1,196 matches
-
teatru, nu ai tentațiile de a face televiziune, de a face film, de a merge la radio, este un loc foarte bun să începi, cred. A.V. Spuneați mai înainte că ați fost un tânăr neliniștit. Ați fost, pe deasupra, și revoltat? A.Ș. Nu revoltat în sensul... Chiar din punct de vedere politic, în anii '60 târzii, în jurul invaziei sovietice în Cehoslovacia, în care România a avut o poziție extrem de progresistă, toți am crezut, total naiv, că Ceaușescu era un șef
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
îi zbura totdeauna mai repede decât picioarele și-l smulgea violent din conversațiile terminate pe jumătate. Avea amintiri în legătură cu agenți ai biroului de transporturi, șoferi de autobuz, impresari și slujbași de hotel care se uitau țintă la el cu ochi revoltați și chipuri întunecate. Omul nu avea timp de politețuri, dar memoria nebuniei lui era compătimitor de confuză, așa că nu mai conta. La ora două după-amiază, când cerul mohorât era mai luminos decât fusese mai devreme, intră într-un hotel, puse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
o pot duce așa la infinit“. Cafeneaua Pas-Parol vorbește despre lupta intelectualului în regimul totalitar, despre încercarea disperată de a face față răului prin artă, de a da o replică inumanului prin roman, care, așa cum spunea Albert Camus în Omul revoltat, „se naște în același timp cu spiritul de revoltă și traduce, pe plan estetic, aceeași ambiție“. Lăsându-se condus de cele mai multe ori pe piste false, cititorul poate cădea ușor pradă textului, eșuând în încercarea sa de a desluși secretele romanului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
lume de margine de imperiu unde frontiera dintre ficțiune și realitate este mai fragilă decât în alte zone geografice). „Romanul se naște în același timp cu spiritul de revoltă și traduce, pe plan estetic, aceeași ambiție“, scrie Camus în Omul revoltat. Trecerea lui Matei Vișniec de la poezie la roman se datorează poate tocmai acestui „spirit de revoltă“? Revolta mea, în 1983, când am scris acest roman, a fost mult mai banală. Îmi amintesc de naveta pe care o făceam ca profesor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
iar demnitatea și-o va câștiga prin muncă. Într-un alt plan Reforma poate însemna și o reevaluare a relațiilor omului occidental cu divinitatea și o recâștigare a statutului de ființă cu liber-arbitru. Omul occidental va fi și un om revoltat și în același timp un om înspăimântat de faptul că trebuie să plece la drum singur, iar drumul capitalismului asta va fi - o cărare îngustă și extrem de tentantă pe care omul pășește mai întâi cu reținere și mai apoi cu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
nu s-au vrut nicidecum carte, dar pe care le citim întru proslăvirea unui îieri' ce între timp a devenit istorie, fac din doctorul aruncat în închisoare pentru vina de a fi fost moral într-o istorie imorală un mare revoltat. Pe măsură ce citim, universul doctorului ne captivează: spitalul din Făgăraș, secția TBC pe care o înființează, începutul anchetei, soarta familiei - mai mult decât propria arestare, spionii din celule, hrana menită să extermine lent și în chinuri, traiul animalic. Stanciu Stroia traversează
Mărturia doctorului Stanciu Stroia by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11333_a_12658]
-
pentru că enorma faimă a fratelui Roger ne-a împiedicat să luăm explicit apărarea Luminiței Solcanu. Oricum, asasinatul de la Taizé, în ceea ce mă privește, a adus multe clarificări. Deși nu am avut niciodată probleme că sînt român, n-am fost nici revoltat și nici nu mi-a fost rușine, de acum încolo am o problemă foarte gravă: mi-e frică, mi-e o frică teribilă că sînt român.
