2,430 matches
-
muncii din România este mai puțin flexibilă, relațiile angajat angajator nu se bazează pe cooperare și respect reciproc, iar rigiditatea ocupării este destul de ridicată; aproape jumătate dintre persoanele intervievate susțin că serviciile financiare sunt determinante în succesul unei firme; majoritatea respondenților consideră că atât modul de creditare, cât și nivelul dobânzilor la creditele acordate nu satisfac cerințele întreprinderilor; cei mai mulți dintre subiecți sunt de părere că gradul de dezvoltare a firmelor depinde, în mare măsură, de dimensiunea pieței; aproape jumătate dintre persoanele
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
piața de desfacere a activității firmei pe care o conduc este piața locală și foarte puțini se adresează doar pieței externe; majoritatea subiecților consideră concurența foarte puternică, în domeniul lor de activitate, în special, din partea firmelor românești; aproape jumătate dintre respondenți sunt de părere că piața tehnologiei informației și comunicațiilor este bine dezvoltată, dar gradul de utilizare a acestor tehnologii, în economie, este redus; cei mai mulți dintre cei chestionați afirmă că, deși se cunoaște importanța metodelor moderne de afaceri, din cauza costurilor pe
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
mai utilizate fiind AIO1<footnote Metoda AIO presupune culegerea de informații pe baza unui chestionar ce conține un număr mare de întrebări (chiar 300-400) despre activități, interese și opinii ale indivizilor, iar aceste răspunsuri oferă cercetătorilor posibilitatea de a clasifica respondenții în mai multe segmente de consumatori, de a identifica, în cele din urmă, diferite stiluri de viață. footnote> (activități, interese, opinii) și VALS<footnote Cea mai cunoscută abordare a măsurării stilului de viață și a segmentării pieței, modelul VALS, elaborat
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
mai utilizate fiind AIO1<footnote Metoda AIO presupune culegerea de informații pe baza unui chestionar ce conține un număr mare de întrebări (chiar 300-400) despre activități, interese și opinii ale indivizilor, iar aceste răspunsuri oferă cercetătorilor posibilitatea de a clasifica respondenții în mai multe segmente de consumatori, de a identifica, în cele din urmă, diferite stiluri de viață. footnote> (activități, interese, opinii) și VALS<footnote Cea mai cunoscută abordare a măsurării stilului de viață și a segmentării pieței, modelul VALS, elaborat
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
1.2. Tehnici de chestionar Aceste tehnici de tip individual, retrospective, se desfășoară după următorii pași: stabilirea precisă a scopului investigației; stabilirea bazei de eșantionare; alegerea unui eșantion reprezentativ din baza de eșantionare; proiectarea și redactarea chestionarelor; expedierea chestionarelor către respondenții potențiali; colectarea răspunsurilor, eventual reiterarea procedurii, când răspunsurile sunt insuficiente sau neclare; analiza datelor din chestionare. Avantajul principal al tehnicii de chestionar îl constituie costul redus (circa 5-10% din costul interviului, raportat la o întrebare). Dezavantajele constau în durata mare
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
138 4.2. Erori generate de numărul și ordinea întrebărilor în chestionar 140 4.3. Erori generate de forma de răspuns 143 4.4. Erori generate de construcția grafică a chestionarului 145 5. Erori datorate operatorilor 146 6. Erori datorate respondenților 148 6.1. Considerații generale; sensibilitatea la natura temelor 148 6.2. Dezirabilitatea socială 149 6.3. Limitele memoriei umane 152 6.4. Procesarea și interpretarea informației 154 7. Evaluarea calității anchetei și sondajelor de opinie 156 Capitolul V Populație
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de cel de „credință”, este totuși mai puțin potrivit pentru belief.) În spatele a aproape oricărei afirmații sau întrebări se află astfel de presupuneri, unele dintre ele putând să nu fie adevărate. În proiectarea multor chestionare, de pildă, se presupune că respondenții înțeleg același lucru prin aceleași cuvinte, supoziție care, așa cum demonstrează investigațiile metodologice, se dovedește în numeroase cazuri falsă. Cercetătorii ar fi bine să-și facă transparente propriile supoziții și, pe cât posibil, credințele pe care se bazează răspunsurile subiecților. Revenind acum
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
discuției cu subiectul. Se vorbește, astfel, de exemplu, de interviu structurat, semistructurat, nestructurat etc. E clar că o astfel de poziție pune accent pe ancheta orală, neglijând complet sau minimalizând importanța și frecvența anchetelor realizate prin completarea chestionarului direct de către respondent, care sunt și ele forme de culegere a informației prin comunicare, ce pot exclude chiar orice contact direct cu subiecții interogați (de pildă, chestionarul expediat prin poștă). O poziție interesantă adoptă cunoscutul sociolog român Septimiu Chelcea, cercetător cu merite deosebite
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
