2,221 matches
-
cuprinse În trei registre, ca „impresie”. O primă perioadă de expansivitate și optimism, caracteristice copilăriei și tinereții, o a doua etapă de echilibru stabil, de bine și siguranță, ca atribute ale adultului și, În fine, o perioadă de declin și resemnare specifice bătrâneții. Natural că aceste impresii au În primul rând o conotație valorică, de factură morală și socioculturală, dar acestea nu exclud substratul biologic și psihologic al etapelor de viață respective. Ceea ce este Însă cel mai important de scos În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În primul rând, refuzul ideii că „moartea este ultimul termen” (K. Jaspersă care Închide existența, precum și faptul că „omul este ființă destinată morții” (M. Heideggeră. Aceste afirmații nu pot fi nici respinse, nici acceptate, deși ele cuprind o notă de resemnare În fața unor acte care nu pot fi nici influențate și nici Înțelese. Problema esențială este reprezentată de destin. Se Încheie aici, În lumea realității fizice externe, existența persoanei umane, sau ea continuă și dincolo de moartea individului? Este sufletul la fel de perisabil
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
viața fetei sale, în cele din urmă o pierde. Mai toți își află liniștea numai dacă acționează după legile moralei, precum maica Teofana din Împăcare. Alteori, când vor să se împotrivească ursitei, ei își provoacă suferințe, îndurate cu stoicism, cu resemnare, convinși că, totuși, destinul, determinat de însăși firea lor, îi va înfrânge. Dacă reușesc să se transforme, ajung la seninătate sufletească, asemenea lui Paraschiv Ciulic din Vecinii (II). Scriitorul este un moralist care îndeamnă la cumpătare. Excesul este funest, și
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
voi putea asimila decât epigraful pe care Arion Roșu i l-a ales din Valéry: „Nos plus claires idées sont filles d’un travail obscur”. În România contemporană Însă, din păcate, n-am Învățat nimic eficace despre Asia. Dar vechii resemnări Îi pot alătura În sfârșit mulțumirile pentru boierul Constantin Cornescu Oltelniceanu, care și-a vândut acum 170 de ani cele câteva moșii pentru a-și cumpăra noile volume din Journal Asiatique: răscumpărate de la Dionisie Romano (care voia să scrie la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
nu au mai fost Încheiate 2, deși la biblioteca Regenstein din Chicago e posibil să se afle Încă multe amănunte care, citite cu atenție și cu pricepere de un istoric al religiilor, pot lumina rădăcinile acestui abandon 3. Stoicismul sau resemnarea implicită din atitudinea lui conduc, freatic, la asumarea altor raporturi, vom vedea, cu anumite premise teozofice, și de aici la descoperirea fantasticului compus din personaje sau evenimente reale e un drum direct, pe care Eliade Îl parcurge. Doamna Zerlendi Întreba
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
se părea de străin”. Volumul Rouă medievală (1996) se deschide, dantesc, cu precizarea metaforică a vârstei spirituale a autorului, aflat „în zenitul vieții” ca un „cerc, un alburiu disc”. Aici se adună teme majore: moartea, neputința atingerii idealului, dragostea, teama, resemnarea prin meditație, condiția poetului. Permanenta luptă a spiritului cu trupul culminează în poezia Umbră și semn, unde corpul împietrit, ca mort, ascunde liniștea interioară ce așteaptă fiorul declanșator de energii. În imaginarea trupului se mizează pe o înlănțuire de simboluri
SCARLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
Premiul Asociației Autorilor Liberi de Limbă Germană (1993), Premiul revistei „Poesis” (1994), Premiul Frontiera Poesis (1998, 2000), Premiul jubiliar „Goethe” (1999), Premiul revistei „Convorbiri literare” (2001). Principala sursă a poeziei lui S. e tristețea. Discursul liric transmite îndeosebi anxietăți, dezamăgiri, resemnări, reculegeri, așteptări, uneori și luciri de speranță, chiar euforii, dar în expresie potolită. Sentimentul predominant este unul de Weltschmerz, atenuat prin procedări disimulative, acoperit de măști mai mult sau mai puțin sofisticate. Dacă la începutul aventurii sale lirice poetul se
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
înceta după 1924, deși continuă să scrie, în manuscris păstrându-se încă două caiete de sonete. Prima parte a culegerii din 1920 conține o poezie generată de rememorări, de retrăirea unei copilării întunecate de moartea mamei, de meditații triste și resemnare dureroasă. Timpul pare comprimat într-un prezent fără viitor, umbrele celor duși apasă obsesiv sufletul, provocând o stare de „durere trudită”, toamna trezește „o cântare strunată-n plâns” etc. Deși tonul elegiac mai persistă o vreme, primăvara, cu „înfiorate balsamuri dulci
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
