7,864 matches
-
punții transversale duce la revenirea în poziție perpendiculară pe direcția filamentului de miozină, refăcând o nouă legătură cu locusul următor de pe actină. Procesul încetează și are loc relaxarea fibrei musculare când scade concentrația calciului liber din sarcoplasmă la nivelul de repaus. Forta dezvoltată de mușchi este proporțională cu rata ciclării punților transversale. Lipsa ATP-ului este o situație anormală, când ciclul se oprește și se formează un complex permanent actină-miozină, ca în rigiditatea cadaverică sau în contractura fiziologică din oboseala musculară
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
mușchiului striat reprezintă proprietatea acestuia de a răspunde la un stimul prin contracție, bazată pe generarea la nivel sarcolemal a unui potențial de acțiune. Fibra musculară scheletică prezintă o sarcolemă cu permeabilitate selectivă și deci polaritate electrică. Potențialul membranar de repaus este cuprins între -70 și -90 mV. Stimulul fiziologic pentru contracția mușchiului scheletic este impulsul nervos din motoneuronii de tip α din coarnele anterioare ale substanței cenușii a măduvei spinării și din nucleii somatomotori ai nervilor cranieni. Unitatea motorie este
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
ori decât lungimea de echilibru, mușchiul se rupe. Troficitatea musculară este specifică țesutului muscular în stare de funcționare optimă, fiind urmarea unei stimulări permanente neuro-musculare prin influxuri nervoase. Tonusul muscular este starea permanentă de tensiune ușoară a oricărui mușchi în repaus. Forța generată de un mușchi depinde de grosimea și lungimea musculară, particularități de inserție, tipul de fibre musculare (lente sau rapide), viteza de scurtare, gradul de oboseală. După condițiile mecanice contracțiile musculare sunt: izotonice; cu realizare de lucru mecanic și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
cu realizare de lucru mecanic și deplasarea segmentelor corporale, caracteristice pentru majoritatea activităților motorii (mers, alergare, ridicare de greutăți); izometrice; lungime constantă deci mobilitate nulă, caracteristice pentru activitatea musculară posturală. Pentru același mușchi forța de contracție depinde de lungimea de repaus, în primul rând datorită gradului variabil de suprapunere a filamentelor de actină și miozină funcție de lungimea sarcomerului Tipuri de fibre musculare scheletice După durata contracției, mușchii sunt rapizi sau lenți, în funcție de rolul mușchiului respectiv. In cazul mușchilor oculari o secusă
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
sinteza de miofibrile noi. Hiperplazia (formarea de celule noi) este puțin importantă și limitată. 7.2.6. Explorarea activității electrice a mușchiului scheletic Electromiografia (EMG) este o metodă de investigare ce studiază activitatea bioelectrică a mușchiului striat în stare de repaus sau de contracție în condiții normale sau patologice. Electromiografia se clasifică în: EMG globală, la nivel de mușchi, efectuată cu electrozi de suprafață, și EMG elementară, la nivel de unitate motorie, care utilizează ace-electrod. Lanțul de măsură folosit cuprinde electrozii
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
EMG elementară, la nivel de unitate motorie, care utilizează ace-electrod. Lanțul de măsură folosit cuprinde electrozii, sistemul de fitrare, sistemul de amplificare, oscilograf catodic pentru vizualizare / înregistrare (eventual și redare acustică). Traseele EMG cuprind următoarele aspecte: lipsa activității bioelectrice în repaus (linie izoelectrică), traseu simplu la o contracție ușoară (potențiale de unitate motorie), traseu intermediar la o contracție medie (potențiale de UM cu amplitudine și frecvență mai mare), traseu de interferență la o contracție maximă (nu mai pot fi distinse potențiale
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
moleculele mici (inozitol-trifosfat, nucleotide ciclice) pot trece prin joncțiunile comunicante (gap); cuplarea homocelulară permite amplificarea și prelungirea semnalului de calciu, iar cea heterocelulară (cu celulele endoteliale) poate avea efecte modulatoare deosebit de complexe. 7.3.2. Potențialul membranar In stare de repaus, potențialul de membrană al fibrei musculare netede este cuprins între -50 și -60 mV (cu 30 mV mai puțin negativ decât în mușchiul striat). Potențialul de acțiune poate fi cu vârf (spike) sau cu platou. Potențialul de acțiune cu vârf
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
timp ce mecanismul de cuplare excitație contracție la mușchiul striat este dependent de actină, la mușchiul neted este dependent de miozină. In mușchiul striat creșterea calciului înlătură inhibiția exercitată de complexul troponină-tropomiozină asupra interacției actină miozină. In mușchiul neted în repaus miozina are afinitate scăzută pentru actină; pentru a se produce contracția este necesară activarea miozinei prin fosforilarea lanțului ușor al miozinei de către o kinază specifică, activată de complexul calciu-calmodulină. Creșterea calciului citosolic se realizează în special prin intrare din mediul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
