1,532 matches
-
blestemi și să hulești atunci când soarta nu ti-e prielnică, atunci când tot ce aveai și iubeai ți-e luat, ți-e smuls din brațe. Totuși, Ion Creangă nu a făcut nimic din toate acestea când oamenii și vremurile i-au retezat aripile cu care se înălța, încet, dar sigur, către...sine. Să aibă în el ceva din construcția zeului imun la răutate? Să fie destinul său pildă pentru resemnare, acceptare, dăruire? Au fost păreri și păreri și aceasta nu face decât
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
i-am spus mamei: - Na-vă banii, eu nu mai vreau nimic, nu-mi trebuie nimic! Era un fel de răzvrătire, o răbufnire a vârstei mele fragede, care nu mai accepta o muncă așa de grea. Dar tata mi-a retezat-o: - Lasă, să știi și tu ce e munca. În viață nu-ți dă nimeni un blid de mâncare pe gratis. N-am spus nimic, am ieșit pe ușă și m-am aciuat în stejarul meu cel secular. Mi-o
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
până și hamurile de piele. Când a sărit lupoaica la gâtul omului, acesta a trăsnit-o cu un foc de armă. Câinele înaintaș a ucis un alt lup, probabil, tovarășul apropiat al lupoaicei, un lup uriaș și sur. Câinele îi retezase scurt, beregata. Restul haitei a sărit să sfârtece leșurile celor doi lupi morți. Omul, calm, trăgea cu carabina foc după foc și de fiecare dată ucidea câte un lup. Câinii se eliberaseră din hamuri. La mirosul sângelui ei se întorceau
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
odoarele și plecau luându-și doar copiii în căruțe. Povestea Tudora, roaba doamnei Stanca, că pe drumurile băjeniților se ațineau tâlhari care-i omorau să le ia avuția, dar omorâtul își ținea cu atâta putere bocceaua în mâini încât îi retezau mâna și luau avuția cu mână cu tot. Privea uimit cum scot negustorii de pe lanț mânerul cufărașului din piele și da dreptate poveștilor Tudorei. — Să vedem ce aveți acolo, porunci vodă. Cei doi dădură din cap în semn că au
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Sierra Leone, pe care am avut ocazia s-o țin în brațe. Numele ei era Mamuna; purta o bluză roșie și se juca fericită cu o mașină de jucărie folosindu-se de singurul braț care îi mai rămăsese. Un soldat îl retezase pe celălalt cu o macetă. Aveam pe atunci un nepot de aproape aceeași vârstă, și nu puteam concepe cum ar putea cineva să facă un asemenea gest. Pe cine amenința ea? Al cui dușman era? La fiecare oprire, îmi doream
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
ploaie, cu bluza lipită ca și cum ar fi pielea ei, cu ochii roșii de plâns și plini de fericire, cu vântul șoptindu-i la ureche, Anica întinse mâinile. Avea să primească și să înceapă o nouă viață. De vorbă cu tata Retezate de hârleț, subțirile rădăcini au pipăit dureros lemnul ce l-au întâlnit în cale. Era lipsit de viață, așa că s-au retras spre rădăcina mamă, care își făcea tot mai puternic drum în jos, pentru a găsi hrană și a
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
încât mâna mea să vibreze, brațul să fie o aripă, iar în zborul meu degetele să înflorească poeme . - Vom sta acolo unde trebuie- au răspuns gândurile. În acest timp, gândurile negative s-au așezat pe umărul stâng. Voiau să-i reteze aripa care stătea pavăză la granița dintre bine și rău, dintre iubire și ură. Aripa a fâlfâit și toate gândurile negative s-au risipit... Și totuși balanța nu atârna întrutotul spre partea dreaptă; am descoperit un gând nehotărât care rămăsese
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
praf și bărbatul zâmbise. — Dintr-o pată de praf, care e, ca acum, și o pată de soare, răsar capetele de demoni, lebede ninse, dinții roșii de sânge ai pruncilor, gâtul gingaș al vrăjitoarelor. Verdele umed și proaspăt al ierbii, retezată de galopul cailor. N-ai crede, poate, visul treaz poate fi pornit, adesea chiar căutat, în astfel de neglijențe ale naturii. În amănun tele pe care ea le uită și parcă le părăsește la întâm plare. Un fel de tehnică
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
s-au logodit. El s-a hotărât să-și creeze o carieră nouă, iar ea s-a legătuit să-l aștepte. S-a înscris în aceeași toamnă la Drept și s-a așternut pe carte. A mers greu. Serviciul îi reteza mereu avântul, și superiorii nu vedeau cu ochi buni strădaniile civile. Totuși, în șapte ani a terminat. Era locotenent. Prin demisie a dobândit gradul de căpitan de rezervă, dar și de candidat de avocat. Practica a făcut-o în Znaim