fie organizate ulterior într-o amplă comedie a slăbiciunilor omenești. Caracterizate de o onomastică îngroșată, personajele, descrise pe un ton sobru, doar aparent serios, cu obiectivitate și imparțialitate - de unde și efectul comic -, suferă inevitabil eșecuri pe care le primesc cu resemnare. Romanele Expediția (1972), Figuranții și Baltazar (ambele în 1974), Inocentul (1980) tratează aceeași umanitate, dar în raporturi mai complexe. Aceleași ființe alienate, în curs inexorabil de prăbușire (la fel ca și „casa cu molii” unde trăiesc membrii clanului Vesper din
SERBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289640_a_290969]
-
potentaților locali ai unui sat aflat sub apă, după inundații (Râmele), din partea modestului arhitect accidentat de un important personaj, care se comportă nu ca victimă, ci, pur și simplu, ca un umil profitor (Oamenii pe care îi cunoșteam) - sau de resemnare din partea unui soț care își reprimă, prin jocul sorții, „surâsul” (Surâs interzis). Alteori, din fragmente aparent disparate, ce nu par a avea vreo legătură unele cu altele, se reface traiectoria vieții unor tinere, fiecare cu împlinirile și neîmplinirile ei, dar
SIPOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
și de o predispoziție temperamentală. Cuvinte mari, ca „soarta”, „fericirea”, „viața și moartea”, „dreptatea”, revin în versurile sale, de tentă meditativă, poetul mărturisindu-și tristețea în fața curgerii de neoprit a timpului, jalea pentru tinerețea apusă, teama de moarte, dar și resemnarea dinaintea providenței. S., care își dedică volumul „patrioților” vremii, aduce un prinos de dragoste pământului Moldovei (Moldova). Totul e spus în stihuri simple, cam naive, prin care se obțin uneori (Obșteasca petrecere a carnavalului) și efecte mai notabile. SCRIERI: Fabule
SARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289492_a_290821]
-
special la personalitățile introvertite sau la cele de tip schizoid net. În patologie, hipostenia favorizează dezvoltarea stărilor depresive, a neurasteniilor, depresiilor secundare, depresiilor melancoliforme periodice, caz în care poate lua aspectul izolării, inactivității cu închidere în sine (schizofrenie) sau al resemnării inerte. Tipurile de activitate se mai clasifică și după obiectul acesteia. În sensul acesta reținem următoarele: activitatea școlară de instruire și formare intelectuală, de deprindere a unor cunoștințe și activități, de învățare a unor comportamente; activitatea profesională, care se exercită
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în raport cu viața; criza de involuție, reprezentată prin următoarele: menopauza și andropauza; atingerea vârstei de retragere din activitatea profesională; involuția, caracterizată prin: prima bătrânețe, asociată cu o stare de neliniște; a doua perioadă a bătrâneții, caracterizată prin adoptarea unei atitudinii de resemnare și înțelepciune; perspectiva morții. Fig. Etapele de viață Pentru fiecare etapă a vieții sunt specifice anumite motivații, aspirații, norme de comportament și un anumit model de activitate psihobiologică și psihosocială. În plus, așa cum se poate vedea, fiecărei etape îi corespund
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
încercări” prin care se operează „tranziția” de la un tip de model la altul. În sensul acesta, „modele” reprezintă „etapele de tranziție” către altceva, către un „model stabil” din punct de vedere valoric. Va trebui în cazul acesta să acceptăm cu resemnare „criza valorilor” sau să încercăm să găsim soluții? Evident că se impune adoptarea unor soluții. În cazul acesta, singura strategie valabilă și rațională este reprezentată prin cuplarea „reformei sistemului de educație/instrucție” cu „măsurile de igienă mintală”. Faptul este posibil
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o stare de tensiune, de angoasă, legată de resimțirea limitelor, care „închide” câmpul de acțiune al persoanei, limitându-i libertatea individuală; d) apar sentimentul de disperare și ideea de suicid, ca „soluție” a ieșirii din situație; e) atitudinea finală de resemnare, de renunțare la luptă și de acceptare a situației ca o „fatalitate” imposibil de depășit. În felul acesta, orice persoană angajată într-o situație-limită devine o persoană-limită. Ea este obligată în mod absolut și excesiv să reflecteze asupra situației respective
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de negocieri (poate „se va putea rezolva”, poate „vom face ceva”) și de căutări de soluții disperate (medicină alternativă, naturistă, bioenergie, homeopatie); d) faza a patra, marcată de depresie, mutism, izolare și prăbușire. e) faza a cincea sau faza de resemnare, când se instalează liniștea, acceptarea situației. Se poate vedea clar din cele de mai sus că starea de sănătate mintală înregistrează nuanțe și grade diferite de modificare, ea nefiind considerată o alternativă normală a bolii, care este alternativa patologică. Sunt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
