1,209 matches
-
din mașină cu o fluturare amicală. În acest moment, parcă nu s-ar mai fi putut stăpâni, Petre Petre țâșni în mijlocul uliței, în urma mașinii, urlând furios: ― Huo!... Huo! Din vreo sută de gâturi izbucni aproape simultan și furtunos același "huo" revoltat, pe când Trifon Guju, apucând o piatră, o zvârli după automobilul ce se depărta, scrîșnind: ― Soarele și dumnezeii voștri de tîlhari! Zgomotul motorului era însă mai puternic decât huiduielile oamenilor. Domnul cu bărbuță din mașină, totuși, parc-ar fi bănuit ceva
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
n-are să se mai amestece, că el e om cu casă grea și nu poate să se ia după cei dezmățați, care n-așteaptă decât să strice și să prade cum ne-au furat și nouă carnea astă-iarnă! reluă Niculina revoltată. Că oamenii nu ne-or da nici de mâncare, și nici n-or sări pentru noi. Sunt pățită eu cu oamenii, de nici să nu mai aud de ei! Filip, bucuros de energia soției sale, mormăi greoi: ― S-a stricat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
unde nu-s jidani mișcările au început să ia un caracter mai sălbatic. În Moldova se pare că n-au fost omoruri și nu s-a vărsat sânge; pe când pe-aici mulți proprietari și arendași au fost măcelăriți de țăranii revoltați. Se așeză iarăși la birou. Din mormanul de ziare numai capul i se vedea cu ochelarii, care sticleau ca niște ochi monstruoși... Titu Herdelea a ascultat îngrozit mai cu seamă de când i-a pomenit de Teleorman. Asta înseamnă că și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nimic precis, căci legături directe nu mai sunt de vreo două zile între Pitești și părțile de jos ale județului, dar se zvonește că s-ar fi săvârșit și omoruri. ― Acuma închipuiește-ți inima mea, dragă Herdelea! zise Gogu. Nadina în mijlocul revoltaților care comit asasinate! Ce-o fi cu ea, a izbutit să fugă, a încăput pe mâinile țăranilor? Bietul tata își mușcă mâinile de desperare, că n-a oprit-o. Cum e bolnav și bătrân, și cu slăbiciunea lui pentru Nadina
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
maică-sa, cu același scâncet de spaimă: ― Mămica mea!... Mămica mea! Când un soldat începu să lovească, Titu Herdelea, care șoptise mereu "îngrozitor, îngrozitor", ca să-l audă prefectul Baloleanu, își pierdu deodată stăpânirea și, apropiindu-se de Tănăsescu, îi zise revoltat: ― Domnule maior, ajunge!... E insuportabil!... Asta e... Maiorul, parcă I-ar fi pălmuit, tresări: ― Ce-ai zis?... Cine ești dumneata... Ce cauți aici?... Cum îți permiți să te amesteci dumneata în... ― Mă numesc Titu Herdelea și sunt... ― Nu vreau să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
șal albastru deschis, când am simțit o bătaie pe umăr. —Îți dai seama că te cerți pentru aproximativ patruzeci de cenți, nu-i așa? Întrebă Sammy, rânjind de parcă tocmai ar fi descoperit un secret foarte important. —Știam! am spus eu, revoltată. Dar nu de asta mă tocmeam. Atunci de ce? În mod evident, nu prea ești la curent cu cultura de pe aici. Se așteaptă să te tocmești. De fapt, se simt insultați dacă n-o faci. A, zău? Domnule, cât cereți pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
stat paristrian independent", care ar fi dăinuit timp de douăzeci de ani (1077-1097). Iorga face remarca că după ce comandantul bizantin, Nestor, încearcă să le ia în stăpânire, folosind trădători din Dârstor, în final, el însuși se va așeza în fruntea revoltaților, încercând să preia conducerea acestui "bogat colț de libertate" (Iorga). Anna Comnena scria că pe malul celălalt (nordic) al Dunării sunt "sciți" (români), care se bat cu "sarmați" (pecenegi), iar "sciții", refugiindu-se dincolo de Dunăre, se ocupă cu agricultura, semănând
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Fapt este că la începutul domniei lui Alexie Comnenul (1081-1118) situația de la Dunărea de Jos și din sudul ei devenea tot mai dificilă pentru Imperiu. Valuri de pecenegi, urmate curând de cumani, se revărsau continuu în sud, îngroșând rândurile celor revoltați cărora li se alăturau bogomilii, instalați de Ioan Tzimiskes în regiunea Philipopol, aflați acum în conflict cu stăpânirea bizantină. În acest context, Anna Comnena amintește, la 1086, numele unor conducători locali, precum Tatos-Tatul (român se pare), numit și Chalis de la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ca stat româno-bulgar, în toamna anului 1185. Apoi răsculații s-au îndreptat spre răsăritul Bulgariei și au ajuns în regiunea Preslavului, fosta reședință a statului bulgar, au distrus așezări, au obținut prăzi bogate și au luat prizonieri bizantini. Împotriva celor revoltați a pornit "sevastocratorul" Vasile, unchiul împăratului (deși Choniates susține altceva), învestit cu comanda supremă a armatei bizantine, dar curând acesta a fost înlocuit cu Ioan Cantacuzino, rudă cu împăratul. Însă, în ciuda experienței militare, el nu s-a putut impune în fața
