2,142 matches
-
clienți, oglinda mulțumirii angajaților, nu mai sunt inspirate. Ă Angajamentele de livrare făcute clienților sunt deseori Încălcate. Ă Respingerile și returnările comenzilor ating cote alarmante. Ă Atitudinea dominantă a multor angajați este de genul: „Cui Îi pasă?”. Ă Apar deseori resentimente și semne de neîncredere. Ă Absenteismul și Întârzierea se amplifică. Ă Împotrivirea față de schimbare este ridicată, de vreme ce nimeni nu are Încredere În manageri. Cauzele cinismului Chiar am crezut că Încrederea Începea să funcționeze În afaceri până când acuzații care treceau escortați
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
personală (ca orice altă virtute) a compasiunii? Nu reprezintă această evoluție a moralității seculare o degenerare apocrifă a eticii ecleziale? Suspectând în orice pretenție de adevăr rivalitățile unor constelații de putere, postmodernul nu dovedește că ar fi imun față de logica resentimentului. Pentru cei care nu mai cred într-un sens final al vieții, teodiceea recurge fie la violență ca etapă necesară în dialectica rațiunii istorice (Sartre și Benjamin), fie la invenția narcotică a unei sublimități sterile (Lyotard și Deleuze). Ambele propuneri
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
afectuoasă a soției mele, Ema, căreia îi dedic această carte. În sfârșit, am primit cu multă cinste încurajările călduroase ale dlui Mihai Șora. Domnia sa m-a onorat scriind cuvântul înainte al acestui volum. Criteriile reciprocității - atât de vehemente în logica resentimentului - pălesc atunci când suferi asaltul binelui. Îi mulțumesc. Fără a escamota vreo datorie personală, generozitatea ultimei instanțe face apel la dialogul generalizat al recunoștinței. Acesta este însă un parcurs infinit, anonim și vertical. M.N. Despre autortc "Despre autor" „Mihail Neamțu a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
educație superioară gratuită. Am profitat de acest avantaj, oferindu-le studenților africani burse pentru a putea merge la University of Cape Town, instituție care s-a declarat de partea societății deschise. Din nefericire, studenții negri au rămas alienați și plini de resentimente și, când am aflat acest lucru, am abandonat proiectul. Am ajuns la concluzia că regimul de apartheid era prea bine înrădăcinat pentru a fi distrus din interior. După prăbușirea lui, am regretat decizia luată. Am continuat cu alte câteva inițiative
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
amenințare la adresa statului bunăstării, pe care vor să-l protejeze. Nu doar circulația capitalului, ci și migrația umană creează probleme. Proverbialul instalator polonez care îți ia slujba, perspectiva aderării Turciei și dezvoltarea comunităților musulmane, africane și asiatice au contribuit la resentimentele care au dus la respingerea Constituției. însă criza curentă pune, de asemenea, sub semnul întrebării viabilitatea conceptului de societate deschisă. Uniunea Europeană se dovedește mai puțin atractivă în practică decât părea în teorie, o caracteristică a societății deschise în general. Criza
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
alți părinți În grupurile de suport ale părinților și să Împărtășească și altora experiențele personale cu propriii copii la activitățile desfășurate În mijlocul familiei; - să fie convinși de avantajele oferite de școala incluzivă copiilor cu cerințe speciale și să accepte fără resentimente eventualele limite impuse de gradul și complexitatea deficiențelor acestora. Școala incluzivă și toate cadrele didactice trebuie să creeze un mediu primitor pentru implicarea familiei În recuperarea, adaptarea și integrarea propriului copil cu cerințe speciale, prin: - solicitarea tuturor familiilor cu copii
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
prinde înțelesul ultim și cel dintâi al lucrurilor. În schimb tăcu mâlc; era confuz. Își dăduse însă seama că într-un fel sau altul Starețul voia să-l silească să se predea, să-și recunoască vinovăția:, drept care repetă, cu un resentiment care îl ului chiar pe el însuși: N-aș fi crezut că ar putea exista cărți potrivnice lui Dumnezeu. Starețul se schimbă la față și începu parcă să țipe amenințându-l cu pedepse și făgăduindu-i că va fi cât
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
facă parte din familia lui, mai mult sau mai puțin. . - De aceea m-am hotărât și eu să mă despart, o fac cudragă inimă, și cine l-ar lua n-ar trebui să aibă nici cea mai mică îndoială de resentiment din partea mea. . - Ai un caracter rar. Arhitectul Ioanide, un prieten de-al nostru, te-ar admira. . - Nu mi se pare că fac ceva deosebit. O căsătorie careîmpiedică pe toți să se simtă bine laolaltă e o formă goală. Vom fi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
americane de masă cu majoritatea popoarelor de pe continentul european. O altă sursă a curentului antiamerican este de natură structurală. Statele Unite sunt, de fapt, "cel mai mare dintre copii", iar disproporția de putere dă naștere unui amestec de admirație, invidie și resentimente. Într-adevăr, la începutul secolului XX, când Statele Unite au apărut ca putere globală, un autor britanic pe nume W. T. Stead scrisese deja o carte intitulată The Americanization of the World, publicată în 1902. În mod similar, la mijlocul anilor '70
