2,803 matches
-
române) ș.a. U. găzduiește nu puține atacuri imunde și replici sub pragul polemicii de idei, până la insulte, falsuri și mistificări, îndreptate împotriva unor instituții și personalități din România. Denaturarea realității apare în articole ca Părintele Șaguna, Basme științifice (o ironie ridicolă la adresa Chestionarului istoric al lui Nicolae Densușianu), 1848. Liberalism. Reacționarism (răstălmăcire a trei scrisori expediate de C.A. Rosetti și N. Bălcescu lui Ion Ghica, aflat în exil la Constantinopol, extrase din Amintiri din pribegia după 1848), dar mai ales
UNGARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
al casei Kremnitz și chiar întâlnindu-l pe Mihai Eminescu, de două ori, acolo, așadar fiind autorizat moral să conteste autenticitatea transfigurării ficționale a personajelor în discuție. În genere, polemicile capătă sub pana lui o pronunțată culoare anecdotică, bunăoară istoria ridicolă a pieptenelui ,,getic” pe care Pârvan îl apreciază drept antic, deși se dovedește curând ca aparținând recuzitei recente a grajdurilor de cai dintr-o mahala bucureșteană. Un segment distinct îl constituie paginile memorialistice. Ținând cont de faptul că T.-S
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
României și necesitatea unui scut protector. „În fond - scria ministrul de externe, Alexandru Lahovari, În decembrie 1894, la scurtă vreme după explozia cvasi sincronă a iredentismului român În Transilvania și a celui italian În Istria - toate acestea sunt o poveste ridicolă. Eu nu sunt prea supărat că maghiarii o primesc peste degete; dar cred că acești excelenți italieni caută mai degrabă să-l enerveze pe Crispi și să zguduie Tripla Alianță, și mai puțin să ne fie nouă utili și agreabili
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
deplin realizate dorințele lor. Andrássy Îi reiterase lui Brătianu faptul că Monarhia dualistă nu va declanșa un război pentru sudul Basarabiei, care de altfel era pierdut, precizând că o eventuală Împotrivire la hotărârile Congresului ar pune România Într-o postură ridicolă. Totodată, ne consilia a nu dezarma, Întrucât nu se știa ce va urma până la sfârșit. Reprezentantul Franței, Waddington, se dovedea a fi mult mai practic, ceea ce sugera și delegaților români, căutând a asigura ca despăgubirea să fie cât mai favorabilă
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
a unor obiecte sau situații generatoare de angoasă, chiar în absența obiectelor sau a situațiilor care le-ar putea provoca. - Obsesii impulsive sau fobii impulsive, constând din teama de a nu comite, împotriva propriei sale voințe, a unui act absurd, ridicol, imoral sau violent. b) Compulsiunile Compulsiunea este definită ca ideea unui act de îndeplinit, în general ridicol, absurd sau jenant, care se impune subiectului într-o manieră incoercibilă. c) Ritualuri și verificări Comportamentele, mai mult sau mai puțin elaborate, cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ar putea provoca. - Obsesii impulsive sau fobii impulsive, constând din teama de a nu comite, împotriva propriei sale voințe, a unui act absurd, ridicol, imoral sau violent. b) Compulsiunile Compulsiunea este definită ca ideea unui act de îndeplinit, în general ridicol, absurd sau jenant, care se impune subiectului într-o manieră incoercibilă. c) Ritualuri și verificări Comportamentele, mai mult sau mai puțin elaborate, cu caracter compulsional, se pot asocia obsesiilor și compulsiunilor elementare, considerate ca fiind „simptome primare”. Ritualurile obsesionale sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afecțiuni psihiatrice. Tendințele caracteristice „personalității paranoice” sunt reprezentate prin următoarele aspecte psihopatologice cu caracter constant și specific (Genil-Perrin): Orgoliul constă în supraestimarea propriei persoane (egocentrism, autofilie, hipertrofia Eului). Este, de fapt vorba despre un tip de vanitate puerilă, de infatuare ridicolă. Neîncrederea, manifestată ca o teamă, o rezervă inutilă, stare de neliniște și susceptibilitate, îndoială, sentimentul penibil de a nu fi înțeles de ceilalți, de a se simți izolat între oameni. Sentimentul de „a fi neînțeles de ceilalți” este compensat de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se mai sinchisește de atare exigențe. Un autor care stăpânește relativ bine latina clasică, precum cel care scrie aceste rânduri, se va simți mereu stânjenit de această „genitivizare românească” (sau de cea englezească); trebuie să ne supunem totuși acestor mode ridicole care - deși prostești - s-au impus. Aș fi putut să scriu „curriculumului”, cum am și făcut în alte lucrări ale mele; dar rezultatul nu ar fi fost mai bun decât genitivizarea corectă curriculi, care ar fi iritat și ar fi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
auditorilor presupuși neavizați. Dar cei care se află în eroare nu sunt „receptorii învechiți”, ci „emițătorii moderni” semidocți. 7. Nu are mare importanță că expresia curriculum vitae a fost reactualizată, dar sărăcită de sensurile ei fabuloase și redusă, în mod ridicol, la înțelesul de „memoriu de activitate”. Adaptarea expresiei a început la români în 1990, prin intermediul mentalității anglo-saxone. Este justificată, în parte, folosirea ei de către americani. O civilizație modernă lipsită de un trecut fabulos are complexe de inferioritate culturală pe care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cum a demonstrat în Pampaedia. El depășește în acest fel nu numai spiritul pedagogic al Renașterii, ci și pe acela al Iluminismului incipient; ba, s-ar putea susține că viziunea sa asupra formării integrale a omului este superioară tuturor teoriilor ridicole despre „educația permanentă” date la iveală de psihopedagogii zilelor noastre. Imitatio Christi, ca și paideia elină fuseseră mult caricaturizate în Renaștere. Mulți reprezentanți ai acesteia înțeleseseră că formarea omului nu poate fi redusă la instrucția copilului. Au surprins însă numai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