3.4. Fluxurile de calciu în miocitul neted In celulele musculare netede cuplarea dintre excitație și contracție este asigurată de creșteri ale concentrației citosolice de calciu. La fel ca în alte tipuri celulare, această concentrație este în domeniul submicromolar în repaus, fiind menținută prin permeabilitatea extrem de redusă a plasmalemei pentru calciu, combinată cu activitatea mecanismelor de extruzie a calciului, respectiv pompa de calciu plasmalemală și reticulară și antiportul sodiu/calciu. Toate sectoarele citosolice și veziculare conțin diverse proteine ce leagă calciul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
unor proteine care reglează ciclarea punților acto-miozinice. 7.3.5. Cuplarea excitație-contracție și mecanismul contracției Interacțiunea actină-miozină este activată de creșterea calciului citosolic printr-un mecanism dependent de filamentele groase. Miozina din mușchiul neted are afinitate mică pentru actină în repaus, deci nu este necesară inhibiția interacțiunii lor, contrar prezenței și acțiunii inhibitorii a complexului troponină-tropomiozină în mușchiul striat. Mai mult, miozina trebuie activată pentru a interacționa cu actina; lanțurile ușoare reglatorare sunt fosforilate de o kinază specifică (myosin light chain
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
netede In contrast cu mușchiul striat, unde relaxarea este doar rezultatul repolarizării, în mușchiul neted aceasta se produce și ca proces activ. Relaxarea determinată de simpla încetare (diminuare) a acțiunii stimulului contractil este rezultatul scăderii calciului citosolic spre valorile de repaus, în condițiile stopării (reducerii) afluxului și activității crescute a mecanismelor de extruzie menționate (acestea fiind dependente de concentrația calciului pe fața citosolică a membranelor). Indepărtarea Ca++ din citosol și stimularea fosfatazei miozinice inițiază și favorizează procesul de relaxare a mușchiului
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
se atinge mai greu decât la mușchiul scheletic. Cu toate acestea, forța maximă de contracție a mușchiului neted pe unitatea de suprafață de secțiune este similară. O altă diferență este capacitatea mușchiului neted de a se scurta față de lungimea de repaus, cu un procent mai mare decât mușchiul scheletic, păstrând aceeași forță de contracție, fapt important pentru îndeplinirea rolurilor specifice organelor cavitare (distanța utilă de contracție la mușchiul striat este 1/3 din lungimea sa de repaus, în timp ce la mușchiul neted
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
scurta față de lungimea de repaus, cu un procent mai mare decât mușchiul scheletic, păstrând aceeași forță de contracție, fapt important pentru îndeplinirea rolurilor specifice organelor cavitare (distanța utilă de contracție la mușchiul striat este 1/3 din lungimea sa de repaus, în timp ce la mușchiul neted contracția își păstrează eficiența atunci când acesta se scurtează cu 2/3 din lungimea sa de repaus. Altă caracteristică este că odată ce s a atins maximul contracției, gradul de stimulare poate fi redus la valori cu mult
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
pentru îndeplinirea rolurilor specifice organelor cavitare (distanța utilă de contracție la mușchiul striat este 1/3 din lungimea sa de repaus, în timp ce la mușchiul neted contracția își păstrează eficiența atunci când acesta se scurtează cu 2/3 din lungimea sa de repaus. Altă caracteristică este că odată ce s a atins maximul contracției, gradul de stimulare poate fi redus la valori cu mult mai mici, decat nivelul inițial (energia necesară pentru continuarea contracției este foarte mică față de mușchiul striat). 8. Introducere în fiziologia
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
femeile. In condiții fiziologice, volumul de sânge circulant poate crește în cursul efortului fizic, la altitudine, în sarcină. Ca mecanism aceste creșteri se realizează fie prin creșterea efectivă a volumului sanguin total, fie prin redistribuirea sângelui între diverse sectoare. In repaus, aproximativ ½ din volumul sanguin total se găsește cantonat la nivelul viscerelor și a plexurilor papilare, neparticipând efectiv la schimburile gazoase și constituind volumul sanguin de rezervă. 8.4. Alcătuirea generală a sângelui Sângele este compus din celule (elemente figurate) care
