3,646 matches
-
nu a fost găsit nimeni vinovat pentru represiunea din Decembrie nu este, cum s-a spus, consecința modului haotic în care s-au desfășurat evenimentele: este o decizie politică a celor care, imediat după Decembrie ’89, au pactizat cu forțele represiunii, pact prin care s-a hotărât ca nimeni să nu fie pedepsit pentru crimele, mutilările și suferințele de atunci” (Rusan, 1997, p. 213). Ziaristul Petre Mihai Băcanu consideră, la deja mulți ani de la evenimentele din decembrie 1989, că „a fost
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
revoluției de după 22 decembrie, schimbul de focuri încetând doar după execuția cuplului prezidențial; 5. în privința „teroriștilor”, emite ideea că aceștia ar fi putut fi elemente fidele din Securitate, dar mizează și pe teoria „teroriștilor întâmplători”; 6. refuză culpabilizarea Armatei pentru represiunea din decembrie 1989; 7. refuză termenul „restaurație” referitor la prestația sa politică acuzată de „neo-” sau „criptocomunism”. Spre finalul cărții, Ion Iliescu își publică discursurile legate de revoluție, ținute cu diferite prilejuri. Citez aici din alocuțiunea rostită la TVR, în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Timișoara a fost, mai exact, o revoltă, la București a fost o insurecție. Scânteia revoltei timișorene nu i se pare deloc autorului a fi fost provocată sau gândită dinainte și regizată, ci născută din eroarea de calcul a organelor de represiune din România: „Afacerea Tökes a fost deci un caz de disidență greșit evaluat de organele de securitate” (p. 83). Fostul ambasador neagă teoria conspirației: „Dacă a fost vreun complot, atunci a fost unul amorf, fără căpetenii, fără organizare, fără mijloace
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
francez respinge teoria unui complot KGB sau a unei conspirații interne (a Securității) în decembrie 1989 în România. În opinia sa, intuiția de politician l-a făcut pe Iliescu să negocieze o reconciliere cu Securitatea și cu alte forțe de represiune ale regimului Ceaușescu, inclusiv cu fosta nomenclatură; Iliescu avea deja susținerea poporului, dar prin pactul cu oamenii fostei Puteri el a primit și susținerea forțelor din umbră, securiștilor și activiștilor de partid dându-li-se probabil asigurări că vor fi
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de altfel, de provocatori care erau fie agenți străini, fie securiști (p. 35). Armata, atrasă și ea, se presupune, în complot, folosește armele de foc în așa fel încât să facă starea de revoluție credibilă; și Securitatea a participat la represiune, dar într-o măsură mai mică decât Armata, afirmă Radu Portocală. Din 20 decembrie, presa occidentală este dezinformată programat și ritualic în privința victimelor, fiind lansată ideea de masacru și genocid. Încă înainte de 20 decembrie, posturile străine de radio răspândesc zvonul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fost uslaș, marcat de profesia sa (respectiv de îndoctrinarea la care a fost supus de regimul ceaușist) și de anumite erori tragice petrecute în decembrie 1989, cărora le-au căzut victime membri USLA. * Generalul Ion Coman, apparatcik ceaușist implicat în represiunea de la Timișoara și condamnat în Procesul de la Timișoara, scrie o carte în care, în mod previzibil, susține teoria complotului extern (Timișoara. Zece ani de la sângerosul decembrie 1989. Documentar, 1999). Autorul consideră că în evoluția evenimentelor din capitala bănățeană au existat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Ion Coman nu acuză în mod limpede și nu rostește numele țării respective); 2. a doua etapă (19-22 decembrie) a fost dominată de demonstrațiile pașnice împotriva regimului, revoluția surclasând provocările începutului revoltei. Pentru Ion Coman, Armata este instituția vinovată de represiune (pe lângă comandourile de transfugi maghiari), prin generalul Vasile Milea și subordonații săi, generalii Ștefan Gușe și Victor Athanasie Stănculescu, care au dat ordinul de a se trage în populație, retragerea armatei în cazărmi făcându-se abia în 20 decembrie. Cartea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Coman nu are demonstrație; ea se dorește a fi mărturia unui fost apparatcik ceaușist, umilit public și judecat, a cărui mentalitate a rămas comunistă, și care încearcă o revanșă târzie pentru a se deculpabiliza pentru că a fost unul dintre liderii represiunii de la Timișoara. * Dacă, în 1999, Constantin Sava și Constantin Monac au publicat o carte (Adevăr despre decembrie 1989. Conspirație, diversiune, revoluție...) în care, bazându-se pe Arhivele Armatei, au acuzat un complot extern împotriva României, complot pe care s-a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Lucrarea semnată de Sava și Monac este, de fapt, o antologie de documente de arhivă, dar nu are valoare interpretativă și este foarte rigidă inclusiv la nivel documentar, întrucât autorii se bazează și citează strict documente aparținând fostului organ de represiune din România și Ministerului Afacerilor Externe. Cu alte cuvinte, cei doi autori prezintă exclusiv activitatea informativă a instituțiilor și organismelor care îl informau pe Ceaușescu despre „agenturile străine”, fără să fie prezentată și tabăra cealaltă (de pildă, ce note informative