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ai cabinetului. Ivan Šubašić a fost numit ban al Croației. Cu toate că problema majoră fusese astfel rezolvată, celelalte conflicte naționale rămîneau de actualitate. Slovenii, musulmanii, macedonenii și albanezii aveau nemulțumiri asemănătoare. Mai mult, așa cum era de așteptat, naționaliștii sîrbi erau profund revoltați, întrucît ei voiau un stat format din zone unde dețineau majoritatea. Izbucnirea celui de-al doilea război mondial avea să împiedice succesul altor încercări de reconciliere. România După demisia lui Iuliu Maniu din funcția de premier în octombrie 1930, un
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de whisky, îl înghițea și-apoi îl regurgita, asta când nu-l lăsa uitat undeva pe vreun pian... Tineretul intră în scenă Tineretul acesta din Saint-Germain-des-Prés nu este doar exaltat, însuflețit, însetat de viață. Mai nou, el este de asemenea revoltat. Împotriva lumii adulților, împotriva unei societăți pe care o consideră "viermănoasă, degradată, sufocantă. Stoarsă de vlagă sub jugul imbecil al educației, chipurile, sănătoase.138" Cuvintele îi aparțin Juliettei Gréco, supranumită "muza", "zeița din Saint-Germain-des-Prés", dar care arăta atunci mai curând
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ale băieților erau separate. Lucrul acesta reflecta o întreagă concepție asupra vieții, potrivit căreia mixitatea, și prin urmare sexualitatea nu puteau avea loc decât după căsătorie. Lucrul acesta reflecta autoritarismul și arhaismul societății generalului de Gaulle"201. Prin urmare, studenții revoltați contestă aceste interdicții începând din 1967-68, iar apoi în timpul acelor zile frenetice din Mai '68, cu forță, înverșunare și imaginație. Au glasul puternic și atitudinea provocatoare. "Bucurați-vă fără opreliști"... "Te iubesc!! Spune-mi-o cu ajutorul pavajelor"... "Burghezia n-are
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
acestei provincii este unul din obiectivele naționale ale Serbiei. În Marea Britanie opinia publică este indignată în fața atrocităților comise de turci în Bulgaria. Marile puteri nu pot controla criza, adică nu pot obține de la Poartă reformele care ar fi satisfăcut populațiile revoltate. Afirmarea naționalităților în Balcani face caducă și impracticabilă orice reformă venită de la Constantinopol. La Sankt-Petersburg, naționalismul panslav cîștigă, după doi ani de tergiversări ale țarului, și impune războiul ca soluție a crizei. Anii 1875-1877 sînt marcați de luările de contact
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de temut: Ceaușescu decide o întărire a cenzurii asupra întregii corespondențe și a convorbirilor telefonice cu Vestul. Se interzice orice contact între disidenți și diplomații străini aflați în post la București. Aceste măsuri nu vin doar la capătul unei oboseli revoltate care s-ar fi instalat: în februarie 1979 se creează un sindicat al muncitorilor din România. Modelul polonez al mișcării este vizibil în declarația constitutivă a Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din România (SLOMR). Sindicatul răspunde mai ales față de degradarea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de romane de familie: unul ascendent, celălalt descendent. În primul, familia de origine este de origine modestă, în cel de-al doilea e invers. Să ne gîndim la toți acei oameni care s-au identificat cu părinții săraci, persecutați, curați, revoltați și le-au urmat pilda întrutotul. S-a spus adesea despre ei că eu făcut-o pentru că deveniseră conștienți de nedreptățile din societate. Nu este exclus însă ca ei să fi fost pregătiți pentru aceasta de romanul de familie pe
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
vină luna viitoare. Tînărul strîmbă din nas și zice că va veni. DAR... (iarăși, celebrul DAR!) simt că sînt privit insistent: întorc capul și o văd pe contabila-șefă care a urmărit dialogul. Mă cheamă-n birou și-mi spune, revoltată, că cum eu mai accept să discut cu fiul unui trădător de țară? Și ce să fac? o întreb, avînd acum certitudinea că este securistă acoperită. Refuzați contactul! Chemați-mă pe mine, cînd mai vine. Înțeleaptă povață! Așa am făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