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
o sărutare de fecioară îndrăgostită, amețindu-l încît nici bubuiturile nu le mai auzea. În neștire, ca un copil lacom, întinse amândouă mâinile spre lumină, murmurând cu gâtul uscat: ― Lumina!... Lumina!... Chiar în clipa aceea însă, parcă le-ar fi retezat un paloș de călău, razele muriră, și ochii lui Bologa se umplură de întuneric. Nu-și dădea seama ce s-a întîmplat. Tunurile băteau mereu, rar, cum poruncise dânsul. " Mi se pare c-am spart reflectorul", se gândi atunci, mirîndu-se
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
răcnind: ― Ce? Imposibilitate morală?... Ce vorbe sunt astea? Cum îndrăznești?... Eu nu cunosc asemenea fleacuri, care ascund pur și simplu lașitatea unor oameni fără sentimente patriotice! Nu cunosc, înțelegi? Nu vreau să cunosc! Apostol căută să protesteze, dar generalul îi reteză avântul, congestionat de mînie: ― Nu-ți dau voie să mai vorbești, ai înțeles?... Fiecare cuvânt al d-tale ar merita un glonte! Gândurile ce se ascund în dosul vorbelor d-tale sunt criminale!... Înțelegi? Criminale!... O, o!... Vasăzică asta ți-
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
suntem mai tari la suflet și răbdăm multe, dar femeile... De altfel, chiar domnul general o respectă foarte mult, adăugă puțin mai mândru. Ea îi gătește, ea îl îngrijește. Atunci groparul, morocănos, ca și cum l-ar fi oprit cineva să vorbească, reteză scurt avântul primarului zicînd: ― Ia mai stai, cumnate, oleacă... Vorba e, cum rămâne Ilona singură? ― Asta-i acuma, făcu cellalt, puțin supărat că l-a întrerupt. Las-o sănătoasă, că n-are s-o mănânce nimeni... Întâi să vedem ce s-
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cred că se și pișase pe el, sau așa cel puțin mi se părea mie, poate din cauza petei mari și ude dintre picioarele lui. Era înalt și puțin cocoșat, neras de câteva săptămâni, cu părul încîlcit ca de păpușă și retezat brutal, dar nu cu foarfecele, cu o dantură stricată, ca de cal. Buzele erau însă roșii, foarte roșii chiar, aș putea spune, probabil din cauza vântului de afară. Eram în februarie și era foarte frig în perioada aceea a anului. Pe deasupra
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
Naum, este o concentrare de nenorocire cum nu cred că a mai avut loc în literatura noastră de douăzeci de ani încoace, de când Marin Preda și Nichita Stănescu s-au stins la puțin timp unul după celălalt. Atunci au fost retezate (întîmplător? neîntîmplător?) cele mai înalte ramuri ale generației '60; acum, cele ale poeziei românești de un secol încoace. Moartea lui Doinaș împinge în istorie faimosul Cerc literar de la Sibiu, din care rămăsese cel mai cunoscut și aproape singurul supraviețuitor. Ce
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
n-ar luci la fel / dacă nu le-aș ascuți de cureaua plină de găuri negre/ a timpului. / ... / Gică fie numele meu / și fie mâinile mele acelea care bărbieresc lumina de pe obrazul lui Dumnezeu / și fie foarfecele mele acelea care retează aripile îngerilor / așezați câte șase în scaunele mele. / Sânt cel mai mare frizer din lume. / Și nu regret nimic". Reversul harului său este însă singurătatea și nefericirea. Căci Nea Gică nu este numai un personaj de desen animat. El este
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
în secolul al * Articol comandat de ziarul "Neue Ziircher Zeitung", apărut în 2003 și preluat ulterior de ziarul "Courier internaționale". 247 nouăsprezecelea suferise o puternică influență civilizatoare franceză, apoi, o dată cu venirea dinastiei Hohenzollern, o influență germană. Toate acestea au fost retezate cu brutalitate de colectivismul sovietic. Pe ruinele speranțelor europene pierdute a apărut și-a crescut în România anilor '50 (anii în care teroarea stalinistă a atins apogeul) marele mit al venirii americanilor. Bunicul meu îmi povestea cum în acea perioadă
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
un șal de Indii la gât, matahala lepădă cârja și, sub cerurile ca de păcură în flăcări, o apucă de păr pe femeie. O privi în ochi rânjind, o mușcă sălbatic de buzele învinețite și, parcă din aceeași mișcare, îi reteză beregata cu șișul, de la o ureche la alta. Fugi apoi pe cheiul Dâmboviței, unde i se șterseră urmele. O găsiră în zori, cu rochia muiată în sânge, și cîntăre-țul, care deja răscolise orașul toată noaptea după ea, fu imediat anunțat
