape inițiale ale vieții mele aparțin mai degrabă isprăvilor unui tânăr răzvrătit decât năzbâtiilor unui copil netrebnic. Însă rostul acestor însemnări nu este rememorarea amintirilor din acele timpuri îndepărtate, dificile, dar și pline de elan și speranță într-o lume mai bună. Scopul meu, este să povestesc cum, spre sfârșitul lunii august 2004, am revenit la Beiuș însoțit de copii și de nepoți, fiindcă
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
cu încântare, cronică generației noastre scrisă de colegul Niculai Sorea. În alcătuirea ei, destul de amănunțită, se întrezărește afecțiunea autentică a colegului nostru pentru dascălii care i-am avut și pentru colegii de odinioară. Sunt în acele pagini bilanțuri de viață, rememorări necesare, biruințe ale timpului care în mod sigur vor consolida sentimentul de colegialitate și mândria de a fi aparținut unei generații omenești formată cândva din elevi, deveniți apoi oameni de nădejde. Felicit din toată inima pe colegul nostru. Cu afecțiune
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93344]
-
mai ales în acela al operei, a pendulat între două metode de abordare: a) cercetarea riguroasă a documentelor de arhivă privind Ipoteștii și, simultan, constituirea unui corpus de texte eminesciene care sugerează, într-un fel sau altul, acest spațiu; b) rememorarea experienței și a propriei noastre deveniri pe parcursul descoperirii acestui filon complex de date concrete, sentimente și trăiri. Acest parcurs inițiatic ar fi putut părea fără sens dacă el nu s-ar fi întâlnit în chip miraculos și benefic cu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
acea frumoasă frunte n-ar fi știut pe ce depune și n-ar fi știut ce trezește de desuptul acelui os ... un tezaur de vise ... o Arabie-ntreagă de sentențe, de gândiri, de basme 253 . La fel cu trăirea în trecut, rememorarea unei dureri ori a unui sentiment autentic, toate sunt descrise în plinătatea meandrelor sale: îmi place să trec prin lume cu ochii închiși și să trăiesc sau în trecut sau în viitor. Visez ca copilul ce vorbește prin somn, zâmbind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
conturate, definite ca atare, ele au mai degrabă consistența unei amintiri dragi, dezbrăcată câteodată de amănuntele realului, iar altă dată aceste amănunte definesc o atmosferă specifică. Adesea, amintiri despre tată și mamă apar împreună, constituindu-se ca un dialog al rememorărilor: Alecule, zicea ea-ncet, uită la amorul meu, crezi tu că-n el consistă fericirea? Adu-ți aminte numai de copilăria noastră. Tu sărac, eu asemenea, și cu toate astea ce fericiți am fost311. O replică, însă, ca aceasta este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
împlinirea cutărei vârste a cutărui oraș. Editate cu banii municipalităților, vor conține ritualele firitiseli, glosări pe tema unicității târgului, o listă a personalităților apte să legitimeze existența bănuitului "spiritus loci", dacă nu chiar și a unui "genius loci", precum și înduioșate rememorări din tinerețea locuitorilor urbei. De curând lansată, antologia "Iașii de aproape și de departe", gospodărită de criticul Al. Dobrescu, e-o reală surpriză: tonul festivist și firesc-edulcorat al unor contribuții este echilibrat imediat de intervenții deloc entuziaste, chiar, s-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
interferate de către variabilele culturale. Oamenii valorifică informațiile care parvin de la organele senzoriale în mai multe etape: percepția stimulului (procesăm informația care ne parvine de la analizatorii senzoriali), urmată de categorizare (atașăm atribute specifice obiectelor din mediu care au generat excitația), de rememorarea informației ("sedimentăm" în registrul mnezic informația astfel clasată) și, în sfîrșit, de rezolvarea problemelor (prin care ne confruntăm cu situații noi din mediu, în care această informație devine operațională). Totuși, mai degrabă decît să ne apară așa cum este în sine
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