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și se pierd prin neexercitare. Dacă guvernul are destulă știință și prevedere economică pentru ca măsurile lui să ție aceste mașini vii în execițiul puterilor lor, ele vor produce și vor fi folositoare; dacă însă măsurile sale tind la punerea în repaus a acestor mașini, ele devin netrebnice și ne dau Gianii, Caradale și Costinești, oameni ce, cu patru clase primare, în loc de-a se ocupa de cizmărie, se ocupă de politică și trăiesc ca niște adevărați paraziți din sudoarea semenilor lor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Rosetti brătianu pentru a se naționaliza o figură ce se venerează de către tot românul. 312 {EminescuOpXIII 313} În fine, spre a nu-și dezminți năravurile, vameșii și fariseii au turburat spiritul ce reînviază între noi după mai mulți seculi de repaus și l-au privat de contactul entuziast al tutor românilor, adoratori ai săi. [12 iunie 1883] ["MAI LESNE SE TORC... "] Mai lesne se torc puzderiile, pe cari cineva le are în cap în loc de creieri, decum se toarce cânepa reală. La
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
zeți îl acopereau cu o împletitură din fibre uscate și Rim observase că îl foloseau atunci când aveau nevoie de precizie. Zeții puteau să-și utilizeze două, trei sau chiar patru membre deodată la munci dintre cele mai complexe și, în repaus, se sprijineau pe două picioare, de obicei pe cele din partea capului. Pe Z, totul avea o simetrie ternară. Trei sexe, trei perechi de membre, câte trei receptori pentru lumină, vibrații sonore și miros, orientate în cele trei direcții ale spațiului
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o secundă. Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și 7,8. La om, cantitatea de salivă secretată pe zi este 1000-1500 ml. Debitul secretor salivar crește de 8-20 ori în timpul digestiei bucale; în perioadele interdigestive este de 0,5 ml/min. Contribuția glandelor submandibulare la secreția salivară de repaus este de 69%, a glandelor parotide este de 26%, iar a glandelor sublinguale este de 5%. Saliva conține 99,4% apă și 0,6% reziduu uscat, format din 0,2% substanțe anorganice și 0,4% substanțe organice. Substanțele anorganice sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
In fiecare minut ~1100 ml de sânge trec prin vena portă spre sinusoidele hepatice și aproximativ ~350 ml trec prin artera hepatică către sinusoide, ajungându-se astfel la un total de 1450 ml/min, adică ~25 % din debitul cardiac de repaus. Presiunea în vena portă la intrarea în ficat este de 9-10 mm Hg, iar presiunea în vena hepatică la ieșirea din ficat către vena portă este practic de 0 mm Hg. Această diferență mică de presiune subliniază faptul că rezistența
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
drenată din ficat are o concentrație proteică de aproximativ 6 g/dl, concentrație puțin mai mică decât cea plasmatică. De asemenea, permeabilitatea mare a sinusoidelor hepatice determină formarea unei mari cantități de limfă. Aproximativ ½ din limfa formată în organism în repaus provine de la ficat. 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui Sistemul vascular hepatic adăpostește aproximativ 450 ml de sânge, iar în condiții patologice un volum suplimentar de 500 1000 ml. Ficatul este un organ mare, extensibil, un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de H+, K+, fosfat și chiar enzime. Alterarea contractilității în hipoxie este inițial determinată de modificări la nivel membranar, nu de insuficiența ATP pentru mecanismul contractil. 12.3. Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor Cardiomiocitele prezintă un potențial electric de repaus, cu polaritate electrică negativă în compartimentul intracelular față de cel extracelular și cu o încărcare electrică corespunzătoare a fețelor membranei celulare, care se comportă ca un izolator electric. Ecuația Goldman stabilește cu precizie modul în care potențialul transmembranar, într-o arie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sino atrial. Acesta este constituit dintr-un grup elipsoidal (1/3/15 mm) de celule (3-5 μm diametru) localizat în peretele atrial, inferior și extern față de deschiderea venei cave superioare. Celulele sistemului excito-conductor nu pot menține un potențial membranar de repaus constant. Dintre ele, celulele sino-atriale P (pacemaker = generator de ritm) se depolarizează spontan cel mai rapid, astfel că generează potențiale de acțiune cu cea mai mare frecvență. Potențialul de acțiune în celulele P (fig. 33) durează ~200 ms, prezintă o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
pentru celulele P a fost descris anterior. Pentru celelalte tipuri de cardiomiocite este convenabil ca descrierea să fie făcută în comparație cu cele ventriculare contractile. Potențialul de acțiune de la nivelul fibrelor miocardului ventricular contractil are următoarele caractere: amplitudine 90-105 mV, potențial de repaus aproximativ -80 mV, prag de declanșare între -70 și -60 mV, durată de ~300ms (scade cu creșterea frecvenței de descărcare; ~150 ms la 200 bătăi pe minut). Principalele modificări de permeabilitate ionică ce stau la baza acestui tip de potențial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]