2,063 matches
-
au fost înjugați la plug și puși să are mai multe locuri din Țara Moldovei, printre care și un câ mp larg de lângă Cotnari, unde „au sădit stejari”, care devenind codrii, se mai întâlnesc și astăzi în locul numit „Dumb rava Roș ie.” Tot la Cotnari, Ștefan cel Mare a lăsat și o biserică, construită la 1493, două poduri de piatră în satele Cârjoaia și Zladica, aflate și astăzi în uz, după mai bine de 500 de ani de la darea lor în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
un pahar până în dreptul lumânărilor mă întrebă: - Cum ți se pare? Cum să mi se pară! în pahar nu mai era vin, ci chihlimbar. Ape ruginii, fosforescente, jucau cu irizări nesfârșite în masa compactă a vinului untdelemnos. Nu era Cotnar roș. Era Cotnar alb . Și cu toate astea, în cupa de cleștar, la flacăra lumânărilor, Cotnarul acesta alb avea răsfrângeri de purpură și sânge. Fără să-mi mai aștepte răspunsul, conu Manole vorbi încet, rar, ca și cum ar fi binecuvântat vinul: - E
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mulgă vaci — și via să-și înnoade azurul pe araci. Vino; să stăm de vorbă cât ne mai ține vrerea ; ca mâne, peste inimi, va izbuti tăcerea, și n om vedea prin geamuri, tineri și zgomotoși, amurgul care-aleargă după cireadă, roș. Ca mâne, toamna iară se va mări prin grâne, și vinul toamnei poate nu l vom mai bea. Ca mâne, poate s or duce boii cu ochi de râu în știri, să tragă cu urechea la noile-ncolțiri. Și atuncea, la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
spune mereu „am” în loc de „oi fi avut”. Strâ mbau cuc onii din nas la miresmele fără cin, uitându-se cu lepădare. După un timp, iaca și Manaș venind de la butiile Cotn arului, cu pestelcă albastră, tichie, ochelari pe vârful nasului (roș) și lumânare (ca Diogene), - Bună ziua la boieri și la cucoane. - Dar unde s cucoanele? întreabă un fârlifus cu monoc lu. - Dar unde-s boierii? Oftează Manaș, suflând în lumânarea Cotnarului. Așa mă întreb și eu (suflând în lumânarea vechimelor): Dar
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Palid și dulce, soarele nocturn, declanșator al subconștientului proteic genial, ancorează în trecut „Unde-i moartea cu-aripi negre și cu chipul ei frumos”, imagine arhetipală la Eminescu. „Umbra gândurilor regii”, învestmântat cu atribut regal și solar („haina de-aur roș”) recheamă prin visarea argintului „sufletul” vizionar al poetului și gloria antumă a „Egipetului”. „Și-acum luna argintește tot Egipetul antic; Ș-atunci sufletul viseaza toat-istoria străveche, Glasuri din trecut străbate l-a prezentului ureche Din a valurilor sfadă prorociri se
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
valiză nu-ncap eu domnule vameș le am ascunse Unde? În cap le-am înscris pe-a memoriei bandă să pot face cu ele mai ușor contrabandă Dar ce-i cu cărțile acelea scrise-n limbă străină cursiv cu coperta roș galbenă albastră n-au nimic subversiv nu-s contra noastră Nu știu domnule vameș încă nu le-am citit poezia din ele pare-a fi bună chiar de n-o înțeleg nici eu pe alocuri dar hai s-o citim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
mințim și ne abandonăm... Ce-a rămas pe malurile Ozanei la peste o sută de ani de la trecerea în lumea umbrelor a genialului narator? Harap Alb pleacă la Ierusalim cu Ochilă, cu Flămânzilă și cu Setilă, în căutarea fetei Împăratului Roș, iar Spânu așteaptă să i se aducă totul la tălpi. Și-i aducem... Ivan își coase din nou turbinca ruptă, prin bortele căreia a scăpat câte-un basarabean, un georgian, un cecen, un ucrainean... Stan Pățitu scoate și ultima coastă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
război. Au fost aduși cei din Humuleștii Noi, dezrădăcinați de la Poiana Teiului, când s-a făcut barajul de la Bicaz. După 1990, cei expropriați au primit terenul bisericii. «I-am cântat primarului <<Mulți ani trăiască!>>, l-am invitat la un ou roș, la un hram, ne-a înțeles și a dat bisericii cinci hectare în arendă. Parcă-i la noi! Moș Petru Bordeianu are 91 de ani. - Mă supără picioarele. Am fost chierar. Aici, în ogradă, am avut chierărie... Băieții au ales
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
altă amfibie vine și-l întreabă de n-are marfă cu dânsul“ (M. Kogălniceanu, Fiziologia provincialului în Iași); „Ispravnicul era o amfibie cu straie moldovenești sau leho-asiatice, la picioare neamț, la cap franțoz, la brâu purta sabie și la șapcă roș“ (G. Sion, Un curcan. Novelă din Moldova). Mulți oameni de o anume vârstă și condiție socială adoptaseră costumul „ruso-turc“ evocat mai sus de Kogălniceanu. Un boier întâlnit de J.A. Vaillant la Dulcești (lângă Roman) în 1841 păstra încă veșmântul
