1,570 matches
-
de posibilă închidere a canalului pentru apele pluviale care trece pe sub strada Aurel Vlaicu din cartierul Ițcani, aparținând de municipiul Suceava și face legătura între gospodăriile populației din această zonă și lunca Apei Sucevei. Menționăm că acest canal destinat ca revărsare pentru apele pluviale colectate din cartier spre Apa Sucevei a fost cauza inundațiilor din zonă din anul 2008 și 2010. S-au făcut numeroase adrese către organele abilitate fără însă a avea un răspuns favorabil pentru rezolvarea problemei și stoparea
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
uităm. Faptul că Teatrul din Constanța îi poartă încă numele pare o fărâmă aruncată de la masa belferilor nepăsători și fără alte nevoi decât ce înfulecă ei acolo, o umilitoare concesie, iar lucrul acesta este nu doar emblema iraționalului, ci chiar revărsarea lui, indecentă, abuzivă, grotescă, peste viețile noastre ale tuturor. Noiembrie 2006 Riscurile militantismului Războiul în jurul simbolurilor religioase în școli părea să aibă cel puțin un merit incontestabil. Fiind unul în care erau în joc idei, se dovedea revelator pentru starea
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
sau așezare a aparatului noțional suprastructural, adică se poate recupera o stabilitate rațională determinată de diferențieri raportante și de reculul spiritual al experimentării unei asemănări esențiale. Predicată despre sinele unitar, trăsătura comunitară și comunicantă are darul de a genera o revărsare de semnificații interioare, o erupție de conținut sufletesc întemeietor al empatiei reciproce. Apoi, în funcție de concluzii decantate în liniștea răgazului introspectiv se organizează pașii experienței conviviale, întâlnirea dintre două personalități depinzând de factori reflexivi emergenți către un punct de mutuală împărtășire
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în niște cercuri largi, înapoi, jos, în lumea lucrurilor mici, cărora maestrul le acordase numai episodic un loc în lumea sa. Lipsea, în aceste circumstanțe, deseori, capacitatea artistică de a face vizibile particularitățile, într-un chip pătrunzător și individualizat. În revărsarea lui, sentimentul naiv se juca adesea capricios cu obiectele și, în loc să fie baza profundă, dar ascunsă, inima cea bună caută bucuroasă să atragă atenția, luînd cuvîntul în mod direct, așa încît cordialitatea se prefăcea în sentimentalitate. Se adauga la aceasta
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
datorită unor frustrări academice (pretinde el), se autoexilează în țara tuturor posibilităților, realizând extrem de rapid oarece carieră academică. Toate bune și frumoase până aici, dar domnul în cauză are o neliniște ce se transformă repede în obsesie, a cărei învolburată revărsare o încearcă în cartea mai sus menționată. Obsesia Paulescu, ca să-l cităm pe Radu Iftimovici în articolul cu același nume (Cuvântul Legionar, 12 oct 2012), devine cu atât mai acută cu cât, grație unor eforturi lăudabile din partea unor nume de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Gheorghiu. Balta lui Ivan-Baltă mare cu apă rece situată în pădurea Floroi. Această baltă apare trecută pe harta moșiei Hudeștii-Mari din 1885. Apelativul baltă este de origine traco-dacă. Balta Nouă-Baltă situată în partea de nord-vest a satului Baranca, formată din revărsările dese ale Prutului și în care se și pescuiește. Balta PopiiTeren situat lângă fostul iaz de la Bobești. Pe terenul deținut de un popă s-a format o baltă mare care cu timpul a fost desecată. A rămas denumirea locului. Baranca-sat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Velniței și Axinte, unde cresc stuful, papura, rogozul și alte ierburi înalte, specifice terenurilor umede și care sunt folosite pentru pășunatul vitelor locuitorilor din apropiere. Colacul Bălții-teren de pășunat în Lunca Prutului, înconjurat de un braț al râului Prut. La revărsări este alimentat cu apă și cu pește din râul Prut, iar localnicii pot pescui în el. - teren arabil situat în sud-estul satului Mlenăuți pe locul unei bălți care a fost desecate. Comănești-sat în comuna Suharău, vecin la est cu satul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Mereuță, Agachi, Iacob, Atomei, Luca. Satul Baranca este înconjurat de o serie de dealuri împădurite în general, Dealul de la Bortoasa, Dealul Cetățuii și la sud-est, Dealul Bărăncii. între satul Baranca și râul Prut există o serie de bălți care prin revărsările Prutului sunt împrospătate cu apă și pește. Așa este cazul bălților: Răstoaca, Balta Nouă și către Bajura, Balta Căpitanului (Balta lui Gheorghiu). în aceste bălți și chiar în Prut se pescuiesc diferite specii de pește ca: mreana, crapul, carasul, bibanul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mișcări de o energie imperativă. Tonul este sumbru și misterios. O primă temă, plină de frământare apare în pianissimo la viole și viori, pentru ca, pe neașteptate, orchestra să atingă o ritmică nestăvilită, căutând parcă o ieșire spre lumină. Simțim o revărsare afectivă, care atinge moravuri variate, într-o perpetuă mișcare contrapunctică, marcată pregnant de celulele ritmice, care încarcă de tensiune contextul. Partea a treia a romanului, intitulată Focurile și păstrând ca pe o constantă a expresiei tautologia (evidentă încă din primele
