2,773 matches
-
acestea, trebuie spus că băcăuanele au Ținut aproape de adversarele lor în primele două seturi, însă n-au izbutit să gestioneze finalurile. Rote Raben se califică în optimile competiției, în timp ce Știința va continua în Challenge Cup. Următorul meci al Științei este restanța din ultima etapă a turului Diviziei A1, la Lugoj, programată pe 16 ianuarie 2011, partidă care o poate aduce în fruntea clasamentului. Setul 1: 4 1, 7-7, 12-12, 16-14, 21-20, 25-21. Setul 2: 0-3, 4 7, 8-8, 9-12, 14-13, 16-17
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
precum și năzuințele pentru noul an. Rep.: Ce a însemnat pentru Florin Grapă anul 2010 ? Florin Grapă: Dacă e să ne luăm după clasament, s-ar părea că a fost un an bun pentru echipa de volei feminin. Mai avem o restanță, pe care în mod normal trebuie s-o câștigăm, situație în care vom încheia turul de campionat pe primul loc. Pe plan internațional, vom vedea după 12 ianuarie, data returului cu echipa franceză Evreux din Challenge Cup. Dar putem considera
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Ekaterina Ripnaya s-a accidentat în debutul sezonului și va reveni abia la primăvară. Din fericire, Știința a izbutit un sezon de toamnă intern foarte bun, cu o singură sincopă, înfrângerea de acasă cu Unic Piatra Neamț și, dacă va câștiga restanța de la Lugoj, va încheia prima jumătate a sezonului regulat în fruntea clasamentului. Avem, așadar, speranțe că voleibalistele băcăuane se vor bate pentru titlul de campioane. Desfășurarea primei jumătăți de sezon regulat a confirmat predicțiile specialiștilor referitoare la scăderea nivelului valoric
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
mai pot lăuda. Mai sunt încă student la Jurnalism, dar nu prea trec pe acolo decât ca să am unde pleca la o bere cu colegii. O facultate unde, vorba unui profesor cu un simț al autoironiei destul de dezvoltat, ca să ai restanță, trebuie să faci cerere. Acum sunt în spital și încerc să scriu. Am ceva să vă spun neapărat. Mă grăbesc și nu cred că o să fiu prea artist cu textul ăsta. Sunt scriitori care pretind că pot vedea spinarea unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
că era plin la spital de puștoaice de paișpe ani, care erau deja veterane. Și se uitau la ele ca la niște babe. Deja se simțeau depășite. Ar trebui să fac o scenă din asta cândva, într-o proză. Avea restanțe, vorba ceea, căcălău. În sesiunea de restanțe lua însă note mult mai mari decât noi, ăștilalții. Și nu o dată a primit bursă. Chiar de merit nu. Bursă. Ceea ce e ceva. Banii ei de țigări pe luna aceea. Cam asta ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de paișpe ani, care erau deja veterane. Și se uitau la ele ca la niște babe. Deja se simțeau depășite. Ar trebui să fac o scenă din asta cândva, într-o proză. Avea restanțe, vorba ceea, căcălău. În sesiunea de restanțe lua însă note mult mai mari decât noi, ăștilalții. Și nu o dată a primit bursă. Chiar de merit nu. Bursă. Ceea ce e ceva. Banii ei de țigări pe luna aceea. Cam asta ar însemna. Legăturile ei cu școala se reînnodau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
când asistă la intimitatea zilnică a celorlalți doi, se hrănește cu ei din aceeași strachină alimentată, În bună parte, din golo ganii lui de om „În câmpul muncii“, plătind regulat chiria - nu ca mine și ca atâția alți nevoiași În restanță - a acestui aparta ment, cel mai mare apartament din acest bloc, mare, dar deocheat prin cea mai sfruntată promiscuitate fizică și morală - mai ales fizică?... și ce vor fi gândind, oare, cei doi adolescenți, un băiat și o fată, care
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
miercuri, domnul Potcoavă termină orele mai devreme și doamna e nevoită să-l vâre la repezeală pe amant în șifonier. Asta se întâmplă la 17:08, oră la care administratorul sună la ușă și vrea să discute cu soțul problema restanțelor. De emoție fiindcă nu a plătit întreținerea de la revoluție, doamna îl bagă pe reconversionatul Potcoavă în șifonier și-l invită insistent pe administrator să se convingă și singur că acesta e plecat la culesul căpșunilor, în Spania. În timp ce administratorul gustă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mine în fiecare clipă, drumuri grele și promițătoare de chin, am ales!“ E vorba de viață și de artă. Am impresia că sunt ceva mai copt pentru aceasta din urmă decât anul trecut. 18 septembrie 1954 În sfârșit am isprăvit restanțele, toate cu „foarte bine“. Acum nu-mi rămâne decât să-mi economisesc forțele și să creez. Trebuie cu orice preț să mă adun! Pierre, din București, lui Florino la Iarăș 18 septembrie 1954 Dragul meu băiat! Îți scriu în speranța