El a satirizat întreaga tradiție a teoriei curriculare americane care, în anii ’70, ajunsese la un scientism pragmatic găunos și fără orizont. Teoreticienii și designerii erau preocupați de corectitudinea corelațiilor, de diagrame, scheme, articulații, angrenaje etc. Barrow a descris situația ridicolă în care ajunsese dezvoltarea curriculară americană cu un umor impetuos. Redăm un text din 1984, pe care nu îl traducem pentru a nu-i afecta savoarea originală: When a diagram is appropriate for the wiring circuit of a hi-fi perhaps
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o tehnologie de evaluare a necesităților, o analiză a obiectivelor și sarcinilor, o strategie instrucțională de dezvoltare și criterii de selecție a mijloacelor. În legătură cu fiecare a formulat reguli, sugerând subtil că avem de-a face, de fapt, cu o rețetă ridicolă 247. Avem de-a face cu o „echilibristică” aproape genială, voit echivocă, dar necesară trecerii printre Schylla modernistă și Charybda postmodernistă. În ciuda tonului ușor persiflant însă, ghidul lui Wilson constituie realmente o sursă de înnoire postmodernă a designului instrucțional și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fără temperatură, corpul social luând forma unui stup, solidar, mistic și organic atașat partidului, antrenat în psihoza triumfalismului naționalist. Valul a pornit de sus în jos, ajungând la vârste fragede, prin inventarea - probabil, ideea unui culturnic creativ - a celei mai ridicole categorii de actori sociali: șoimii patriei. Exista o producție interesantă privind practicile ideologice, pe care în comunism nu le-am perceput în dimensiunea lor de delir grotesc sau care astăzi ni se par în toată patologia lor. Psihologic vorbind, evocările
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ales corectă a dimensiunilor noastre intime, spirituale, dacă vrei, și a recunoaște că nu suntem așa de „mari” cum ne place să credem, ceea ce ar însemna dezgolirea unei statuete penibile, un fel de homunculus ridiculus. Bineînțeles că orice supraevaluare este ridicolă sau penibilă și, dacă nu e cazul unui antrenament autosugestiv de depășire a unei depresii, ea poate trece pe panta alunecoasă a stărilor paranoice atunci când „măsurile” lipsesc. „Mărimea” este dată de sentimentul măsurii și ele nu sunt într-o relație
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
însă de melodrama ieftină, confecționată după rețete deja desuete, pentru cititori puțin pretențioși. El simplifică lucrurile, alunecă involuntar în parodie, astfel încât scenele stereotipe (toți tremură, se îngălbenesc, sunt inundați de sudoare sau leșină), desele împușcături care rezolvă situațiile devin clișee ridicole. De altfel, nu epica îl preocupă pe autor, ci dialogurile, care vor să dezbată anumite idei. Principala teză, promovată și argumentată cu ardoare de multe personaje, este necesitatea emancipării femeilor, dreptul lor de a-și alege partenerii, libertatea de a
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
franceză și germană -, publicistul intervine în dezbaterile filologice ale vremii în articolul Limba noastră, combătând purismul și etimologismul latinist și sugerând folosirea limbii populare și a celei cronicărești. În proza satirică, R. șarjează o serie de ciudățenii sau fapte compromițătoare, ridicole, din viața boierului sau a burghezului arivist. Apetența pentru portretul moral este evidentă, scriitorul izbutind câteva tipuri caracteristice. Schițele de moravuri, aceste „caractere” ale lui R., apar în „Propășirea” (1844). „Cânticelele comice”, „scenele naționale” pe care le-a scris (Bețivul
RALET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289122_a_290451]
-
bruiată de corectivul moralizator. În altele, precum romanele Planetă de adolescent și La revedere, Făt-Frumos (1969), R. încearcă să diminueze viciul șablonard prin structurarea materialului narativ pe mai multe paliere tematice sau prin apelul la elemente de butaforie epică uneori ridicole. Cea mai izbutită narațiune pare să se afle în miniromanul Anotimpul dragostei (1973), unde universul tulbure al sufletului adolescentin este plasat într-o parabolă despre risipire. Intenția de a epuiza tema îl face însă pe autor să adune la un
RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289146_a_290475]
-
ca și potențialul său de insolit și pitoresc: un amploiat ajuns muritor de foame din cauza firii lui idealist-fantaste e luat, la o înmormântare, drept prietenul preferat al decedatului, având astfel ocazia să se înfrupte copios din pomana făcută cu ostentație ridicolă (prilej de șarjare a convențiilor și ipocriziei); un „domn în redingotă” e un strigoi în ochii paznicului de la cimitir; un muribund, trăgând cu urechea la meschinele socoteli de înmormântare făcute de rude, își regizează singur un pompos ceremonial ș.a.m.
