1,218 matches
-
fi eventual asimilată cu „claustrofobia socială”, pe care o impune În cetate. Este gustul, chemarea pentru spațiile deschise care oferă perspectiva largă, nelimitată a unei perpetue libertăți. Ea reprezintă o incompletă desprindere de natură, de condiția physis-ului primordial, originar. Este repulsia sau teama de „situațiile Închise” ale vieții, specifică unor comunități umane cu o marcată notă psihomorală de factură emoțional-pasională. Semnificația nomadismului este legată de identificarea cu sentimentul timpului care curge, iar acesta este asociat spațiului nelimitat. Din acest motiv, spiritul
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
consolare, de mângâiere, de Încurajare este un ajutor, o susținere, o acțiune psihomorală extrem de importantă. Cuvintele construiesc o atmosferă de conversație care atrage și interesează, captivează sau care, dimpotrivă, pot Îndepărta persoanele una de alta, le pot traumatiza produce anxietate, repulsie. Cuvântul creează o ambianță de intimitate pe care o conferă conversația cu efect terapeutic, asupra celor cărora li se adresează. El construiește o atmosferă de cooperare, de colaborare, de consens. În plus, cuvântul este cel care oferă certitudine, Încredere, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
vor putea comunica liber, degajat, sincer. Atmosfera care se stabilește Între ele va avea un caracter tensionat, Încărcat din punct de vedere emoțional-afectiv negativ, de respingere reciprocă, care, de fiecare dată, va constitui un motiv de iritare, de conflict, de repulsie. Vor resimți această ambianță atmosferică ca fiindu-le străină, reprezentând o sursă de disconfort reciproc. Dezacordul dintre persoane poate să se producă imediat, o dată cu primul moment al Întâlnirii, sau poate să se dezvolte În timp, amplificându-se de la simpla tensiune
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și care modifică relațiile interpersonale, comunicarea. Prin natura sa, conflictul are o latură psihologică, de confruntare combativă, și o latură morală, de schimbare a atitudinii față de celălalt, prin devalorizarea acestuia ca persoană. În cazul conflictului, instinctul combativ este dublat de repulsie, ură, antipatie, dorința de a-l domina și de a-l desființa pe celălalt. În conflict, persoanele devin adversari, Între ele sunt sentimente negative, de refuz și de respingere reciprocă. Conflictele par a fi inevitabile. Ele se pot produce oricând
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sau În conflict. Orice evitare este o reacție interioară a mea, o atitudine care este declanșată de imaginea persoanei cu care sunt În contact sau de incertitudinea situației cu care mă confrunt. Imaginea celuilalt Îmi poate trezi sentimente negative (dispreț, repulsie, teamă, dezgust fizic, neîncredere etc.Ă. Acestea toate mă vor Îndepărta de persoana respectivă, pe care o voi evita, voi căuta să nu o mai Întâlnesc. Același lucru se petrece În cazul situațiilor neclare, incerte, care-mi trezesc aceeași gamă
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
prin acea mai urîtă și mai barbară?”6) într-un poem al unui autor simpatizat atunci dăm peste versul: „Orchestra încetase barbara rapsodie”7). O compoziție nouă, fără îndoială! Și exemplele ar putea continua. La Bacovia, „barbar” nu exprimă însă repulsia, dezgustul, oroarea, ci un soi de fascinație. „Barbar, cînta femeia - aceea” înseamnă că ea cînta aspru, straniu, dar (continuarea o arată) răscolitor, memorabil. Cîntăreața (în care unii au văzut simbolul poeziei)8) își răcnea durerea și, în același timp, o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în marginea unor situații analoage. „Eu sunt un monstru pentru voi” „Monstru” e unul dintre cele mai tari cuvinte folosite de Bacovia în opera sa. în mod obișnuit, el evocă o ființă teratologică, diformă, o aberație a naturii, care inspiră repulsie și teamă. Aci, în „Serenada muncitorului”1), „monstru” e însă cel care se deosebește de inșii „normali” prin faptul că gîndește diferit, inovator, îndrăzneț și neliniștește cu ideile sale . E idealistul redus de adversari la o imagine calomnioasă, caricaturală, propagandistică
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
estetică: tipii pudrați ca niște paiațe, eventual și cu buzele înroșite, nu pot fi decît frivoli, dubioși. O scenă din romanul Purgatoriul, de Corneliu Moldovanu, e caracteristică pentru acest fel de a gîndi: arhitectul Mircea Trestian simte un soi de repulsie față de doctorul și omul politic Crevedia, de la prima întîlnire, numai văzîndu-l „pudrat, pomădat”7). în cazul bărbaților, fardarea cerea „instincte de lux” și un anume curaj, chiar într-o epocă de creștere a libertinajului, cum a fost deceniul de după primul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