morale, sufletești, de vârstă etc. Pentru K. Jaspers, „suferința este diminuarea vieții, o aneantizare, dincolo de care începe moartea”. M. Scheler remarcă mai multe forme de atitudine în fața suferinței: este respinsă, se luptă împotriva ei; este acceptată cu un sentiment de resemnare; este ignorată, desconsiderată; individul este copleșit de suferință. Opusul suferinței este fericirea. Dacă suferința este echivalentă cu eșecul, fericirea reprezintă împlinirea persoanei. A suferi înseamnă a fi nefericit. Suferința e cea care îmi revelează condiția mea de muritor, spune K.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
traume psihosociale, familiale, profesionale; c) tulburările psihice: nevrotice, psihotice, psihopatice, de comportament. De natura personalității individului depinde modul de rezolvare a situațiilor de viață ale individului, care, la rândul lui, depinde de următoarele aspecte: conflicte, conduite de refugiu, delicte, crime, resemnare, suicid. În acest proces acționează trei grupe de factori, și anume: variabilele independente, legate de procesul de creștere, dezvoltare și socializare ale personalității; variabilele circumstanțiale în care intră structura personalității propriu-zise; variabilele dependente, care reprezintă modul de rezolvare de către individ
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
boală și situația de bolnav au fost studiate în relație cu tipul de personalitate și sintetizate după cum urmează (Athanasiu A, 1983): Atitudinea combativă, proprie pacienților cu o personalitate caracterizată prin echilibru psihic și robustețe, permite o bună adaptare la realitate; Resemnarea, atitudine caracteristică bolnavilor cu personalitate evitantă, cu stări depresive, dezinteresați; Refugiul în boală, datorită beneficiilor secundare, apare la pacienții cu "personalitate pitiatică", exacerbată de către stresul conștiinței bolii; Problematizarea atitudinea bolnavilor care consideră boala fie o pedeapsă pentru faptele care-i
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
Starea prințesei s-a înrăutățit cu fiecare zi care trecea. În cele din urmă la 28 martie 1874 copila muri. Avea numai trei ani și șase luni când s-a stins din viață. „Ea îndurase suferințele sale cu o dulce resemnare. La început, nu voia să fie pusă în pat. «Dacă mă culc - spunea ea - voi adormi și nu mă voi mai redeștepta». În para călduri ce o ardea, ea cerea mereu apă din Peleș, din acel Peleș pe ale cărui
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
34 footnote> După mai puțin de patru ani de viață, prințesa Maria, a murit lăsând o mare durere în sufletul părinților și o tristețe fără margini ce a cuprins toată țara. După moartea prințesei Maria, familia pleacă la Sinaia pentru resemnare. Suveranii sosesc la Sinaia la 15 iunie 1874, iar la 3/15 iulie pleacă în străinătate. Principesa Maria a României a lăsat drept moștenire mamei sale Elisabeta, țara în care se născuse și poporul pe care-l iubise. În noapte
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
Artere de taină (1979) include versuri sub pecetea misterului, cu un motiv esențial - roua - și cu multă ambiguitate, pe care o susțin oglinzile, zidurile, cercurile și cristalele aproape esoterice. Poetul se vede prins între dor și efemer, între amintiri și resemnare, trăind într-un timp aproape barbian („după rouă”), iar tăcerea dă glas tuturor tomnatecelor amurguri: „Nu mă-ntreba de aceste tainice artere”. A doua secțiune a cărții e una de catrene ludice, istorice sau bucolice, intitulată Potire aspre: „Sorb ca
TORYNOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
Ca fragmente ale unui jurnal liric de front, poemele din ciclul Pasărea morții devin o posibilă replică la Ciclul morții al lui Camil Petrescu. Eludând spectaculosul macabru, senzaționalul terifiant, poetul comunică tragicul individual, suferința înnebunitoare a cărnii, exasperarea neputincioasă și resemnarea amară a nervilor epuizați, țipătul mut al conștiinței defuncționalizate. Maxima expresivitate se realizează în Visul negru, poem care, având ca moto versul lui E. A. Poe: „Răspunse corbul: Nevermore”, cuprinde ca refren un cuvânt german cu sonoritate asemănătoare: Hungertod („moarte prin
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
1997, 46; Popa, Reîntoarcerea, 143-147; Rusu, Membrii Academiei, 534; Petre S. Năsturel, Dar de vorbă și dar de condei, JL, 2000, 3-6; Alexandru Niculescu, La dispariția unui savant, RL, 2001, 5; Dicț. scriit. rom., IV, 615-617; Ileana Corbea, Nicolae Florescu, Resemnarea Cavalerilor, București, 2002, 207-222; Nicolae Florescu, Menirea pribegilor, București, 2003, 203-226; Manolescu, Enciclopedia, 673-675. D. H. M.
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
românești. Sarcasmul și umorul se îmbină pentru a evidenția lipsa, la noi, a sentimentului tragic: „La gurile Dunării, chiar tragedia națională/ Virează, când te aștepți mai puțin,/ în veselă serbare câmpenească” (La iarbă verde). Poetul acuză etica românilor, bazată pe resemnare și duplicitate, care pot lua forme carnavalești (ghinionul umblă îmbrăcat în noroc, moartea este îmbrăcată în rochie de mireasă). Moralistul ascuns în versurile lui V. este un ins incomod, greu de amăgit, al cărui discurs tranșant ia forma unui monolog
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]