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în complot (Armata și Securitatea), Armata a fost mai implicată concret, dar Securitatea a fost cea care a profitat de puci (mai exact, grupul condus de Virgil Măgureanu). Vălenaș acreditează ideea că Securitatea a fost cel mai puțin implicată în represiunea din decembrie 1989, unde rolul esențial l-ar fi avut Armata, considerând că Securitatea trecuse (in corpore, subliniază ziaristul) de partea complotiștilor în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989. Complotul intern și cel extern (internațional, cel puțin la Timișoara
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în decembrie 1989 în România; 5. dacă a fost revoluție sau lovitură de stat (p. 34). Pentru a răspunde acestor întrebări, au fost audiați membri ai Comitetului Central al PCR implicați în reprimarea din decembrie 1989, conducători ai serviciilor de represiune, comandanți militari și alți apparatciki ceaușiști. Susținând teza unei lovituri de stat românești în primul rând, dar combinată cu logistica unui complot extern, Săndulescu vorbește despre o „structură autohtonă mixtă, militară și civilă, a puciștilor” (p. 16), un rol aparte
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
punct de vedere, revoluția română a fost o farsă politică prin intermediul căreia KGB-ul (în special) a izbândit cu ajutorul trădătorilor români pro-moscoviți. Autorul consideră că au existat patru categorii de români angrenați în evenimentele din decembrie 1989: 1. forțele de represiune (militari din MApN și MI); 2. manifestanții pașnici; 3. incitatorii (în mod eronat asimilați demonstranților); și 4. cei care preferau să fie spectatori (acestora li s-au adăugat și observatori străini, care monitorizau situația din România, țara fiind împânzită de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fie spectatori (acestora li s-au adăugat și observatori străini, care monitorizau situația din România, țara fiind împânzită de agenți și ziariști străini). Călin Cernăianu afirmă că Nicolae Ceaușescu nu a dat ordin să se tragă în demonstranți, echipele de represiune din Timișoara și din celelalte orașe (inclusiv Bucureștiul) acționând nu la comanda sa, ci probabil la ordinul unor înalți ofițeri din Armată sau chiar din Securitate (p. 17). Securitatea l-a dezinformat constant pe Ceaușescu asupra stării de spirit a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
puci, ea a fost marginalizată și obstrucționată de echipa pro-sovietică a lui Ion Iliescu! * Ziarista austriacă Antonia Rados acuză fățiș și amănunțit - în cartea sa Complotul Securității. Revoluția trădată din România (1999) - o conspirație internă patronată de fostul organ de represiune din România comunistă. Mai întâi critică manipularea mediatică a Occidentului de către Securitate, care a oferit Vestului un „spectacol revoluționar” cu „genocid” și „teroriști”, regizat din timp, dar și adaptat pe parcurs. Apoi, ca într-o piesă de teatru, autoarea inventariază
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pe de o parte provoca mulțimea ieșită în stradă, cu ajutorul unor membri de-ai săi care distrugeau însemnele comuniste și instigau la revoltă, iar pe de altă parte, securiști combinați cu milițieni, armată și trupe de grăniceri au participat la represiune. La București, Ceaușescu a intuit trădarea și complotul, și chiar a inițiat la un moment dat destituirea capilor Securității și Armatei, pentru a prelua controlul total, întrucât aceștia au amânat punerea în practică a reprimării populației ieșite în stradă. Complotul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
anticeaușiști, care urmau să strige lozinci împotriva dictatorului, încurajând mulțimea. Ca și la Timișoara, și aici Securitatea va face un joc dublu: pe de o parte incită la protest mulțimea strânsă în Piața Palatului, iar pe de altă parte pregătește represiunea. În ziua de 22 decembrie, o dată cu formarea noilor nuclee masive de opoziție în stradă, generalul Vasile Milea, fidel lui Ceaușescu, este împușcat; încă înainte de fuga lui Ceaușescu, generalul Iulian Vlad, șeful Securității, retrage trupelor și ofițerilor din subordinea sa permisiunea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
apoi Victor Athanasie Stănculescu); ceva mai târziu, în martie, va intra oficial pe rol și Virgil Măgureanu. Mai cu seamă prin încorporarea Securității în Armată, s-a încercat uitarea intenționată a rolului pe care Securitatea îl avusese ca organism de represiune în timpul comunismului; totuși, jocul nu a izbutit întru totul, deoarece generalul Iulian Vlad (deși făcea parte din complot) a fost în cele în urmă arestat. În condițiile date, mai lipsea doar procesul cuplului Ceaușescu: lichidarea acestora este hotărâtă de capii
