7,490 matches
-
s-a clarificat și s-a restrâns numai la Sărbătoarea Învierii Domnului, pe care noi, cei ce-i suntem astăzi nevrednici beneficiari, nici macar nu ne străduim să-i reținem și să-i rostim corect denumirea biblică (de Paști), ci o risipim în tot felul de exprimări neautentice, neserioase și chiar eretice, cum ar fi: "Paste"; "de Paste"; "la Paste"; "Paste fericit!", etc., toate ilustrând o regretabilă carenta de cultură creștină, sau cum am mai zis la început, un grav păcat cu
“Paşte” sau “Paşti”. Vezi care este forma corectă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79532_a_80857]
-
pură nu se refuză caricaturii, dacă în clipa zămislirii le-a străbătut fiorul tainic al creațiunei." (p. 57) Rîndurile "fugare, sincere și inutile" (p. 99) se opresc și asupra unor buni oameni uitați, din aceia pe care, după ce și-au risipit prietenia în zări pe care se lasă ceața, găsesc puterea unei amintiri de la vreunii cu care s-au intersectat întîmplător. Axinte Frunză, un profesor de latină absorbit de lumea pe care o propovăduia unor discipoli mult prea puțin solemni, are
Deconturi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7964_a_9289]
-
și, în același timp, îi compătimesc pe autorii acestei cărți pentru risipa de inteligență și erudiție pusă în slujba unor mize mai degrabă nesemnificative. Chiar dacă pe la 30 de ani timpul de creație pare nelimitat, nu sunt deloc convins că merită risipit cu lecturi precum majoritatea celor care dau substanța acestui volum. În ce mă privește, pot spune că am trăit cel puțin un deceniu (ultimul) în climatul intelectual al regimului comunist. Categoric, toate produsele culturale comentate în carte (de la filme până la
Autopsia propagandei comuniste by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7826_a_9151]
-
dreptul de a dispune de un secret pe care nu vrea să-l divulge nici măcar în parte, iar această închidere în sine explică atracția pe care o exercită" conchide George Banu, încercând să adune ca într-un pumn toate ideile risipite în această minunată carte.
Pictură și teatru by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/7832_a_9157]
-
epateze, epatase destul. Așa că a abandonat discret rolurile de poet, dramaturg și prozator. Noutatea sa ca literat se estompase pînă la dispariție. Solid instalat de acum în realitatea românească, beneficiar al unor funcții și onoruri nemăsurate, aerul său misterios-exotic se risipea încetul cu încetul. Cei mai lucizi dintre contemporani, induși la început în eroare de magnifica punere în scenă, au început să vadă în Hasdeu ceea ce el era de fapt - un poet mediocru, un savant de erudiție spectaculoasă, dar ornamentală, un
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
-l mai interesa cît erau de disciplinați și cît de bine bărbieriți apăreau dimineața la raport. Voia să-i vadă mărșăluind și alergînd fără să obosească, să-și facă imediat un adăpost pe cîmp și mai ales să nu-și risipească gloanțele. În poligonul de tragere începuse să le spună mai direct: Soldat, împușcă-l repede, să nu te împuște el pe tine!" Începuse să viseze urît noaptea. I se părea că e pe front și că mergea cu toată trupa
Apții și dezertorii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7674_a_8999]
-
religioase, anunțate de sunetul șofarului care vestea Ťceasul primordial al începutului, al creației pe care-l trăiam sub semnul reculegerii și al interiorizăriiť". Lumea descrisă cu dureroasă nostalgie de Victor Rusu nu mai există. Realitatea demografică este în măsură să risipească orice iluzie. Potrivit autorului, în anul 1938, în România trăiau 800 000 de evrei. Astăzi, nu sunt mai mult de 8 000. Cauzele acestei situații sunt cunoscute: deportările și pogromurile din timpul celui de-al doilea război mondial, persecuțiile, emigrarea
Întoarcerea în Paradis by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7684_a_9009]
-
calitățile pînă la a-i face de nerecunoscut. In consecință, la finalul cărții aflăm că toate trăsăturile exotice pe care druizii le au în ochii noștri sunt simple bazaconii fără acoperire în realitate, de aceea ele trebuie eliminate spre a risipi ceața fascinatorie ce le învăluie numele. Numai că rezultatul acestei clarificări e dezolant: după risipirea negurilor dătătoate de mister, în locul vrăjitorilor care ne-au înfiorat imaginația rămîn niște arătări inofensive care dezamăgesc prin platitudinea vieții pe care au dus-o
Menhirul cu ramuri de vîsc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6798_a_8123]
-
atunci când o fac, oricum nu cu mult). Fluxul epic al lui Cristian Teodorescu e sacadat și precis. Dintr-un proiect de istorie ilustrată a comunei Slobozia nu mai rămâne nimic. Cei trei artizani ai lui, în frunte cu Theodorescu, se risipesc care-ncotro (Istoria abandonată). Nu-i totul pierdut. In curând eroul se va căsători în doi timpi cu indecisa nubilă Virginia, pe care o smulge dintre rubedenii (Adio, Ada Kaleh). Cei doi cumpără cu noroc restaurantul gării din Medgidia. In