-l dobor" pentru a reuși, într-o lume în care, dacă mi se oferă oportunitatea, "trebuie să apuc acum și aici" și în care regulile sociale sînt cel mai adesea interindividuale, negociabile. Așadar, experiența persistentă a nerînduielii, a neașezării, precum și rememorarea unor raporturi dezechilibrate și inegale cu "celălalt instituțional" (de la funcționar pînă la dascăl) modelează distinct specia individualismului românesc, convertindu-l într-un profil identitar autist ("întors cu spatele istoriei"). Un asemenea portret sociologic majoritar dacă ar fi să parcurgem dominantele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sau nu) de gen, lăsând posibile interpretări la latitudinea cititorului. În structurarea discursului am respectat într-o oarecare măsură întrebările care au avut ca obiectiv lămurirea analizei de gen, fără însă a mă opri din divagări specifice până la urmă oricărei rememorări. Copilăria și adolescența Am început acest demers autobiografic dinspre o abordare cronologică standard, încercând să rămân cât mai aproape de întrebările ce au ca obiectiv concretizarea perspectivei de gen. Suntem doi copii la părinți: un frate mai mare, născut în mai
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
relativismului cultural cu al său vârf de lancie- multiculturalismul, demersurile despre valori și tradiții naționale, despre trăirile-adesea tragice-ale celor smulși din vâltoarea istoriei din trunchiul național și zvârliți sub stăpânire străină par doar patetice Încercări de a opri roata istoriei, rememorări cu valoare euristică dar fără accente pragmatice. Venerabilul doctor Vlad Bejan , figură stimată și bine cunoscută a urbei, nume de referință În galeria personajelor contemporane preocupate adânc de soarta românilor vremelnic-sperăm noiînstrăinați, piatra unghiulară a Societății Ginta Latină și militant
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
2010, 78 p. [7] APAHIDEAN, SIMONA, Pregătire pentru bacalaureat la limba și literatura română, Cluj-Napoca, Studia, 2010, 229 p. [8] APAHIDEAN, SIMONA, Pregătire pentru evaluarea națională la limba și literatura română, Cluj-Napoca, Studia, 2010, 92 p. [9] ARANGHEL, LELIA, Tehnica rememorării în opera lui Ion Creangă: lucrare științifică, Craiova, [s.n.], 2010, 79 p. [10] AVÎRVĂREI, VASILE; AVĂCĂRIȚEI, VIORICA; ABC prima mea carte, Editura Taida, Iași, 2010. [11] BACIU-GOT, MIORIȚA; LUNGU, RODICA; Limba și literatura română. Bacalaureat 2011, Editura Corint, București, 2010
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
mândriile vieții mele.” După decembrie 1989 interesul pentru personalitatea lui Vladimir Streinu n-a slăbit. Dimpotrivă. Contribuțiile critice s-au diversificat și dacă exceptăm articolele ocazionale - pasabile - putem lesne descoperi acum 118 judecăți solide și definitive. Să menționăm în treacăt - Rememorări: Vladimir Streinu, în „Revista de istorie și teorie literară”, nr. 1-2 din 1993, sub semnătura lui Cornel Regman, Al. Săndulescu, Cornelia Ștefănescu, Barbu Cioculescu. N-a trecut neobservat centenarul criticului, marcat în 2002 de două reviste prestigioase: România literară și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
dughene, taverne, construite din lemn, În forme tradiționale arhitecturale, specifice primei jumătăți a secolului al XIX-lea. Un vechi cimitir cu pietre funerare Înnegrite, roase de timp și pline pe alocuri de mușchi, este o adevărată provocare pentru noi În rememorarea acelor timpuri când se puneau bazele localități. În ultimele decenii a existat o preocupare deosebită pentru restaurarea acestei zone istorice, păstrarea pe cât este posibil a notei de autenticitate, ca Într-un album cu dragi amintiri din perioada luptei pentru existență
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
omului în raport cu divinitatea. Percepția, de cele mai multe ori materială sau materializată a sacrului se face prin simboluri, adaptându-se la posibilitățile noastre de concepție și înțelegere. Originea simbolurilor se regăsește în actul meditației și al revelației, ca o permanentă reîntoarcere și rememorare a sacrului. Identificarea manifestărilor fizice cu simbolurile forței spirituale conduce la o permanentă prezență a divinului. Simbolul totemic, piatra, planta, animalul sau icoana, reprezentarea artistică a strămoșilor, iată cum poate fi garantată eficacitatea sacrului. Dionisos apărea ca un taur, Jupiter
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mâinile și picioarele înainte de a înainta în spațiul sacru. Timpul liturgic, mistic, cosmic este simbolizat prin roata vieții trecând între solstiții și echinocții, un ciclu presărat de momente ale căror semnificații reprezintă o repetabilitate a simbolurilor temporale. Ca o permanentă rememorare a succesiunii de mediere, sacrul revine zi după zi făcând aluzie la fenomenul divin. Obiectele de ritual și ceremonialul pot conduce la hermeneutica sacrului. Nu numai picturile sau obiectele simbolice (crucea în creștinism, oglinda în sintoism, echerul și compasul în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]