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
În secolul XIX, europenii de dreapta, care se opuneau societății industriale, și cei de stânga, care urmăreau restructurarea acesteia, arătau cu teamă sau dispreț spre America. Un fenomen similar se petrece astăzi odată cu creșterea globalizării. În unele regiuni se manifestă resentimente nu doar față de importurile culturale americane, ci și față de cultura americană însăși. Sondajele efectuate în 2002 indică faptul că majoritatea locuitorilor din 34 de țări dintre cele 43 supuse sondajelor sunt de acord cu afirmația: "Este rău că ideile și
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Americii s-au alăturat pentru prima dată altor țări în respingerea realegerii Statelor Unite în Comisia ONU pentru Drepturile Omului. Un observator remarca faptul că la începutul administrației sale, președintele Bush "a izbutit să demonstreze propria teorie potrivit căreia aroganța provoacă resentimente față de o țară care, cu mult înainte de venirea lui la putere, fusese deja ținta cea mai ușoară și mai evidentă din lume." 117 Un sondaj de opinie publică efectuat de BBC în anul 2003 în unsprezece țări stabilea faptul că
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
ai în mână un băț mare, este înțelept să vorbești cu blândețe. Altfel ajungi să-ți irosești puterea blândă. În câteva cuvinte fie spus, deși este adevărat că mărimea Americii îi impune să conducă și face din Statele Unite deopotrivă ținta resentimentelor și a admirației, atât substanța, cât și stilul politicii noastre externe pot face diferența în materie de legitimitate și, în felul acesta, în materie de putere blândă. Imaginea Statelor Unite și atractivitatea exercitată asupra altora reprezintă un compozit alcătuit din idei
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
să constituie un reper pentru politica externă. Statele Unite pot acționa fără să fie neapărat aclamate de întreaga lume. Suntem atât de puternici încât putem face ceea ce dorim. Suntem singura superputere a lumii, ceea ce duce în mod necesar la invidie și resentimente. Fouad Ajami afirma de curând că "Statele Unite nu trebuie să poarte grija sentimentelor și judecăților emise în alte țări."217 Editorialistul Cal Thomas face referire la "ficțiunea potrivit căreia ceea ce spune și înfăptuiește America îi poate face pe inamicii noștri
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
În plus, după cum s-a văzut și în capitolul 2, în vreme ce forța Statelor Unite și asocierea lor cu perturbările modernității sunt reale și de neevitat, politica inteligentă poate face ca limitele aspre ale acestei realități să devină flexibile și să atenueze resentimentele pe care le induce. Așa au procedat Statele Unite după cel de-al Doilea Război Mondial. Am folosit resursele puterii noastre blânde și i-am cooptat pe ceilalți într-un număr de alianțe și instituții care au durat șaizeci de ani
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
sunt și ei creaturile Tale) și cu dragoste de Tine.” Acest fragment de jurnal întărește ideea că libertatea politică trebuie să se fundamenteze pe o libertate interioară la fel de deficit de cucerit. Doina Cornea își decomprimă interioritatea de eventuale reziduuri ale resentimentului prin conectarea sa la valorile creștine. Orizontul libertății interioare este unul spre care tinde continuu un om superior: ”Abuzurile, nedreptatea, mai ales în comunism erau atăt de evidente, încăt lașitatea ar fi însemnat dezonoare. O, căt e de salutară pedagogia
Dialogul cu libertatea. De la Marele Inchizitor la fragilul dizident. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
care se extinde la raporturile clientelare și de origine geografică sau etnică comună, desfășoară aceste raporturi în cadrul edificiului ierarhiilor politice, conjugat cu o fidelitate comună față de președintele Republicii. Rudenia se dovedește astfel receptacolul contradicțiilor sociale și politice globale ce hrănesc resentimente cu atât mai intense la toate nivelele ierarhice cu cât îi închid pe supuși într-o serie de legături conflictuale de dependență îmbinând autoritatea veteranilor cu cea a statului. Dacă raporturile reale sau simbolice de rudenie se dovedesc a fi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și de a cumpăra pur și simplu orez proaspăt, sau chiar de a nu mai fi obligați să accepte orezul mucegăit sau putrezit care se distribuia prin intermediul tichetelor de raționalizare. Dincolo de această nouă "libertate", polarizarea economică în cadrul arhitectonicii politice trezește resentimente, mai mult sau mai puțin exprimate, în funcție de legitimitatea istorică personală pe care și-o acordă subiecții. Denunțarea unei împărțiri a resurselor printre care posturile în sferele restrânse ale rudeniei în straturile superioare ale autorității este în centrul discursurilor. Aceste acuzații