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
estetismului. Recognoscibile în opera camilpetresciană sub înfățișările argumentative cele mai diverse, incidențele condamnării estetismului european al sfârșitului de secol XIX - proiecții ideologic-literare ale experienței copleșitoare a războiului („Cei întorși din tranșee încă palizi au arătat că jocurile cu vorbe sunt ridicole și că ei au văzut direct moartea”) - se constituie în reperele sistematice, conștiente și programate, ale unei ofensive fără întoarcere: de la delimitarea de „moda «poeziei pure»”, reprezentată de Mallarmé și Valéry (Poezia pură), și constatarea decesului „teatrului liber și pasional
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
1873), 1-ul aprilie stil nou (1874), Fata lui chir Troancă (1874), Gulgudachi (tipărită în 1876 în „Revista literară și științifică” și în „Revista contimporană”, unde apăruseră inițial și celelalte) aduc în scenă mic burghezi surprinși într-un moment de ridicolă buimăceală legată de căpătarea vreunui „onor”, de o tranzacție matrimonială ori de vreo farsă pusă la cale în familie sau între amici. M. știe să încondeieze fumurile acestei lumi, să facă dialogul alert, suculent, să intuiască efectele comice declanșate de
MYLLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288344_a_289673]
-
concis, cu acuratețe și simț al poantei, precum și cu „epistolele” din Doresc ca micile mele rândulețe... (1945), a căror savoare rezidă în comicul de limbaj - confuzii naive, prețiozități emfatice, snobism intelectual, prin care este satirizat un mediu pecetluit într-o ridicolă suficiență. Citite de-a lungul anilor pe scenă ori la televiziune, textele și-au dovedit caracterul teatral pregnant. Judecata scăpărătoare, umorul malițios, expresia lapidară până la aforism caracterizează stilul „mușatismelor” din celebra rubrică „10” din revista „Contemporanul” (1965-1970), reunite în Fiecare
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
o idee morală, iar ideea îmbracă numaidecât formele unui limbaj inflamat: „Un purgatoriu pentru trufiile netrebnice... da, printre aceste coloane capabile să susțină fiecare un secol ar trebui pedepsiți să treacă și să facă o cură de umilință toți obstinații ridicoli sau grotești ai suficienței agresive, să se rușineze și să plece smeriți.” Vizitând Sicilia și Sardinia, călătorul face reflecții despre sentimentul insularității: „Singurătatea Siciliei e centrifugă. Cea a Sardiniei, centripetă.” Roma îi pare un oraș cu suflet baroc, statuia lui
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
plac... Să s-aboneze pe viață / Chiar și macabrul E. Isac”. Nici V. E. Moldovan nu îl cruță pe poet, atacându-l că „scrie un vers prost și isteric”, „ține să fie recunoscut de unguri”, e un „minus-literat” și „fanfaron ridicol”. Se dau traduceri din Alphonse Daudet (Valentin Drăganu) și Camille Flammarion (Gh. Brănescu). N.S.
ORIENTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288575_a_289904]
-
tulburării doamna S. nu acuză și simptome de agorafobie, accentuarea frecvenței și a severității atacurilor de panică îi provoacă teama de a nu se confrunta cu o asemenea problemă în anumite situații și de a nu deveni din această cauză ridicolă. Atacurile de panică au devenit cvasi sistematice atunci când pacienta se află într-un mare magazin, la cinema sau în mulțime. Ea este vânzătoare într-un mare magazin și nu mai poate, deci, lucra. Ea nu mai are curaj să se
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sau reprezintă o necesitate (întâlnire cu editorul sau cu autorul, aniversare în familie, serată mondenă), ea are insomnii în mai multe nopți care preced evenimentul. Rușinea este cvasi constantă după fiecare scadență socială, uneori minoră (sentimentul că a fost ușor ridicolă în maniera în care a răspuns comentariilor brutăresei în legătură cu poluarea orașului), uneori intensă (dacă a roșit). Este capabilă să se gândească la comportamentul său perceput ca un eșec timp de mai multe zile. La fel ca mulți fobici sociali, Isabelle
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]