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
acum, punând mâna pe cort să-l desfacă, soldatul se opri, răscolit de veșnica întrebare la care sclavul nu i-a dat niciodată răspuns. Munții de la miazăzi nu se vedeau; deasupra lor atârna numai steaua ciudată. Se făcuse întuneric. Auta reteza tufele și smulgea ierburile uscate, adunîndu-le pentru foc. Dacă cumva, își zise Iahuben, sclavul avea de gând să-l ducă în peșterile de piatră din acei munți și să-l dea pe mâna cine știe cui? Se mustră singur aducîndu-și aminte câte
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
des. O cingătoare din inele de argint îi strângea mijlocul. Veșmântul, după obiceiul din Atlantida și din unele țări ca bunăoară Ta Kemet, îi lăsa un sân descoperit. Mersul fetei era lin ca o plutire. Luna juca în părul negru retezat la înălțimea umerilor. Adunat jos fald peste fald într-un unghi lung, veșmântul dezvelea în mers pulpa stângă, acoperind genunchiul. Auta rămase locului, vrăjit. Dar și ceilalți doi. La lumina lunii se vedeau ochii lungi cu sprânceana subțire și abia
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
fi așteptat pe amândoi, și-a ascuns dragostea care poate de aceea a crescut nestăvilită. Iar aici, în luntrea cerească, între înțelepții oameni ai altei lumi, a înțeles că trufia și ura tatălui ei și cruzimea fratelui ei i-au retezat drumul spre singurul dor adevărat și au nimicit cea mai frumoasă țară a lumii cu tot cu oamenii ei. Din clipa aceea moartea acestui tată i s-a părut firească, iar de la o vreme i s-a făcut dor și de pământ
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
străinul celălalt, apoi Nefert; ceilalți doi se fereau să intre. În luntre, pe unul din scaune, ședea o frumoasă femeie rome, de neam după înfățișare, cu trupul scund și subțire, îmbrăcată în mătase de culoarea fagurilor proaspeți, cu părul negru retezat pe frunte și sprijinit pe umeri. Când intrară ceilalți, femeia tresări și se ridică. - De ce numai Auta s-o fi răpit pe Nefert? Eu dacă vin din stele n-am voie?! spuse cârmaciul vesel. Mi-am găsit o zeiță pe
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Întins pe masă, cu fața În jos. Bărbia i se reazămă de masă, cu capul ridicat Înspre Bruce. Maxilarele Îi fuseseră rupte și dinții Îi fuseseră smulși. Se află lângă degetele lui amputate. Ochii lui văd asta. Pleoapele Îi fuseseră retezate, iar globurile oculare Îi fuseseră Îndepărtate cu grijă, fără a-i tăia nervii optici. Aceștia fuseseră cumva Întinși, ca ai unui personaj de desene animate, iar ochii zac fiecare pe câte un maldăr de cărți, fiecare văzând o parte dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
urechi, care și ele fuseseră Îndepărtate și tăiate cu foarfeca chirurgicală. Foarfeca se află lângă unealta de tăiat sârma și lângă pistolul cu cuie care Îl fixase pe Costas de bancă prin mâini și haine. Organele genitale nu-i fuseseră retezate, probabil ca să nu sângereze până moare. Limba Îi fusese tăiată. Au vrut să-l țină viu, ca un mesaj pentru partenerii lui. Bruce a rămas acolo pe loc, cu fața la el, gândindu-se cum ar putea face cineva asta unei alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
stare să se redreseze și Încercând să se țină de perdelele roase și vechi, dar materialul doar i se sfâșie În mâini, iar el ne privește cu ură și fără să Înțeleagă, propriu-i sânge scurgându-i-se din limba retezată din gură, pe când alunecă pe fereastră și se izbește de aleea asfaltată de dedesubt. Noi ne uităm afară În jos și ne putem da seama după poziția corpului și unghiul În care stă că a murit, iar apoi, ca pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
mai normal decât să scoți cu furculița, la masă, lumina ochiului unui concurent. Nimic mai elementar decât să pui în genunchi, între picioare, un nepot care te-a supărat și, fixându-l cu fața în sus de chică, să-i retezi beregata ca la berbeci. Un negustor se dă pe lângă un bancher și-i înhață nasul cu dinții, i-l rupe din zgârci și-l scuipă, mai strivindu-l cu talpa încălțămintei, ca pe un muc de țigară, pentru ca satisfacția și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]