304. 10. Mihail Al. Ciocîlteu, Op. cit., p. 101. Curiozități financiare 1. Opere, p. 55. Bacovia vorbește uneori „tehnic” despre bani („într-un dulap dădu peste niște hîrtie monetă, necesară prezentului” - p. 349), ca preocupare curentă, dar și, alteori, sarcastic, cu repulsie, dezgustat că mercantilismul s-a extins și asupra sentimentelor, că „orice se vinde”, că „orice e marfă”. („Legendă”, - p. 177) 2. Opere, 3, ediție citată, p. 73. 3. File de jurnal, Selecție de texte de Mihai Neagu Basarab, Ed. Eminescu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
avea de două ori vârsta ei, Christine Hoevelt, cu care Michel se va căsători doar un an mai târziu, în 1926, la încurajările Margueritei. Gelozia se instalase între ele, dar o gelozie cu o anumită particularitate: se descoperise simțind atât repulsie cât și atracție față de femei. Conflictul continuu din mintea ei îi dădea energie. Pe de o parte i-a dedicat lucrări Christinei și a cultivat relațiile cu ea în calitate de mamă vitregă, iar pe de altă parte o discredita în ochii
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
miniștrilor în funcție. Acest fapt pare paradoxal având în vedere că mass media, grupurile organizate și publicul larg pun atât de mult accent pe executivele naționale. Nu este însă decât una dintre contradicțiile suscitate de guverne. Guvernele provoacă atracție și repulsie deopotrivă, pentru că sunt puternice, cel puțin aparent, și pentru că le conferă membrilor o aură de putere, de auctoritas, care fascinează și incită, dar care totodată îngrijorează și, în cel mai rău caz, înspăimântă pe aceia care sunt subiecți și spectatori
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
-i moartea: rotund precum era rotundul/ când nu existau cranii/ rodul acesta crematorial"), căci ființa cezarivănesciană pare marcată de la început de morbul descompunerii lente, insidioase, voluptuoase. Marca definitorie a acestei fatale predestinări este trupul, închisoarea carnală a cărei contemplare provoacă repulsie ori spaimă: "nu-și uită carnea tiparul ei ciudat!/ veșnice creștete umede se-ndeasă spre mine/ ca o pasăre deasupra unei oștiri le văd foind și mă sperii,/ nu-și uită carnea tiparul ei ciudat!// !niciun rege-al înțelepciunii n-o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
supus un alt om. De altfel, titlul romanului Obidiți și umiliți a fost cel care m-a călăuzit spre Dostoievski pe cînd aveam cincisprezece ani. De-a lungul întregii vieți, încă de cînd eram foarte tînăr, disprețul mi-a stîrnit repulsie, un rău interior pricinuit de gîndul jignirii și umilirii unei ființe omenești. Acesta este, îmi închipui, unul dintre motivele pentru care eram atît de apropiat de ideea de fraternitate și simțeam devotament față de omenire. Un alt motiv izvora din accidentul
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
se schimbe în fond. Mulți dintre cei care sprijineau mișcările sau războaiele de independență împotriva țării lor se vor consacra cauzei Lumii a Treia sau vor îmbrățișa antiamericanismul și antisionismul. Însă oprobriul atașat ideii de Europă scade, eliminînd rușinea sau repulsia din sentimentul de apartenență. Astfel, purificarea ideii europene va înlătura un obstacol major din calea adeziunii europene, fără a conduce însă la aceasta. 3 Crize de cultură și civilizație Europa s-a micșorat atunci cînd destinul său a ajuns în
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
programul sportiv. Expunerea la scene de violență înaintea experimentului a dus la o banalizare a actelor violente, care provoacă mai puține emoții și respingere, pentru că sunt repetate. Copiii expuși în mod regulat la astfel de scene privesc cu mai puțină repulsie ideea de a comite acte violente sau de a asista la acestea. Alte experimente au arătat că vizionarea regulată a unor programe violente produce o adevărată desensibilizare emoțională a telespectatori: în timp ce unui telespectator mai puțin obișnuit cu aceste scene îi
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
puțin severă (implicarea opiniei publice internaționale în conflictul din Iugoslavia inter alia). Socializarea în era postdatoriei anulează obligația devotamentului, autosacrificiului (existența prin procură a femeilor, practicată timp de secole de "jumătatea anonimă" a umanității), dar consolidează ceea ce Rousseau numea compasiune, repulsia de a-l vedea pe semenul tău în suferință, repulsie izvorîtă mai puțin dintr-o rigidă educație morală, cît din interiorizarea unui model de realizare individuală (self-fulfillment, accomplissement personnel etc.). Una din două persoane chestionate menționează toleranța ca o calitate
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
inter alia). Socializarea în era postdatoriei anulează obligația devotamentului, autosacrificiului (existența prin procură a femeilor, practicată timp de secole de "jumătatea anonimă" a umanității), dar consolidează ceea ce Rousseau numea compasiune, repulsia de a-l vedea pe semenul tău în suferință, repulsie izvorîtă mai puțin dintr-o rigidă educație morală, cît din interiorizarea unui model de realizare individuală (self-fulfillment, accomplissement personnel etc.). Una din două persoane chestionate menționează toleranța ca o calitate esențială ce trebuie educată la copii și necesitatea ca toate