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nu se poate reduce la conflicte, la confruntări mai mult sau mai puțin violente. Ea nu este și nici nu poate fi, în primul rând, o "vale a conflictelor". Desigur, confruntarea, dorința (obsesivă, compulsivă) de succes (financiar, profesional), invidia, gelozia, resentimentul, frustrarea pot atrage spre un asemenea tip de raporturi. Conflictul este un aspect important al relațiilor interpersonale, dar nu unicul și nici cel mai important. El reflectă starea neîngrijită a acestora. "O relație scrie L. Marinoff (2009) necesită reparații și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
eficiență, sentimentul forței, ușurare, camaraderie, sentimentul dezvoltării, senzația succesului, lărgirea și aprofundarea relațiilor, somn fără griji (și câte și mai câte), totuși acestea relațiile conflictuale generează (în grade diferite): îngrijorare, amânare, mânie înăbușită, neputință, frustrare, dezamăgire, confuzie, scăderea productivității, apatie, resentiment, presiune sangvină, stres, oboseală, singurătate, agravarea bolii etc. (Cornelius, Faire, 1996). Pe scurt, în mod obișnuit și onest, ele pot fi acceptate și, cu atât mai puțin, cultivate în viața și în relațiile noastre. Întrucât suntem cei mai mulți cu nevoi, cu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
tip câștig-pierdere; • focalizează atenția participanților pe pozițiile ocupate, nu pe interese și pe deblocarea/ rezolvarea situației; • orientează eforturile participanților spre confruntare; • menține un nivel ridicat de imprevizibilitate a interacțiunilor (ulterioare: cu celălalt sau cu persoane ocazionale); • induce participanților insatisfacție și resentimente legate de soluționarea dezacordurilor. Stadiile relațiilor conflictuale Potrivit lui I. Oglev și Vl. Russev (2005), relațiile conflictuale pot parcurge următoarele momente: a. Începutul: incidentul Conflictul începe atunci când, urmărindu-și fiecare scopurile/interesele, părțile încep să se opună în mod activ una
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Persoanele din prima categorie încearcă, de obicei, să atragă atenția asupra unor probleme ce trebuie soluționate, oferind (de multe ori) și alternative pe lângă nemulțumirea exprimată. Al doilea tip de plângeri poate avea efecte terapeutice, de descărcare a frustrărilor și a resentimentelor care se adună în timp. Al treilea tip de plângeri are însă prea puțin de-a face cu reducerea stresului, reprezentând un mod de a fi. Jeluitorul nu caută niciodată soluții și nu dorește schimbarea situației. Perfecționiști, jeluitorii se retrag
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
din jur. Pasivi, nonasertivi, evitanți, "serviabilii" nu spun "nu" nimănui. Răspund afirmativ la orice solicitare sau la orice rugăminte. Ei pun nevoile celorlalți pe primul loc, neglijându-se și suprasolicitându-se. Nu pot finaliza multe dintre cele promise. Sunt plini de resentimente, considerând că sunt niște victime. R. Brinkman și R. Kirschner consideră că sunt nerecomandabile: • tendința de a-i blama sau de a-i certa pentru că nu-și respectă promisiunile; • tendința de a-i repezi, de a le cere socoteală, de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mic și fără nicio legătură pentru a se dezlănțui. În raport cu ele, nu sunt recomandabile: • tendința de a deveni la fel de agresivi și de violenți ca și ei; • tendința de a părăsi terenul, de a-i lăsa să vorbească singuri; • acumularea de resentimente față de astfel de persoane. Pentru o (foarte) bună gestionare a relației cu acest tip de persoane, autorii recomandă: • ca și în cazul "tancului", primul pas este să ne menținem pe poziții și să le întrerupem atacul; • le putem propune o
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
aibă șansa să se schimbe este importantă mai întâi schimbarea noastră. Autoarele au ajuns la concluzia că "putem să ne bizuim doar pe propria noastră dispoziție de a rezolva conflictul, fără a depinde de disponibilitatea celuilalt. Doi oameni blocați în resentiment sunt de asemenea blocați emoțional și energetic. Dacă ne vom detensiona mai întâi noi, este posibil ca cealaltă persoană să se simtă stimulată să facă pasul următor" (1996, pp. 164-165). Schimbările noastre (interioare și comportamentale) le permit celorlalți să se
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Explorarea emoțiilor, sentimentelor, dispozițiilor, pasiunilor noastre ne ajută să ne identificăm nevoile, trebuințele de fond și de moment; ne ajută să ne eliberăm mintea și sufletul de tot ceea ce generează divizare, separare, despărțire, etichetare (ironică, arogantă, disprețuitoare etc.), comandă, jignire, resentiment, șantaj (sentimental) (Forward, Frazier, 2008). Stă în puterea noastră să (ne) vorbim (unii altora) cu sensibilitate, curaj și sinceritate despre adevăratele noastre stări și nevoi sufletești, în loc să ne evităm, să ne certăm, tatonăm, distanțăm, disprețuim, urâm sau însingurăm. Este foarte
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]