oră până la închiderea urnelor, persoanele care ies de la vot și, pe baza unui chestionar simplu, cerând câteva date demografice și, eventual, alte elemente, întreabă un eșantion de subiecți cu cine au votat. Chestionarul poate fi completat de operator sau de respondent, în acest din urmă caz formularul putând fi introdus într-o urnă specială pentru a asigura anonimatul răspunsurilor. Mai întâi să observăm că, strict vorbind, aceste înregistrări nu sunt sondaje de opinie. În fapt, informația principală care se solicită se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
vedere, ele recepționează toate, în mod identic, un același mesaj (uniformizarea „stimulului”), adică răspund efectiv la aceleași întrebări. Desigur, un alt lucru este că respectivele întrebări pot avea o rezonanță semantico-conceptuală diferită în subiectivitatea indivizilor (vezi și secțiunea „Erori datorate respondenților”). 3. Al treilea argument, de aceeași natură, se leagă de înregistrarea răspunsurilor. La întrebările libere, fără variante de răspuns, în ancheta orală, cel care transcrie (de regulă, rezumând, concentrând, stilizând etc.) răspunsurile subiectului este operatorul, care, din neatenție sau dintr-
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
lor (ce întrebări sau propoziții sunt mai relevante relativ la o temă și o populație, ce limbaj trebuie folosit etc.); testarea chestionarului elaborat (în ce puncte se poate întâmpina o rezistență, cât durează aplicarea lui, cum pot fi găsiți mai ușor respondenții etc.). În calitate de co-anchetă, interviul de grup se utilizează la obținerea de date empirice referitoare la tema cercetată, în paralel cu desfășurarea anchetei propriu-zise. Aceasta se înscrie în cerința metodologică de a culege același gen de date cu metode diferite, în vederea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
schemelor de influență și determinare. Orice întrebare din chestionar are un „rost”; ea derivă, în cel mai nefericit caz, dintr-o ipoteză neexplicitată privind o relație dintre două fenomene. De pildă, cercetând opțiunile electorale ale unui public și solicitând vârsta respondenților, se presupune că aceste opțiuni sunt variabile după vârstă. O formă oarecum deosebită de anchetă, cu o arie destul de mare de răspândire, o constituie cea care se bazează pe chestionare omnibuz, adică instrumente ce nu se centrează pe o anumită
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
comportamente, cum ar fi, de pildă, lectura scrierilor religioase ori frecventarea bisericii. Ele pot fi utilizate și ca întrebări de control. Așa cum o arată și numele, acest gen de întrebări nu sunt adresate pentru a aduce o informație propriu-zisă din partea respondentului, ci pentru a verifica, a controla acuratețea răspunsurilor sale la alte întrebări. În plus, ele pot fi folosite pentru a testa sinceritatea subiectului. În acest caz, într-un limbaj mai tehnic, ele sunt consemnate și ca „itemi de minciună” (lie
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
iar în al doilea, e una imprecisă, necontrolabilă, cu contururi neclare. Aici sunt mai multe probleme avute în vedere. Mai întâi, e vorba de credința că întrebările factuale ar fi însoțite de mai puține erori decât cele de opinie, pentru că respondentul se poate raporta în mod clar la un comportament al său ori la o stare obiectivă a lucrurilor ce-l înconjoară. Deci omul poate percepe mai clar astfel de situații, comparativ cu stările subiective implicate în celălalt tip de întrebări
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
3.1. Principalele tipuri de întrebăritc " 3.1. Principalele tipuri de întrebări" După forma de înregistrare a răspunsurilor, se face, în principiu, o distincție între întrebările închise și cele deschise, primele fiind acelea care oferă subiectului variante de răspuns prefabricate, respondentul urmând doar să o aleagă pe cea care se potrivește situației sau opiniei sale, iar celelalte reclamând înregistarea, cât mai fidelă și cât mai completă, a răspunsului dat de subiectul chestionat. Trebuie foarte bine reținut faptul că, în cazul anchetei
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
impune, obligatoriu, o analiză a conținutului său și o divizare a opțiunilor în câteva categorii cu conținut clar, care să continue logic seria celor explicitate la început. Nicole Berthier (1998) atrage atenția asupra caracterului ambiguu al întrebărilor semideschise; unii dintre respondenți se raportează la ele ca la întrebări deschise, luând deci în serios varianta „altceva, și anume ...”, pe când alții se axează pe variantele indicate, ignorând celelalte posibilități. Sugestia este ca, în cele mai multe cazuri, întrebarea să apară închisă, fiind apoi dublată de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
număr limitat de elemente preferate (maximum trei sau cinci), indiferent de intensitatea preferinței pentru cele alese. A treia se găsește în prelungirea precedentei, în sensul că variantele alese se cer ierarhizate. În al patrulea rând, este posibil să se pretindă respondentului să ordoneze toate elementele din gama propusă. În fine, se poate proceda la așa-numita comparație în perechi, care constă în a stabili toate perechile de elemente din evantaiul propus (de exemplu, toate perechile de personalități politice) și a-i