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
plastică globală și în fragmente derulate cinematografic care se contopesc într-un spectacol de mare regie a vorbirii, tăcerii, mișcării simultane. Aici a lucrat „un suflet de Rubens cu o mână de Dürer”, spunea Felix Aderca. Răscoala, expresie sonoră a revărsării delirante de furie colectivă, se precipită într-o serie de scurte dar substanțiale episoade trasate în linii repezi, cu „contorsiuni michelangelești” , filmate într-o patetică dezlănțuire. Faptele acumulate, ce irită spiritele, sunt primele care se desprind din textura romanului, dezvoltând
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
nu se considera nici măcar scriitor. Nimic nu-l stânjenește, nimic nu-l sperie; dă năvală, se lasă dus de frenezia lui, fără să-și inven teze scrupule sau rețineri. Un suflet ecuatorial, de o luxurianță exorbitantă, devastat de propriile sale revărsări, incapabil să-și impună acele îngrădiri care decurg din deliberare sau din reculegere. Portretul în maniera lui La Bruyère: omul care întrupează un viciu sau o virtute, și unul și cealaltă cu un contur bine definit, portretul înțepenit, de o
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
toți oamenii care erau sau puteau fi considerați la putere, socotindu-i dinainte cuceriți de el. Conversația lui nu era lipsită de farmec, acțiunea lui asupra ta nu era nici odată mai puternică decât atunci când intimitatea cea mai fi rească, revărsarea naivă a încrederii, sirena care îi punea miere în glas, îi îndulcea vorba pătrundea în inima ta, cu aerul că și el și-o des chide pe a lui: era clipa primejdiei. Una dintre trăsăturile cele mai izbitoare ale acestui
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
artă extrem de conștientă și mai ales foarte trează chiar dacă nu neapărat conștientă de sine. Pe de altă parte, ai mare dreptate fiindcă încă din copilărie scriam poezie cum respiram. Ceea ce vreau să subliniez este că nu am deloc încredere în revărsările năvalnice de poezie "spontană" ori "poetică". Când studenții sau poeții mai tineri îmi declară cu mândrie că nu-și lucrează "poemele" fiindcă nu vor să piardă prima "inspirație"(ca și cum n-ar vrea să ia culorile de pe aripa fluturelui), îmi vine
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dragostea și cu ura apare întreaga diversitate posibilă a lumii sufletești. Prin combinația celor patru elemente rezultă mișcarea, care în forme diferite determină viața sufletească. Aceasta este teza de bază a lui Empedocle pentru explicarea cunoașterii senzoriale. Empedocle emite ipoteza "revărsării" elementelor de combinație. În acest sens, el postulează că în timpul combinării elementelor au loc scurgeri. Acestea determină ca atomii să se strecoare în porii altor obiecte materiale. Nașterea senzației are loc prin strecurarea acestor revărsări de atomi prin pori. Întrucât
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cunoașterii senzoriale. Empedocle emite ipoteza "revărsării" elementelor de combinație. În acest sens, el postulează că în timpul combinării elementelor au loc scurgeri. Acestea determină ca atomii să se strecoare în porii altor obiecte materiale. Nașterea senzației are loc prin strecurarea acestor revărsări de atomi prin pori. Întrucât porii sunt de diferite mărimi, aceștia pătrund în organism mai adânc sau mai puțin adânc, mai ușor sau mai greu. În ceea ce privește scurgerile de elemente prin porii sistemelor de receptoare, Empedocle nu face nici o diferențiere între
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și sociale, Epicur vorbește de necesitatea unei "vieți ascunse", de la care omul să nu se abată, și de ideea de a-și vedea doar de interesele sale puse în joc. 2. Mecanismul cunoașterii A fost explicat de Epicur prin teoria revărsării atomilor. Imaginile reflectate se despart de purtătorii lor pentru ca apoi să pătrundă în suflet prin receptori. Gândirea. în acești termeni, nu este altceva decât prelucrarea pe mai departe a imaginilor în materia fină a sufletului; totul se produce în relație
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dar o alteritate învestită cu realitate numai fiindcă e fața divinului, locul în care El se contemplă ca diferit de sine. Creația e suscitată de transcendența coborîtoare a divinului, prin depășirea plenitudinii lui închise în limitele propriei perfecțiuni. Creația e revărsare sau radiație dincolo de granițele identității Lui compacte. Iar această manifestare în alteritate a divinului poate fi, pentru omul credincios, îndemn la o atitudine complementară, simetrică. Tradițiile spirituale socotesc că omul este singura oglindă responsabilă a divinului, singurul loc în care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