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
alte cuvinte, în cele din urmă Securitatea a fost compromisă în decembrie 1989, deși generalul Iulian Vlad colaborase cu noul regim instaurat după fuga lui Ceaușescu. Psihoza declanșată la nivelul populației identifica limpede în „teroriști” pe membrii fostului aparat de represiune (Securitatea) și de-abia apoi credita identitatea presupușilor teroriști ca aparținând unor arabi, mercenari etc. Dacă Securitatea ar fi fost întru totul organismul din spatele complotului, ea nu ar fi îngăduit ca membrii săi să fie demonizați și, mai ales, să
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
1989 a fost un schimb între generații de comuniști (Săndulescu, 1997, pp. 401, 411-412). Nicu Ceaușescu mai afirmă că generalul Vasile Milea ar fi fost ucis de puciști tocmai pentru că îi era fidel lui Nicolae Ceaușescu și de aceea coordonase represiunea de la Timișoara și cea din 21 decembrie, de la București. Unii foști apparatciki s-au pronunțat anonim asupra revoluției. Astfel, un fost nomenclaturist (mărturia lui este cuprinsă în cartea semnată de Ursu-Gheorghiu, Cine l-a împușcat pe Ceaușescu?, 1994) afirmă că
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fost astfel propice unei explozii populare spontane” (p. 204); „Revoluția română s-a născut dintr-o disperare absolută: tinerii care au ieșit în stradă știau că vor fi uciși, dar refuzau să mai accepte prelungirea opresiunii” (p. 205). Frica de represiune a fost depășită de indignarea și furia mulțimilor. Cazul Tökes nu este văzut ca făcând parte dintr-un complot extern, ci doar ca o scânteie: „Actul de nesupunere civică de inspirație religioasă a dezlănțuit o formidabilă revoltă de masă împotriva
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
protestatare din țară; prin urmare, cele două instituții erau strict interesate ca Nicolae Ceaușescu să dispară (p. 116). În cadrul presupusului puci, un rol ambiguu, dar esențial l-a avut Victor Athanasie Stănculescu, acesta fiind pe de o parte implicat în represiunea de la Timișoara, asistând fuga lui Ceaușescu de pe clădirea Comitetului Central, iar pe de altă parte fiind un pion important în conspirația militară care a funcționat totuși în sensul prăbușirii regimului ceaușist. Amestecul de revoluție și conspirație este vădit, în opinia
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
interior, România a fost salvată de generalii Ștefan Gușe și Iulian Vlad, care nu au acceptat noua invazie sovietică în România - motiv pentru care cei doi au fost izolați și mai apoi sancționați. În 21 decembrie 1989, în București, la represiune au participat Miliția, Armata, diverși civili și franctirori (dotați cu arme cu lunetă) plasați pe acoperișuri, însă „Securitatea națională a fost în întregime de partea poporului și a Revoluției” (p. 192). „Teroriștii” au existat și, în majoritatea cazurilor, ar fi
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
anticeaușiste. După fuga cuplului Ceaușescu, Rateș consideră că răscoala-revolta-revoluția a devenit confuză, alunecoasă, încâlcită, fiind caracterizată drept „un amestec sordid de suspectate conspirații, violență de stradă, goană după putere, încercări de reformă politică și economică, experimente electorale, strădanii idealiste și represiune brutală” (p. 68), toate aceste elemente punând sub semnul întrebării însăși revoluția română. Televiziunea este văzută de autor ca reprezentând, din ziua de 22 decembrie, centrul vital al noii Puteri. Ca mulți alți analiști, Rateș speculează faptul că, deși din
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care o credita în continuare ca fiindu-i aliată. Înainte de prăbușirea regimului său, în ședințele CPEx, Ceaușescu, cel puțin la nivel verbal, s-a dovedit a fi însă un șef de stat dispus la orice fel de măsuri extreme de represiune împotriva propriului popor. Procesul care i-a fost intentat a fost considerat - de către analiștii din țară și din străinătate - o catastrofă juridică, o mascaradă, o piesă absurdă, un asasinat politic. Procesul a fost expeditiv și sumar (prin procedură fulger, cum
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în 22 decembrie 1989, pentru a evidenția mitul „monstrului” Ceaușescu și al „monstruoasei” Securități, acolita esențială a dictatorului. Nici Ceaușescu, nici Securitatea nu aveau nevoie de o asemenea proiecție demonizatoare, pentru simplul fapt că prestația dictatorului și a organului de represiune internă erau îndeajuns de sumbre și violente. Unii ziariști occidentali au considerat că filmările cadavrelor mutilate din gropile comune de la Timișoara ar fi reprezentat „simbolul celei mai mari minciuni mediatice din întreaga istorie a televiziunii” (Mommerency în Selys, 1992, p.
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]