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
întrebări, lucru ce ridică serioase dubii asupra posibilității reale de aplicare a unui astfel de instrument. Și nu e vorba doar de timpul și efortul fizic în sine, cât de faptul că atât la nivelul operatorului, dar mai ales al respondentului, se instalează, de la un moment dat, oboseala psihică, suprasaturația. În consecință, de la acel punct răspunsurile vor fi superficiale, grija subiectului - și în multe cazuri și a operatorului- fiind de a ajunge cât mai repede la capăt și nu de a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și de modalitatea de desfășurare a anchetei, de forma lexicală a întrebărilor, de activitatea operatorilor. Mai mult, nenumărate asemenea stări opinionale sau atitudinale ale subiectului nu există decât în și prin situația de interacțiune în care-l pune postura de respondent la întrebările unei anchete. Sau, în orice caz, ele prind contur, se manifestă efectiv în aceste situații. Întrebându-l pe un om ce părere are despre o anumită personalitate politică, nu trebuie să plecăm de la ipoteza că o astfel de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nici înainte, nici la finele cercetării, efectul său,chiar dacă suntem conștienți de prezența lui. În acest context, literatura de specialitate consemnează ca importantă distincția dintre erorile intenționate și cele neintenționate. Aceste două tipuri de erori sunt prezente atât la nivelul respondentului, cât și la cel al operatorului și, foarte important, chiar la nivelul constructorului de chestionare. Cunoscând efectele distorsionante ale modalităților de formulare a întrebărilor, acesta din urmă poate modifica deliberat rezultatele unui sondaj, mizând, de exemplu, pe efectul cuvintelor cu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
stabilitatea în răspunsuri să se datoreze mai degrabă memoriei acestora decât calităților instrumentului. Dar marea problemă aici este că, de la un moment la altul al aplicării, se pot schimba (și efectiv se schimbă) caracteristicile, ideile, crezurile și, mai ales, opiniile respondenților. Iar cele două efecte negative nu pot fi diminuate simultan: pentru ca subiecții să „uite” răspunsurile date inițial trebuie lăsat să treacă timp; însă odată cu trecerea timpului crește probabilitatea apariției schimbărilor. De aceea, valoarea fidelității depinde mult de natura populației și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
din nou, că o valoare ridicată a coeficientului de corelație (peste 0,70) denotă o fidelitate mare. Fidelitatea prin forme alternative înlătură efectul familiarizării și, în unele variante ale sale, și pe cel al schimbării efective a datelor la nivelul respondentului. Dar, după cum am spus deja, e greu să se găsească variante identice exprimate în forme lingvistice diferite, răspunsurile indivizilor fiind semnificativ influențate de formularea întrebărilor și, în anumite situații, chiar și de poziția unei întrebări în cadrul chestionarului. c. Fidelitatea măsurată
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
palier, verosimilitatea este justificată în anumite discursuri din domeniul socioumanului, dar nu poate înlocui validitatea. Ni se pare însă de reținut că, în grija lor pentru înțelesurile pe care oamenii le acordă celor cercetate, mulți autori calitativiști vorbesc de validitatea respondenților. Aceasta înseamnă că, în urma prelucrării șiinterpretării datelor, rezultatele se prezintă subiecților investigați într-o discuție pe tema măsurii în care consideră ei că aceste rezultate și concluziile aferente îi reprezintă, îi descriu adecvat. Nu credem că o asemenea strategie trebuie
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Într-o lucrare extrem de analitică referitoare la acuratețea comportamentelor declarate prin anchetă, în comparație cu cele efective, Wentland și Smith (1993) relatează că, într-un sondaj postelectoral privind alegerile prezidențiale din 1964 ce au avut loc în SUA, din 1.110 de respondenți pentru care existau date valabile nonanchetă, 97% au relatat votul real, oferind deci răspunsuri corecte. O altă cercetare însă, ce urmărea valabilitatea declarațiilor pe marginea comportamentelor deviante, constată că numai 33% din răspunsurile date pot fi considerate valide. Și - foarte
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
votul real, oferind deci răspunsuri corecte. O altă cercetare însă, ce urmărea valabilitatea declarațiilor pe marginea comportamentelor deviante, constată că numai 33% din răspunsurile date pot fi considerate valide. Și - foarte important - acuratețea răspunsurilor a fost mult mai mare atunci când respondenții știau că actele lor deviante au fost înregistrate de FBI. Pe de altă parte, tot într-o lucrare celebră datorată unor nume sonore în literatura de specialitate, Norman Bradburn, Seymor Sudman și Brian Wansinck, intitulată Asking Questions (2004), se insistă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]