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
își încredințează moștenirea. Însă rămâne suspectă docilitatea cu care a fost abandonat celălalt stâlp formativ, televiziunea, lăsată bucuros în mâna inamicului. Televiziunea comercială mai treacă-meargă, dar cea publică?" (Barrico, 2009, p. 183) Poate că raționamentul a fost unul generat de repulsia față de dezastrele secolului XX, poate că atrocitățile acestui secol au fost puse pe seama modelului luminist, centrat pe rațiune ca instrument de căutare a sensului, pe efortul descoperirii și punerii în valoare a acelui sens unic, care le exclude pe toate
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
uneori o foame constantă și mănâncă peste capacitatea lor de a digera; sau ei nu au apetit dimineața, dar sunt înfometați la celalalte mese. Dorințe mari pentru anumite lucruri, dar când le primesc nu le mai vor. De fapt, au repulsie pentru acestea (vedem asta mai des la copii decât la adulți). Capricioși. Cefalee de la foame (sau când nu mănâncă la timp). Apetit vorace, deși sunt emaciați. Stomac: Slăbiciune, senzație ca s-a dus totul. Tânjeste după carne, dar respinge carnea
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
subiectivă (vezi Jamison, 1994, despre „spațiile contradictorii” ale plăcerii și ale seducției cyborgiceă, cât și în forma unei materialități contingente în relația uman-computer. Diverse căi seducătoare, inclusiv în înțelesul baudrillardian al seducției în simulare, adesea paradoxale, provocând deopotrivă atracție și repulsie, fascinație și spaimă, contribuie la emergența dorinței cyborgice de conexiune într-o rețea a fluxurilor viscerale, sociale, comunicaționale etc. sau de fuziune într-un sistem om-mașină al întreruperilor și al reluărilor continue. Raportarea emoțională a umanului la tehnologiile computerului (prin
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mașinii a devenit insuportabil pentru corpurile fără organe (...Ă. Corpul fără organe opune mașinilor-organe suprafața sa glisantă, opacă și moale. Fluxurilor legate, conectate și întrerupte le opune fluidul său amorf, nediferențiat (Deleuze și Guattari, 1972, p. 15Ă. Acest fenomen de repulsie și de negare constituie starea paranoică a mașinii: stadiul ontologic în care corpul fără organe respinge mașinile dezirante. Însă în cadrul acestui nivel de opoziție, între procesele productive ale mașinilor dezirante și caracterul neproductiv al corpului fără organe are loc geneza
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a mașinii paranoice (la machine paranoïaqueă: „mașina paranoică este un avatar al mașinilor dezirante: ea rezultă din raportul mașinilor dezirante cu corpul fără organe, în timp ce acesta nu mai poate să le suporte”. (Deleuze și Guattari, 1972, pp. 15-16Ă. Fenomenul succesiv repulsiei este însă fenomenul de atracție: „mașina miraculantă” (la machine miraculanteă este stadiul ontologic în care corpul fără organe atrage mașinile dezirante: „O mașină a atracției succede, poate succede astfel mașinii repulsive: o mașină miraculantă după o mașină paranoică”. (Deleuze și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
medial. Performările artei trupești, deși angrenează un întreg ansamblu de tehnologii și medii, nu sunt lipsite de durere, resuscitând trăirea corporal-umană în cadrul sistemului cyborgic. De asemenea, acestea provoacă, în rândul publicului, o senzație stranie, amestecând emoție și teroare, atracție și repulsie (în termeni deleuzo-guattarieniă, publicul resimțind un fior aproape visceral la receptare. Sentimentul este de asistare la o luptă între uman și nonuman, la un spectacol cu o întreagă desfășurare de forțe între om și animal, natural și tehnic. Prin urmare
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
postumanismul nu este antiumanism, chiar dacă consemnează „sfârșitul” unei anumite versiuni a umanului, putând provoca, nu doar entuziasm și plăcere, ci și teroare și scepticism sau, în termenii deleuzo-guattarieni (vezi primul capitolă ai „mașinii paranoice” și ai „mașinii miraculante”, atracție și repulsie. Criticând scenariile utopice sau distopice, paradisiace sau apocaliptice, propunem o viziune a postumanismulului care să surprindă aspectele multivalente și multipolarizate ale congruenței om-mașină în situații concrete și să chestioneze visul sau, de cealaltă parte, coșmarul destrupării. Direcționându-se pe traseul destabilizării
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
identitatea umane sunt simple constructe culturale. Nici una dintre cele două perspective nu reușește să pună în lumină caracterul biologic al corpului sau caracterul întrupat al conștiinței și ambele pot fi învinuite de decorporalizarea subiectului uman (pe de o parte prin repulsia față de trupul organic, pe de altă parte prin disoluția acestuia deopotrivă ca materie și „eu”Ă. Ambele reduc corpul la o simplă suprafață, fie prin negarea substanței și a adâncimii, fie prin imaginificare și discursivizare. 23. Studii empirice dovedesc că
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]