De ce avem roman by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6799_a_8124]
-
sonul e ludic, se supune virtualităților vocalei: "Cetate brună,/ trup ireal./ Ușor egal/ aerul sună.// Vale cu deal/ totul se-adună./ Ci, noapte/ bună în ideal.// Ușor, egal." (ușor, egal) Cenestezic simțite, elementele se desfășoară simfonic, lumea este o feerie risipind frunzare și ghirlande de roze, expuse vitregiei anotimpurilor: Printre trandafiri/ vântul mână cai,/ tropote și hai,/ muzici și oștiri.// - într-un lung alai/ printre prăbușiți - Printre trandafiri,/ vântul mână cai./" (Printre trandafiri). O filosofie a trecerii se alcătuiește în muzicalul
În fericite aruncări de zaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6824_a_8149]
-
cai./" (Printre trandafiri). O filosofie a trecerii se alcătuiește în muzicalul susur al verbului: "Depărtările cu îngeri/ nopțile nu ne dau pace/ Caii fug, pădurea tace,/ zarea s-a umplut de sânge// Ce se face, se desface,/ ce s-a risipit se strânge, Marea pe nisip își frânge/ vânturile-ncolo-ncoace" (Caii fug, pădurea tace). Născute ca spre a fi recitate, versurile au facondă, titlul fiecărei piese devine un program - "Să dormi în flori, să cauți prin grădini", "Așteptam să cadă
În fericite aruncări de zaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6824_a_8149]
-
Florin Pavlovici se menține pe această culme, atinsă în volumul mai vechi Tortura pe înțelesul tuturor, atâta vreme cât abordează problematica gravă a fricii și teroarei pe care o instaurase Securitatea; când iese din această sferă, uneori doar subînțeleasă el se cam risipește într-o anecdotică ce poate fi amuzantă și pitorească (vezi "aventurile" erotice neîmplinite ale lui Fănuș Neagu și Nicolae Velea), în relatări despre "munca de teren" și despre viața scriitorilor, desenând, e adevărat, câteva profiluri interesante, unele, din punct de
Securiști pe metru pătrat by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/6842_a_8167]
-
Ioana Revnic - Care sunt primele imagini care vă vin în minte atunci când rostiți cuvântul ,,copilărie"? - Copilăria mea a fost risipită prin mai multe locuri. Ar trebui să le descriu... De unde să încep? Și cum să fac să nu mă repet? Eram la Florești. Bunica după mamă mai trăia, o văd ca în vis, îmbrăcată mereu în negru, într-o odaie
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
în decurs de câțiva ani, trecuserăm printr-o serie aproape incredibilă de întâmplări rău-prevestitoare, ghinioane (eufemistic vorbind), mașinații, nepotiste și mizerii efective în ce privește educația muzicală și "șansele egale" acordate fiului nostru. Cât despre recunoașterea potențialului lui artistic, toate îndoielile fuseseră risipite după ce Sergiu Celibidache, socotit a fi un muzician oarecum greu de mulțumit, îl lăudase pe băiat în mod cu totul neobișnuit, la București, după ora petrecută cu el în fața claviaturii. Și într-o zi se întămplă un miracol: Lenny primise
Amintiri cu Leonard Bernstein by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7576_a_8901]
-
Zizi să închirieze un automobil. Fiul ceasornicarului îi propusese o răpire mai modestă. S-o ia pe Radie cu birja pînă la gară și de-acolo, cu personalul de noapte, la București. Doctorul l-a firitisit că nu voia să risipească banii, înghițindu-și vorba că într-o zi a ghinionului singurul lui copil se îndrăgostise de un neajuns ca el. Totuși, fiule Zizi, el nu putea fi de acord ca Radie a lui să-i fie luată de-acasă cu
Răpirea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7585_a_8910]
-
și ară și seamănă cereștile vii." (Ehé). Plante înșelătoare, în care plinul nu se-arată. Iată această frumoasă viziune destrămată, în timp, în loc: "Frumusețe văzută, te-ai făcut rai și nu te mai vedem.// Pădure călătoare de arome,/ te-ai risipit în văzduh, cu toți copacii;// când te vom mai vedea, vei mai fi/ lucrare a ochilor noștri dintâi?// Ca luptătorii viteji te vom ține minte;/ ca vulturii te vom păstra, frumusețe verde,/ să-ți dăm încăodată strălucirea de rai/ născută
Nerostitele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7533_a_8858]
-
se pierd imediat în subteran. E un spațiu de trecere accelerată, un spațiu prin care aproape că se fuge. Inclusiv vânzătorii ambulanți, nostalgici după atmosfera vechiului Pasaj ("un loc aglomerat, mirositor, plin de culoare, de-a dreptul mizer"), s-au risipit care-ncotro. Ce mai poți să vinzi - și cui? - într-un ne-loc? În schimb, se pot scrie cărți interesante (și articole pe măsură) despre tema respectivă...