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
un campion cu noscut pe tot globul pământesc. Mă pricep și eu la go luri, numai că golurile de care am eu parte sunt de altă natură. R.P. Circula prin anii optzeci un banc trist. Cu ocazia asta, îmi achit restanța pe care-o aveam de când mi-ați spus bancul cu „Just, tovarășe“. Doi bătrâni se plimbă seara prin București. Întuneric, teamă prelingându-se din ziduri, oa meni puțini și abătuți pe străzi, mohoreală dickensiană, spleen baudelairian, localuri goale, piețe pustii
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
ne am îndatorat cu 2000 de fl.» declară la 1726 iobagii din Ludișor, iar cei din Porumbacul de Sus zic: «suntem siliți să câștigăm darea împăratului și pâinea noastră cu câlți și cu meșteșugul olăritului». Pentru încasarea dărilor sau a restanțelor, pentru împăratul, năpădeau satele executorii, bețivi, lacomi și necinstiți a căror purtare neomenească revolta iobagii și așa destul de necăjiți. Iată câteva mostre din faptele lor condamnabile : «Pe fiecare zi iau bani de potcoavă câte un șuștac, chiar și dacă au
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o noapte au băut 34 cupe (o cupă egal cca. un litru) de vin, și ¼ de rachiu și a trebuit să le dăm atâta mâncare cât au dorit». La Scorei: «S-a întâmplat și aceia că fiind satul nostru în restanță cu o ferdelă de grâu, executorul a băut prețul unei câble de grâu, după ce mâncase bine și mult». Iobagii din Streza Cârțișoara, foarte aspru tratați de Teleki, au totuși îndrăzneala să spună între multe jafuri și chinuri, și aceasta despre
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pentru ea părea complicat. Nu putea schimba deocamdată nimic din toate câte se întâmplau. M. Speranțe și decizii Când plecase de acasă, Nicky împumutase o sumă de bani dintr-o bancă. Nu reușise să își plătească ratele la timp, rămânând restanță. Banca îi luase aproape toate lucrurile de valoare din casă. Era o nesăbuință a tinereții lui, să facă împrumut fără nici o bază de restituire. Îl lăsase să se descurce singur. Nestatornicia lui confirmată de-a lungul timpului, o obliga să
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
A fost o avarie azi la o instalație, s-au mobilizat forțe și s-a încheiat totul. Vorbești serios?! se bucură Fulvia. Pe cuvînt! Aaah! oftează ea ca o ușurare. Am să pot dormi pînă tîrziu. Nici nu știi ce restanțe am la capitolul somn!... Merge la plita electrică, vrea să pună cafeaua în ibric, dar se întoarce spre mine, mă privește cu ochi triști și mă întreabă: În ce zonă lucrezi? Zona Întîi, de ce? Înseamnă că-l cunoști pe inginerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
în favoarea lui Ly, care are deja suficiente resurse pentru ea, care speră să-și plătească datoriile cele mai urgente, chiar înainte de 1 noiembrie, care e la zi cu între ținerea locuinței și cu combustibilul și care mâine își achită o restanță de trei luni la chirie și are să fie la zi și cu plata asta! În favoarea lui Ly, care respiră mai ușor, care s-ar zdrobi muncind, numai să evite situația dintre 2 și 15 sep tembrie. Lecțiile astea mi-au
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
însă n am răspuns sugestiilor de a-l vizita. în București, după ce mă instalam la prietenii care mă găzduiau, aveam o singură țintă: Biblioteca Academiei, unde intram cu aviditatea provincialului apăsat de gîndul că are o mie și una de restanțe în documentare și ieșeam în ultimele minute ale programului. Regret că am tăcut asupra acestui aspect și, probabil, îi voi fi produs o nedumerire și o mîhnire. (1) <citation author=”Al. Dima ” loc="[București]" data =”7 sept[embrie][1968]”> Dragă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