din comisie spune că o enervează păpușa aia, deoarece are numai patru degete! Or, zice cunoscătoarea, nu există oameni cu patru degete! Întîmplarea, însă, ori... Necuratul face ca la discuții să participe și un personaj important, care o contrazice pe revoltată, cu cel mai zdrobitor argument: mîna sa. Care... exact, are numai patru degete!(avea gută și unul îi fusese amputat!). Așa le trebuie celor care caută realitatea într-un teatru cu păpuși: O POT GĂSI! * Îmi dau seama, repetînd cu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
câștigă În coerență, dar scade În expresivitate. Μ - Cum ai putut să te Îndrăgostești de o asemenea fată: și pistruiată, și răsfățată? - Dacă ai vedea-o cu ochii mei... Μ Nehotărâtul În iubire este clientul fidel al dragostelor târzii. Μ Revoltatul de profesie nu este altceva decât un prizonier al propriilor puncte de vedere. Μ La cimitir mergi resemnat, nu pregătit. Μ Dacă un prost crede că nu e prost nu Înseamnă că e așa. La fel, și dacă un om
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
atât de Îngrădită de câmpul social, Înseamnă că dezvoltarea noastră psihică este mai mult sub semnul deficiențelor omenești, deoarece ceea ce predomină În spectacolul vieții este competiția acerbă, uneori dramatică, este continua goană după Înfăptuirea unor tendințe egoiste și mercantile. Eroul, revoltatul Întru adevăr și dreptate, este de regulă prigonit și nu o dată chiar ucis! (O dovedește aceasta Întreaga istorie a umanității: Giordano Bruno, care a fost ars pe rug; Thomas Morus, care a fost decapitat; Socrate, care a trebuit să bea
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de acest personaj din categoria rataților superiori care este Ilie. El îți trăiește viața cu suferințele ei mai intens decît ceilalți, deși pare resemnat între dosarele unde a fost retrogradat prin intrigi și delațiuni. În fond, Ilie este un mic revoltat care a descoperit un punct de sprijin în "calul verde". Treptat, această creație imaginară se transformă în simbolul unei credințe, devine o "icoană" cum spune autorul și, în acest caz se apropie de "mîrțoaga" lui Ciprian în care nu credea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
-i cavoul tău și altul nu-ți mai trebuie, și uită-te, frate, la lume, dar știi cum, cu ochi bine deschiși, deschiși de tot. Ilie: Să mă uit la lume! Ștefan: Da, dom'le, și muncește cu adevărat! Ilie: (revoltat) Să muncesc? Tu-mi vorbești mie de muncă? Ștefan: De ce nu? Ilie: Am muncit! Și muncesc. Ștefan: Poate că ai muncit, dar ce faci tu acuma... Fă, dom'le, o muncă de-adevăratelea și ești salvat, zău așa! Ilie: Adică
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
rîd... Irina: (înfiorată) Cum adică de la o vreme?! Că doar dimineață nu aveai ticul ăsta?! Val: (devine atent, chinuit de atent) Care dimineață? (întrebarea sperie) Mă rog, important e să nu vă faceți griji. Situația noastră va fi rezolvată. Maria: (revoltată) Auzi! Situația noastră va fi rezolvată!" Că-mi vine să și rîd! Și chiar aș rîde dacă nu mi-ar veni să plîng. Val: N-o luați în tragic. Eh, în lume sînt necazuri mai mari... crize, războaie, foamete, rasism
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
eu... mîine la șase... Tot acolo... noapte bună"; după o pauză în care se împrăștie această putere a dezvăluirii) Ce ai de spus? (tăcerea lui e ceea ce a rămas la capătul unei clipe în care a fost uluit, indignat, speriat, revoltat) Nu ai nimic de spus? El 1: (mîhnit) Ba da. Dar nu cred că ai înțelege mare lucru. Așa că nu-ți spun decît că ceea ce ai făcut tu înseamnă începutul sfîrșitului. Ea 2: Am mai auzit expresia asta. Acum mi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
să plec! El 1: Te voi iubi chiar dacă o să pleci. Nu asta-i rezolvarea. Ea 1: Trebuie să alegi. El 1: Știu. Și recunosc că nu știu. De asta e bun Dumnezeu... alege el în locul tău... Ea 1: (oprindu-se, revoltată) Trebuie să alegi tu! Dumnezeu uneori e obosit și atunci îl trimite pe el să aleagă și în locul tău și în locul lui! El 1: Ce să fac? Nu te opri. Să nu ne recunoască. (aleargă în jurul ei) Nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
învelișurile în care în primele trei piese, se disimulase, țîșnind în jeturi, izbucnind în trombă. Afirmații incomode, întrebări scormonitoare, îndoieli și ardori sînt slobozite impetuos, cu o nervoasă participare, dintr-un preaplin al cugetului ajuns la capătul răbdării. Încă un revoltat, deci, în dramaturgia lui Constantin Popa: Octav, din Cavou bar. Unul din tinerii care, la (ceea ce ei credeau că e) Revoluție, au ieșit nepăsători, nesăbuiți, superbi în stradă, înfruntînd gloanțele vidia, tancurile sumbre, toată urgia forțelor de represiune. Vom muri
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]