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7559_a_8884]
-
Nu spun unde a fost ispita mai mare. Nici dacă-mi luați viața", a mărturisit preotul, care a fost filmat cu camera ascunsă de reporterii România Tv. "Am spus că ei sunt în rugăciune și prin rugăciune Dumnezeu adună, nu risipește. Ispita e! Nu că...Diavolul! Așa au interpretat ei! Că ispita e la fiecare: și la matale și la mine și la dânsul. Dacă ai echilibru și discernământ, cu rugăciunile te luminează Dumnezeu. Nu spun unde a fost ispita mai
Motivul divorțului soților Bănică a fost dezvăluit by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72878_a_74203]
-
scenele de o directețe fără compromisuri calofile. Aruncarea unei lădițe de piersici primite de la o bătrână, care-și cultivă grădina declanșează un proces de conștiință care se soldează cu ieșirea lui Roberto de sub tutela lui Franco. Comorra este cea care risipește roadele pământului, otrăvește tot în jur, pământul, oamenii, aerul, răul iese deodată la suprafață într-un dialog sec, cinic, unde mafiotul cu experiență, zâmbet larg, paternalist și ochelari fumurii explică în câteva cuvinte esența organizației: ucide și stăpânește. Comentariul regizorului
Viața ca o pradă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7302_a_8627]
-
lungul unei cercetări înde-lun-gate asupra resorturilor cinematografiei ca artă totală privită prin fereastra pe care Truffaut o lasă închisă special pentru a sublinia depărtarea și apropierea deopotrivă pe care ecranul o așază între noi și lume. Criticul începe prin a risipi iluzia de grație mozartiană cu un minunat l'air de rien pe care o lasă o parte din filmografia truffaultiană, - o probă o oferea și ultimul film al lui Truffaut, De-ar veni odată Duminica!, pe care Magda Mihăilescu l-
François Truffaut, bărbatul care era filmul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7092_a_8417]
-
pahar în timp ce era turnată, înghețau și gîndurile în capul bieților ascultători". Una din acele "șezători" părea ieșită din tipic. Sala era ticsită de oameni, cu aerul de-a urmări cu luare aminte lecturile literaților: "Curînd, misterul atitudinii lor s-a risipit brusc. Ușa batantă a căminului cultural s-a deschis scîrțîitoare, și-a făcut apariția un bărbat cu pufoaica și căciula albe de zăpadă și a anunțat cu glas tunător: Ťhaidereți, că veni mașina cu buteliiť". Penuria de alimente declanșa veritabile
Dincolo de aparențe by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7105_a_8430]
-
Însă incapabili a-l mai realiza, ne regăsim în impasibilitate, în absență: "Mă aflu iar pe locul morții mele. / E înflorit, aproape de însinguratul testament / Al ploii peste seninătatea urnelor. / Dar eu lipsesc din toate, / Pînă și vîntul ce m-a risipit mă uită. O frunză parcă dă din umeri / Cînd trec în duh pe lîngă ea" (Mă aflu iar pe locul morții mele...). Nefiind totuși cu putință totala extragere din real a făpturii umane, o perspectivă ce se îmbie poeziei este
Un avatar romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7125_a_8450]
-
revelație, ca ceva s-a schimbat în viața ei, am avut-o în timp ce urmăream la televizor, ceremonia de la biserică. Cineva din studio a spus natural, "doamna Elenă Băsescu"! Le urez mirilor că nimeni și mai ales nimic să nu le risipească vraja iubirii pe care o trăiesc! Și basmul lor să dureze până la adânci bătrâneți, când trebuie să aibă curtea plină de copii și de nepoți!", a scris anterior Elenă Udrea pe Facebook. Fiica cea mică a președintelui Traian Băsescu s-
Cum s-a îmbrăcat Udrea la nunta Elenei Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/73289_a_74614]
-
se dedice copilului lor și bărbatului pe care îl iubește", a declarat o sursă apropiată fericitului cuplu. "Adele a fost îmbrăcată într-o rochie clasică, iar Simon era foarte elegant și vesel", a adăugat aceeași sursă, confirmând existența evenimentului și risipind orice urmă de îndoială. Celebra cântăreață în vârstă de 24 de ani a anunțat în luna iulie că așteaptă primul ei copil cu logodnicul său, omul de afaceri Simon Konecki. Relația celor doi a început în luna ianuarie a anului
Adele s-a căsătorit în secret by Cautis Roberta () [Corola-journal/Journalistic/73302_a_74627]
-
întrebările despre viitorul incert și neliniștitorul trecut s-au amestecat cu altele despre identitate. Nu toți poeții și-au pus întrebarea dacă își pot construi un loc în lumea atât de brusc deschisă. Romulus Bucur a reușit. Nu s-a risipit în vorbărie și texte aluvionare, nu s-a înecat purtându-și "secundele ca pe un șirag de ghiulele". Amplul său spațiu de rezonanță - de la Homer, Ovidiu, Shakespeare, la Ezra Pound, cummings, Beatles și Leonard Cohen, de la Dosoftei, Alecsandri și Eminescu
Secvențe pentru violon d’encre by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7335_a_8660]