6,509 matches
-
magiei își închide ochii și se concentrează asupra dorinței cele mai arzătoare, apoi își pronunța dorința cu glas tare, de 3 ori. La final, se recita următoarele cuvinte : „Fii vrăjit și legat , cu noroc, dragoste și lumina ; belșugul să se reverse și energiile să straluce.Asa să fie”. Pentru a-și manifestă eficientă , obiectul de aur trebuie să fie mereu purtat sau ținut aproape de către posesor. b365.ro
SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2014 are loc AZI, SÂMBĂTĂ 21 IUNIE. Este ziua cea mai lungă din an [Corola-blog/BlogPost/93070_a_94362]
-
un transfer pe care Mihai nu l-a reușit niciodată în relația cu Lia. Nu este o carenta a raportului dintre ei din cauza că Lia ar fi avut nevoie de niște frumusețe în plus, ci pentru că Mihai nu și-a revărsat iubirea (ci numai admirația) asupra ei, iubirea, pastrându-si-o, devoratoare, pentru el însuși. Este o carenta mai mult a raportului cu Dumnezeu. Cât timp fierea geloziei otrăvește conștiința, ochii nu se pot ridica spre Cer și rămân fixați de scoarță trecătoare
Peste deal de lumea materială – Scris de Angela Monica Jucan [Corola-blog/BlogPost/93313_a_94605]
-
Mânăstirea Prislop, în apropierea mormântului duhovnicului său din tinerețe: Arsenie Boca și în duhul acestui mare cititor de suflete, umanist și enciclopedist, acum și în următoarea sută de ani încă prea puțin cunoscut: ,,Și, deși puhoi de lume s-a revărsat în ultimii ani la Prislop, , căci el întru tăcere petrecea și din chilia sa arar ieșea. Iosif (care este fratele părintelui Visarion din Kapsala Athosului) spune că Părintele Prescure l-a învățat să , ba chiar nici despre Dumnezeu să nu
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
Fiindcă premisa demonstrației sale e de netăgăduit: „sportul se practică prin procură”! (v. Le Figaro, 9 iulie 2008). Din păcate, chiar așa stau lucrurile în „societatea spectacolului”, cultivând frenetic ideologia divertismentului. Competiția e confiscată de show, strategiile de imagine prevalează, revărsând „luminile mediatice” sub bombardament publicitar. Iar spectatorul „de fotoliu” (telespectatorul, de fapt), branșat la societatea mediatică, condamnat la sedentarism, se iluzionează că face sport „consumând” transmisiile sportive. Constatarea că „spectacolul a pătruns în toată realitatea, iradiind-o” nu e nouă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93495_a_94787]
-
tineștiu că acum ți-aș fi un antidot... XV. JUMĂTATE, de Daniel Bertoni Albert, publicat în Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017. JUMĂTATE versuri, Bertoni D Albert Jumătate din mine, e-ascunsă Iară spiritul meu debordant În iubire vremelnic revarsă Suspine de blând mendicant Jumătate din mine se vede Prin ceea ce sunt și ce fac Iară inima-mi mare accede Spre culmile fără de trac Jumătate din mine, ascunde Durere, și sunt vinovat Că nimeni nu poate pătrunde În sufletul ce
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
anarhia. - Despre Părintele Arhim. Cleopa Ilie voi vorbi, evocându-l, în câteva umile, simple și sărace dar sincere cuvinte, fiindcă mari bucurii ne dăruiește Dumnezeu, cum este și aceea a întâlnirii unor oameni și monahi minunați, peste care Dumnezeu a revărsat multe din darurile Sale. Eu, personal, chiar dacă am rămas departe de înălțimea trăirii lor, îmi aduc mereu aminte de râvna și iubirea fără margini a Părinților Paisie Olaru și Cleopa Ilie de la Mănăstirea nemțeană Sihăstria, pe care i-am întâlnit
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
Înaltpreasfințitul Părinte Teofan - Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, „omul lui Dumnezeu printre oameni“, „trâmbița Duhului care mărturisește Adevărul celor care iubesc Adevărul, dar și celor care-L urăsc“. Glasul său a fost cuvântul Domnului - izvor de apă vie care s-a revărsat năvalnic în mințile, inimile și conștiințele celor care i-au cerut rugăciunea și binecuvântarea, iar cerdacul chiliei sale de la Sihăstria a devenit, pentru mai bine de patru decenii, altar, amvon și bolniță. În aceste cuvinte ale mele, nevrednicul, prea sărace
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
se formulau cu încetineală sub fruntea îngustă, îmbrobonată de sudoare a argusului confruntat cu o situație neprevăzută. Nu contenea, în surescitarea lui, să-și treacă dintr-o mână în alta o sticlă de Citro, al cărei conținut efervescent i se revărsase peste degete. Și atunci, cu intuiția stimulată de iminența pericolului, începuse să relateze cu voce domoală fetei ceva la întâmplare, îi vorbise despre o călătorie din care chipurile tocmai s-ar fi întors, insinuând astfel că ar fi bune și
CALUL NEGRU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383141_a_384470]