Frica de a fi român by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11397_a_12722]
-
sa - și socotind această întîmplare drept miracolul celei de-a doua nașteri, el s-a convertit la creștinism și a îmbrățișat confesiunea catolică, a crezut, apoi, pentru o clipă, în pseudomesianismul comunismului incipient pentru ca, nu după multă vreme, dezamăgit și revoltat, să se retragă în atelier, în singura sa lume adevărată, aceea a închipuirii și a visului neîntrerupt. Între timp a făcut școală, a desăvîrșit demnitatea graficii românești ca artă autonomă și ca limbaj de sine stătător și a lăsat în
Desenul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13696_a_15021]
-
în lupta de uzură cu adversitățile proiectelor sale, în vremea comunismului dar și după 1989, este evocat de mai mulți scriitori, între care și Ioan Moldovan: "A fost mereu un om neliniștit, neîmpăcat, încordat să facă bine și temeinic, și revoltat și dezgustat cînd vedea că nu se poate. El, care și-ar fi dorit pe-un închipuit blazon de credință și viață inscripția blagiană a ideii duse pînă la capăt, era probabil nevoit să constate cu dezamăgire, tristețe, furie uneori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16583_a_17908]
-
doar aparent. Căci asumarea absurdului duce la o etică a spiritului care constă în despuierea de sine, de vanități și egoisme, o etică a purității, așa cum rezultă din Carnetele lui Camus. Paradoxal, absurdului i se opune nu gratuitatea (autorul Omului revoltat blama contemplarea "finalităților absurde"), ci moralitatea renunțării, precum o cenușă fierbinte din care poate reînvia dăruirea: "Îmi strîng capul în mîini -/ printre degete-mi curg/ cîteva foste trăsături ale chipului:/ cîțiva munți s-au prăbușit/ cîteva mări au secat/ și
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
au găsit omul; Dinescu nu s-a pierdut cu firea înaintea lor, ci a tratat echipa de șoc a PRM cu o lehamite iritată, dar fără a uita ce i s-a întâmplat. Pe bună dreptate, Dinescu s-a declarat revoltat că securiștii se leagă de el. Tot pe bună dreptate el a spus că era cât pe-aci să fie linșat de peremiștii locali, care au sărit la el. Săltat în sondaje, PRM-ul își arată adevărata față. Aceea de
Atacul la Dinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16638_a_17963]
-
sau Doru Covrig, în anii șaptezeci, ori ca Mircea Roman, Dup Darie, Aurel Vlad, Titi Ceară și Laurențiu Mogoșanu, în anii optzeci /nouăzeci, ilustrează perfect această vîrstă ambiguă a lemnului, pe jumătate ancorată în modernitate, pe jumătate respirînd libertatea sceptică, revoltată și tandră, a unei postmodernități instinctive, fără țintă clară și fără doctrină asumată. Monoxilul devenit așchie, statuia eșuată în carcasă, eliminarea transformată în adăugire, ca în tehnica modelajului, siguranța convertită în disperare, absolutul într-un scepticism incurabil și gravitatea în
Arta și morala lemnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16670_a_17995]
-
și ar auzi că nu cred în el m-ar sancționa cumva. R.G. - Nu credeți că ați fost sancționat? A.C. - Ei bine, suport consecințele. (rîde) R.G. - Ați îndrăznit cam mult cu orgoliul dvs. A.C. - Stimată doamnă, eu sunt un mare revoltat, un revoluționar. Răstorn totul dacă pot. Dacă nu, mă uit strâmb (face o grimasă și rîde).
Interviu cu Aurel Cojan by Ruxandra Garofeanu () [Corola-journal/Journalistic/13072_a_14397]
-
ale unei "fugi-de-care-ceea-ce-am-fost" - ci ale dezinteresului față de propria-ne istorie trăită. Într-o serie de articole, publicate în România literară acest fenomen (greu de explicat) a fost semnalat mai întîi de Doamna Monica Lovinescu care observa absența unor comentarii - multiple, revoltate, reprobative - la cărțile ce descriau, calvarul din subterană lume a închisorilor comuniste din România (D-sa se referea mai ales la Închisoarea noastră cea de toate zilele). Doamna Ruxandra Cesereanu (România literară 28/^^99, p. 3) analizează în special fenomenul
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
Dar trădarea este, la urma urmelor, co-autorizată de cei doi: bărbatul e cel ce lansează jocul travestiului, în vreme ce femeia îl continuă, transformînd mască în persoana de sine stătătoare. De îndată ce înțelege că scrisorile erau trimise de propriul ei iubit, Chantal e revoltata, nicidecum înduioșata sau emoționată, cum nădăjduise Jean-Marc. Pentru ea, aceasta corespondență mistificata reprezintă indiciul că bărbatul e posesiv, că vrea să îi urmărească reacțiile la provocări amoroase pe care tot el le pune în scenă. Odată risipit misterul lui Cyrano
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
o bună zi nu o va mai recunoaște, ea e convinsă că rostul acelor scrisori erau de a o ispiti să accepte transformarea identitara numai pentru că el să își poată verifica propriile sale răspunsuri, pentru a-și confirmă volatilitatea partenerei. Revoltata de a se ști subiectul cercetărilor lui, Chantal decide să îl pedepsească pe Jean-Marc, acționînd tocmai în logica jocului lui: întrucît ultima epistola îi propunea o întîlnire la Londra, ea își anunță iubitul că urmează a pleca, într-adevăr, la
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