că va participa bucuros la adunare, mai ales că aceasta avea loc chiar în casa mea. Mi-a relatat că în momentul când a fost numit director al Școlii Normale, aceasta era pe cale de a fi desființată, fiind falimentară, cu restanțe la plata salariilor și uriașe datorii către furnizori. Fratele prof. Gâlcă l-a prevenit să nu se încumete să primească, fiindcă se va face de râs. Falimentul cu literă mare era soarta școlii noastre, deci desființarea și risipirea tuturor elevilor
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
un biet copil propriul lui viitor! * Misiunea mea pe pământ: s-o apăr pe Doina de toate relele, să fiu scutul existenței ei. Doina trebuie să trăiască mult, mult de tot: și pentru mama ei, și pentru fratele ei. Câte restanțe de viață... Aș vrea să trăiască atât de mult încât ea, care mă iubește așa cum puțini oameni sunt în stare să iubească și care va suferi enorm când voi muri, să-și amintească de mine, cândva, cu un surâs împăcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
bine înțeles de înaltele fețe bisericești și de alte rarissime excepții. Din această pricină un unchi al meu s-a supărat și n-a mai voit să știe de mine... Pe de altă parte nicio lucrare n-a rămas în restanță, toate căpătând rezolvarea legală. Într-adevăr, s-a spus după aceea despre mine la Ministerul Cultelor că nu rezolvam nicio hârtie [205] decât „cu legea pe masă” - ceea ce corespunde realității, căci numai în acest fel poți scăpa de inevitabilele intervenții
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
cărți mă cheamă. Pur și simplu, mi s-a făcut dor să citesc! Pe un raft s-au adunat „noutățile”, volume diverse de care abia m-am atins, răsfoind numai cîteva pagini sau consultînd sumarul. Mai sînt apoi, văd, ici-colo, „restanțele”, volume a căror lectură n-am dus-o la capăt. Toate mă atrag acum și mă invită să le deschid. Va fi, prevăd, un adevărat embarras du choix în momentul în care voi putea să încep. Mă imaginez asemenea beduinului
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
prietenești. Ovidiu (P.S.) Cred că ați primit materialul solicitat. 12 (București, 17.8.1978) Mult stimate Domnule Dimitriu, Iată că o dată cu apropierea toamnei, cu trecerea perioadei de concediu și revenirea la „normal”, Încerc să-mi pun ordine În multe din restanțele ce s-au aglomerat, printre care și relațiile, cel puțin În scris, cu cei despre care Îți amintești adeseori dar pe care Îi vezi atât de rar. Discutăm de multe ori cu Gabriela despre Dvs. cu regretul că distanța este
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
necunoscute și obscurități), Lovineștii dvs. mi-au mai dat o mână de ajutor. Am mai dat un tur al dicționarelor și volumelor de memorialistică pe care le am În casă, ca să văd dacă vreunul din numele de pe lista mea cu restanțe nu apare pe acolo, cu vreo lămurire. și, cu mare bucurie, am găsit În Lovineștii posibila identitate a cuiva despre decesul căruia află E. Lovinescu În 1939 (nu rețin exact data), Încadrând vestea Într-un chenar - semn că era importantă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
oral, îmi face media 2,50 și mă "trântește" total nejustificat. Mi-am zis că nu-i nimic, că dacă domnul profesor își închipuie că eu n-am reținut exact cursul... Tata mi-a zis: "vezi când te duci la restanță nu scrii exact tot, mai sări din informații". C. I.: Vă bănuia că ați fi copiat. G. S.: Exact. La restanță, aceeași poveste, 1 în teză și 4 la oral și sunt declarat repetent. De intervenit, nimic! Tata a zis
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
profesor își închipuie că eu n-am reținut exact cursul... Tata mi-a zis: "vezi când te duci la restanță nu scrii exact tot, mai sări din informații". C. I.: Vă bănuia că ați fi copiat. G. S.: Exact. La restanță, aceeași poveste, 1 în teză și 4 la oral și sunt declarat repetent. De intervenit, nimic! Tata a zis: "ce să facem? Asta este mâna Securității! Caută-ți de treabă, ai să faci și tu un an în plus de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și cu asta basta". Mi-am echivalat o parte din examene și mă duc din nou la examenul de chimie analitică. Eram foarte morcovit. Și se repetă situația aceasta încă de două ori: o dată la examen, a doua oară la restanță în toamnă. Și atunci mi s-a dat posibilitatea să fiu reexaminat. Și s-a dus tata cu unchiul meu, cel care a fost deținut la Baia Sprie, toți erau disperați că mă nenorocesc ăștia. S-au dus la rectorul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]