-
zile de început de martie. Obrazul rotund, cu pielea ca piersica, fină și catifelată, asortată în ton cu eșarfa, strălucea de la lumina seninului albastru al ochilor luminoși, adumbriți de genele lungi. Șuvițele de păr arămiu aveau reflexe solare în onduleurile revărsate pe bustul său statuar. La ivirea ei în mijlocul nostru am avut senzația că un înger și nu o femeie a intrat în clasă. Încercam să-i deslușesc evantaiul aripilor și, deși nu le vedeam, mi le imaginam. Sideful lor mângâietor
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
Atasament > MĂRTURII Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Poate că uneori cuvintele se dezlănțuie haotic, se aruncă de pe stâncile inimii în valuri, fără a aprecia corect adâncimea, lățimea, dimensiunile întâmpinărilor, se revarsă peste mătasea privirii, poate că pășesc timid, șovăielnic sau se ascund unele după altele încolonate, dezlânate, speriate, poate că se îndreaptă statornic spre centrul existenței, le simți în gândurile naturii, în atingerea trecerii, le simți cum te urmăresc, cum se
MĂRTURII de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383195_a_384524]
-
era beteală. Mi se părea că ea era Ileana Cosânzeana din basmul mămichii, iar eu eram Făt Frumos. Bățul din mână mi s-a transformat într-un paloș fulgerător, iar șuvițele ei blonde mi se păreau bucle de aur strălucitor revărsate până la brâu. Unde nu-ncepui să dau cu paloșul în fiecare băltoacă întâlnită în cale. Ca să omor balaurii care aruncau flăcări spre Cosânzeana mea. -Nu mai da cu bățul, că mă stropești! m-a certat Lisandra, aducându-mă la realitate
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
mă bosumflai. În basm, tatăl Cosânzenei nu se lupta cu zmeii. Eram totuși fericit cu mânuța în mâna ei moale ca o perniță. Ce conta că-n seara aia alergasem atâta?...Ce conta că ciorapii erau fleașcă de atâta mocirlă revărsată în ghetuțe? Că eram plin de noroi din cap până-n picioare?...Eu zburam printre nori cu Cosânzeana mea. Între timp și traista mi se umplea cu bolindeții de la Lisandra. La un moment dat, tatăl copiilor spuse : -Gata, copii! E târziu
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
toate trec / Toate-s trecătoare / Dar de nu știi să iubești / ‘Geaba stai sub soare!”. Primăvara, anotimpul renașterii, este surprinsă de poet în imagini grăitoare, iar tristețile sale sunt mângâiate de lumina caldă care crește în sfere înalte. “ Bucuria se revarsă / Peste tot și peste toate / Bulgări din lumina pură / Fac din jurul lumii roate.” “Pe câmpuri candide de maci” se împletesc speranțe și gânduri arzânde, căci roșul cel aprins rescrie povești trăite în alte vremuri care îi stârnesc poetului profunde amintiri
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
fraged mugurel. Mi-e freamăt de pădure, Mi-e susur de izvoare, Mi-e blândă adiere, Mi-e răsărit de soare. Mi-e lună argintie, Mi-e noapte visătoare, Mi-e vers de poezie, Mi-e stea căzătoare. Mi-e revărsat de zori, Mi-e îmbujorat apus, Mi-e galben de comori, Mi-e suflet nesupus. Mi-e ceas de deșteptare, Mi-e albastru zenit, Mi-e dor și așteptare, Mi-e zbor spre infinit. Mi-e simfonie de culori, Mi-
MI-E SUFLETUL RĂPIT DE PRIMĂVARĂ de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383273_a_384602]
-
urlat nervos Buhăianu. Unde-i sirena cu trandafir și cu Zamfirescu? De ce nu i-ați păzit? M-ați băut toată ... XXVI. TRANDAFIRUL SIRENEI-11, de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 1788 din 23 noiembrie 2015. 17-Sirena de aur Când se revărsară în sală valurile mării, izbind stâncile cu sirene, Irina, îmbrăcată într-o rochie cu solzi aurii, sclipitori, cu o pelerină bleumarin și un șal alb, apăru dintre valuri, precum Afrodita din spuma mării, ținând în dinți un fir de trandafir
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
infernal. Horcăiturile lui cădeau ca o ploaie cu răpăieli în melodia pasionalului tango. Toți erau plăcut surprinși, însă erau curioși care va fi alesul sirenei, pentru că toți se știau lefteri sau lefteriți. În ... Citește mai mult 17-Sirena de aurCând se revărsară în sală valurile mării, izbind stâncile cu sirene, Irina, îmbrăcată într-o rochie cu solzi aurii, sclipitori, cu o pelerină bleumarin și un șal alb, apăru dintre valuri, precum Afrodita din spuma mării, ținând în dinți un fir de trandafir
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
alungat acest gând și am continuat să trăiesc acea stare unică de bucurie, amestecată cu hohote de râs și cu lacrimi. Mă simțeam de parcă aș fi avut în suflet un stăvilar care brusc s‑a rupt, iar acum apa se revarsă nestăpânită. M‑am scuturat de parcă aș fi fost în lanțuri și acestea au căzut! Mă simțeam ușoară, ușoară. Aș fi putut să‑mi iau zborul. Libertate! Libertate! Ce cuvânt minunat. Liberă pentru prima oară de când mi‑am auzit numele strigat