ale unui circ infernal? Poezia e altceva decît veselia Infernului? Concepția lui Camus a progresat de la cea din Mitul lui Sisif, în care creația e considerată un produs absurd iar literatul văzut ca un "mim", la postura insurgenta din Omul revoltat și apoi la cea a "scrisului iubire", teorie lăsată în faza de eboșa, în însemnările ultime. Creația Ruxandrei Cesereanu e cantonata cu stringenta, așa cum am văzut, în zona absurdului. Așadar, se află în faza acelui divorț între rațiune și iraționalitate
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
și lungile umilințe la care fusese supus prin arestarea fiului său, universitarul D. Panaitescu, eliberat curând, pare-se, și în urma intervenției lui Tudor Vianu. Dar leit-motivul adâncilor nemulțumiri îl constituie dificultățile continuării ediției Eminescu, amânată mereu de Academie. Dezamăgit și revoltat își construiește un semnificativ autoportret de editor neînțeles ba chiar persecutat pe care i-l comunica prietenului într-o dureroasă confesiune: "Mi-am prăpădit viața prostește. Dacă în locul anilor ăstora irosiți în biblioteca, ca să ajung, cu ochii storși, la astfel
Institutia Tudor Vianu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/18167_a_19492]
-
limbii române în cadrul Institutului de lingvistică, Gh. Bulgar îl încunostiinta de obiecțiile aduse de cerberii politici: "prea multe citate bisericești, definiții false, chiar dușmănoase; colaboratorii urmează linia reacționara a vechii Academii". Împotriva dirijismului proletcultist și a cenzurii se pronunță, la fel de revoltat, bătrânul și uitatul poet Mihai Mosandrei, convins, firește, ca destinatarul îi împărtășește ideile, așa cum și era: "Ce trebuie să facă scriitorul, se întreba el, în opinia politrucilor: "Să creeze viața, dar nu ce simte și cu sufletul lui viu și
Institutia Tudor Vianu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/18167_a_19492]
-
așteaptă să se mai termine o zi, mama epuizată de-atâtea și-atâtea responsabilități, mama obsedată de cele mai „bio de bio” alimente, mama cu „zece ochi”, care-și supraveghează anxioasă copilul, mama care gângurește, șușotește, șoptește, se prostește, mama revoltată când i se spune să-și reducă rapid copilul la tăcere pentru că deranjează un concert, mama-scriitoare, ruptă între nevoi care trag unele de altele până-i întind la maxim nervii. Toate aceste „felii de mame” care trepidează în fiecare mamă
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
nervii să stai după curul lui Zholdak”, mi-a spus el. Prologul a durat cincizeci de minute, apoi ceilalți spectatori rămași afară (aproape o sută de oameni) au intrat să vadă partea a doua. „Cum vine asta?”, se întrebau unii revoltați. „Să intri la partea a doua fără să vezi prologul?” Un an mai târziu aveam să citesc niște însemnări de-ale tale, în care descrii spectacolele de teatru ca pe niște instalații: „Publicul e liber să intre în orice moment
Scrisoare către Andriy Zholdak () [Corola-website/Science/295749_a_297078]
-
lupta anticorupție, cel puțin în forma ei actuală, care e în primul rând un mare spectacol mediatic, servește la captura ideii înseși de justiție socială, la un capăt al tranziției postcomuniste la care se trezesc tot mai multe conștiințe istorice revoltate. Deocamdată, lupta anticorupție pare a fi sinonimă cu lupta pentru un capitalism și o Românie „curate”, adică o luptă de civilizare a capitalismului românesc. Or, în realitate, capitalismul corupe întotdeauna statul, atât în țările occidentale, cât și în periferiile lor
NU Tranziției 2.0: Recompoziția socială, decolonizarea și transautonomismul (fragment) () [Corola-website/Science/296056_a_297385]
-
lupta anticorupție, cel puțin în forma ei actuală, care e în primul rând un mare spectacol mediatic, servește la captura ideii înseși de justiție socială, la un capăt al tranziției postcomuniste la care se trezesc tot mai multe conștiințe istorice revoltate. Deocamdată, lupta anticorupție pare a fi sinonimă cu lupta pentru un capitalism și o Românie „curate”, adică o luptă de civilizare a capitalismului românesc. Or, în realitate, capitalismul corupe întotdeauna statul, atât în țările occidentale, cât și în periferiile lor
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
și galenus terapeuticile sînzîiene in honorem! silans, sila nini rosso reia încă o dată solfegiul pîlpîie fluturi pe borcane cu sînge hominizi în placente absurde, efervescente iluziile în turbinele cu viață drept vorbești Celestine: în cartea Facerii desfacerea e cuprinsă toată... revoltat sare dintr-o rană în alta Heruvul, între zbor și oglinda perfida omniprezent Somnul. tîrîș cu steaua după mine au sosit e slugi cu sclipici la aristocrați trîndavi,la neștiutori de strămoși cu biografii de sîrmă, au aur în lobi
Constantin Hrehor by Cnstantin Hrehor () [Corola-website/Imaginative/10614_a_11939]
-
coroană și clasa feudală (boierească) asociată acesteia, precum și de spolierea sistematică la care țărănimea era supusă din partea clasei comerciale străine active în domeniul comerțului agricol. Răscoalele au fost reprimate în mod sângeros, fiind folosite armata și chiar artileria împotriva țăranilor revoltați. Represiunile s-au soldat cu aproximativ 10.000 de victime, după unele surse. Alte surse vorbesc însă de o cifră probabilă a morților de 9000 de țărani. Perpetuarea relațiilor feudale în agricultură au dat naștere din acea epocă începând la
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]