îi îndeamnă pe oameni să nu aștepte răsplata cuvenită, beneficiul îndeobște prevăzut pentru faptele lor, el îi îndeamnă să rupă logica plenitudinii exterioare, să facă în comportamentul lor o breșă care declanșează, prin golul ei, răspunsul supranatural. Meister Eckhart descrie revărsarea divinului într-un asemenea vid interior ca pe o lege metafizică, o lege a schimbului între interioritatea divină și cea umană : Dumnezeu e constrîns să umple, cu întreaga lui divinitate, golul care îl cheamă, îl atrage, îl captează într-un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în cea din urmă lumină a malului. Așa sta singură și murea, sub pletele mestecenilor cu trunchiuri albe...” Multe ramificații în creația lui Labiș se arată a avea și un alt poem, intitulat Miorița. Străvechea baladă deschide aici zăgazurile pentru revărsarea unui bogat tumult sufletesc: „Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai Zbuciumat se plânge fluierul de fag. Inima mi-o strânge și-mi pătrunde-n sânge. Acest cântec dureros și drag. Stelele făclii, păsărele mii Jalea își
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
întărește facultățile spirituale și ne acordă darurile Duhului Sfânt. Dar noi ca creștini de rând nu experimentăm decât poate foarte cenușiu aceste efecte. Misticii însă, cu fina lor sensibilitate spirituală, le sesizează. „Experiența mistică ne spune că întărirea facultăților spirituale, revărsarea darurilor Duhului Sfânt, precum și acordarea de harisme extraordinare, dacă sunt lucruri atribuite mirungerii și despre care noi luăm cunoștință mai mult pe cale teoretic-dogmatică, în faza iluminării apar cu evidență incontestabilă, ca realități lăuntrice trăite de cel care progresează în perfecțiune
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
înțelepciunii e Cuvântul lui Dumnezeu”. Participând la creație, Sophia se revarsă în universul întreg, îi imprimă formele mărețe, îl cârmuiește precum cârmuiește istoria și pe om. Solomon o numește „meștera tuturor”. „Ea este suflul puterii lui Dumnezeu, ea e curată revărsare a celui Atotputernic. Ea e strălucirea luminii celei veșnice și oglinda fără pată a lucrurilor lui Dumnezeu și chipul bunătății sale”. (înț. lui Solomon, VII, 25,26). „înțelepciunea ajunge cu tărie de la marginea lumii la marginea lumii și toate le
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e chestiunea care a stârnit protestele și discuțiile recente în teologia rusă, silind pe părintele Bulgakov la atenuarea punctului său de vedere. Ideea sofianică, așa cum am schițat-o aici cu elementele ei biblice, privește raportul Sfintei Treimi față de creatură sau revărsarea puterii dumnezeiești în făptură, lucru în care cărțile sfinte, printr-un acord unanim, văd însăși frumusețea cosmică și o socotesc ca reflex al frumuseții transcendente, necreate. Tot astfel gândește sfântul Vasile cel Mare care, în Hexaimeron, (mai ales în omiliile
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
caracteristice a-i mânca sufletul, a crăpa de ciudă sau a-i scoate sufletul), câmpul idiomatic al FURIEI presupune, dimpotrivă, o atitudine activă. 2.4. O atare ipoteză se verifică mai ales în ceea ce privește stadiul final al FURIEI, care presupune o revărsare violentă a materiei aferente în exterior, în timp ce SUPĂRAREA/ CIUDA implică, dimpotrivă, refularea acesteia, act care poate avea efecte nocive asupra organismului. "Materializarea" furiei se observă inclusiv în expresiile generice care denotă exteriorizarea ei (a-i da oala în foc, a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Stat Major și la guvern) care urgentau, toate, ocuparea militară cât mai grabnică a Transilvaniei. Prima formațiune militară română a intrat pe teritoriul unguresc pe 12 noiembrie 1918, în zona Tulgheșului (Gyergyótölgyes); după câteva zile, prin toate trecătorile Carpaților începe revărsarea trupelor române, în fața cărora nu a existat vreo opoziție de fond - cu atât mai mult cu cât locuitorii de aici, având experiența invaziei române din urmă cu doi ani, știau că forțele armate române nu s-au remarcat atunci prin
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
spațiu natural restrâns;pastelul evidențiază strânsa legătură dintre om și natură; - natura se constituie ca o dependență umană, dar și invers; de unde și imaginile artistice vor fi senine sau întunecate; - atmosfera poate fi calmă sau planturoasă și viu dinamizată de revărsări năvalnice; ea dă sugestii de împrospătare răcoroasă, dar și de fecunditate adâncă, clocotitoare; - alteori peisajul este gol(it) pentru a fi în concordanță cu starea sufleteasă a poetului; atunci predomină culorile sumbre, muzica apăsătoare etc.; adică toată recuzita verbală a
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]