BIETUL OM SUB VREMI CAP III PRIMARITA- O ALTFEL DE CARTE DESPRE CADEREA COMUNISMULUI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383249_a_384578]
-
tâmple, somnul era Încă departe. — Cu siguranță, așa e. Ipoteza contrară sfidează rațiunea și evidența, murmură el, trecându-și mâna peste frunte. Pe masă se aflau un urcior plin și două cupe. Turnă apa Într-una dintre ele până când se revărsă, făcând pe jos o baltă. De acolo, pârâiașul prinse să curgă peste pavajul din cărămizi, urmându-le neregularitățile și infiltrându-se Într-o crăpătură din pardoseală, unde se făcu nevăzut. — Coboară. Coboară cu necesitate, zise cu voce tare. I se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Îndeajuns. Însă celălalt, În loc să se ducă spre rafturile cu medicamente, se apropie de el și mai mult. — Care este natura răului care te mistuie? Îl Întrebă, ca și când ar fi Încercat să pătrundă, prin poarta ochilor, În suferința lui. — Bila neagră, revărsată În vene. Îmi arde fruntea ca o lavă aprinsă, răspunse Dante anevoie. O străfulgerarea luci În ochii lui Teofilo. — Poate că dispun de ceva... de un leac nou, zise el. Părea fericit că avea ocazia să-i fie de folos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
carieră politică să nu-i fie periclitate. Avea să Înceapă cu celebrarea divinei libertăți; avea să citeze Etica Filosofului, iar apoi Politica sa. Însă, printre cuvintele discursului său, se insinuau trupul Antiliei și masca lui Ambrogio. Și răul i se revărsa În minte. Simți că se poticnește Într-o piedică neașteptată, care fu cât pe ce să Îl răstoarne cu picioarele În sus. Întins pe jos, era un bărbat ghemuit, care Încerca să Îl rețină cu un glas plângăreț. Avea capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
printr-un zid din cărămizi. Într-o epocă ulterioară, cineva trebuie să se fi hotărât să blocheze acea cale spre măruntaiele pământului, poate pentru a Împiedica explorarea să Înainteze. Sau pentru a Întemnița niște forțe care, altminteri, s-ar fi revărsat peste suprafața Pământului. Fundul criptei era constituit dintr-un cerc de cel puțin zece brațe În diametru. Era pavat cu lespezi neregulate din bazalt, roase de vreme, iar pe mijloc se aduna Într-o baltă apa care picura de sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
și arcuri de cărămizi. Galeria dispărea În umbră dincolo de cercul de lumină al lămpii. Sub picioare simțea un mâl vâscos, cu un miros puternic de putreziciune. Trebuia să fie argila de pe malul râului Arno, care urca până acolo atunci când se revărsa. Acum, pe timpul uscăciunii estivale, pe acolo se putea trece. Continuă să privească În jur, cu uimire. O lucrare impunătoare, demnă de capacitatea vechilor săi constructori, care mai apoi fusese integrată În Împărăția răului. Câte asemenea construcții subterane existau pe teritoriul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
În semiîntuneric păreau Însemnate de plăgile cele mai Înfiorătoare, prost Înfășurate În bandaje impregnate de sânge și puroi. Simți cum inima Îi stă În loc. Hoarda leproșilor imunzi nu trebuia să sosească, așa cum se temeau cei de la San Piero, ci se revărsase deja În măruntaiele Florenței, profitând de acel drum ferit. Adunându-și tot curajul, Înaintă, amenințându-l cu daga pe cel mai apropiat. Dar acesta nu Îl băgă În seamă. Continua să se apropie, Întinzându-și spre el brațele acoperite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
seminției omenești se reunise Într-o ligă Îndeajuns de puternică Încât să se târguiască, nici mai mult nici mai puțin, cu regele Franței asupra posesiunii unor Întregi cartiere din oraș. Florența avea să cadă și ea În haosul care se revărsa asupra Întregii creștinătăți. — Dar voi sunteți loviți de boli imunde... Cum e cu putință să vi se Îngăduie să cerșiți nestingheriți, sub privirile cetățenilor onești? Întrebă poetul. — Nici unul dintre noi nu e cu adevărat Însemnat de bolile pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
vei face? — Eu trebuie să Îmi continuu cercetarea. Dacă izbutesc să pun mâna pe unul din capetele balaurului, le voi avea pe toate celelalte. După ce căpetenia gărzilor se Îndepărtă, o agitație frenetică puse stăpânire pe Dante. Prin urmare, răul se revărsa și, din subterana de la San Giuda, ataca nici mai mult nici mai puțin decât camerele cârmuirii? Era exasperat. Ieși sub imperiul furiei, ajungând În piață aproape fără să Își dea seama. Își simțea din nou capul În flăcări, În timp ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]