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
modă este semnul artei. Parizienele sunt deseori privite că obiecte de expoziție sau piese de colecție 392. Toaletă, rochia și coafura sunt la femeile pariziene adevărate opere de artă, copiate după modelele din muzee 393: "Să fille Suzanne, tout en roșe, semblait un Watteau frais verni ce joli bibelot de fillette" [Maupassant, Bel-Ami, p.200]. Faptul că toaletă simplă este una perfectă se accentuează prin comparația cu un tablou: "elle semblait dessinée, moulée des pieds à la tête dans une robe
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
sensibilă a Parizienei. Natură țesăturii (satin, mătase, dantelă, catifea) conota senzualitatea atingerii. Încorsetata, decorată cu mănuși și pălărie, în mătase, blănuri și dantele, Pariziana tulbură sufletele și inimile bărbaților. "Quand elle traversa leș salons, dans să grande robe de faille roșe à longue traine Louis XIV, encadrée de hautes dentelles blanches, îl y eut un murmure, leș hommes se bousculèrent pour la voir" [Zola, La Сurée, p.242]. Elegantă și cocheta, Pariziana devine periculoasă. Doamna de Marelle are, pe lângă rafinament și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în acest sens de "înfrumusețare strategică" [Benjamin, p.154]. Garderobă lui Renée, foarte variată și imensă, ocupă o cameră întreaga: "Une pièce voisine, la garderobe, grande chambre tendue de vieille perșe, était simplement entourée de hautes armoires en bois de roșe, où se trouvait pendue l'armée des robes" [Zola, La Сurée, p.247]. Ele sunt asemuite unei armate, sugerându-se ideea că vestimentația este o armă de seducție. Între 1880 și 1890 modă s-a schimbat mult, abandonând mașinăria complicată
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
grande harmonie. Ah! On peut dire qu'aujourd'hui on a le sentiment des nuances" [Maupassant, Fort comme la mort, p.35]. O Pariziana se poate mulțumi și cu un singur detaliu de efect care să atragă atenția: "Seule une roșe rouge, piquée dans șes cheveux noirs, attirait l'œil violemment, semblait marquer să physionomie, accentuer son caractère spécial, lui donner la note vive et brusque qu'il fallait" [Maupassant, Bel-Ami, p.27]. Machiajul modelează și accentuează trăsăturile și de aceea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Colin, Paris, 1972 FAVRICHON, Anna, Toilettes et silhouettes féminines chez Marcel Proust, Presses Universitaires de Lyon, Lyon, 1987 FERRIER-CAVERIVIÈRE, N., Figures historiques et figures mythiques, în Dictionnaire des mythes littéraires,1988 FLOROVSKAIA, Olga V., Maupassant novelist, Știința, Chișinău, 1979 FORTASSIER, Roșe, Leș écrivains français et la mode de Balzac à nos jours, P.U.F., Paris, 1988 FOUCAULT, Michel, Histoire de la sexulaité, v.1, La volonté de savoir,1976 FOUCAULT, Michel, Of outher Spaces, în Diacritics, 1986, 16, p.22-27 FOUCAULT
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
nu găsește nimic extraordinar la această femeie: "Deslauriers la trouvait "pas mal, sans avoir poutant rien d'extraordinaire"" [L'Éducation sentimentale, p.94]. 59 Georges Duroy face cunoștință în salonul Walter cu Parizienele celebre în presa pariziana, nume mitice, "Domino roșe" și "Patte Blanche", imaginându-le mondene tinere și frumoase, dar descoperă cu stupoare niște ființe ordinare, bătrâne, grase, dezgustătoare: "une grosse dame décolletée, aux bras rouges, aux joues rouges, vêtue et coiffée avec prétention, et marchant și lourdement qu'on
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
stupéfait et saisi par une envie de rire: "Patte Blanche! Patte Blanche! Moi qui voyais, en pensée, une jeune femme! comme vous? C'est ça, Patte Blanche? Ah! elle est bien bonne! bien bonne!"" [Maupassant, Bel-Ami, p.111]. Despre "Domino roșe" Dna Forestier are aceeași părere: "Une grande sèche, soixante ans, frisons faux, dents à l'anglaise, esprit de Restauration, toilettes même époque" [ibidem, p.112]. 60 "D'une nature attendrie et fine, îl avait rêvé des liaisons exquises, idéales et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
80]. Renée, pentru care seră devine un cadru special, este deseori asemănata cu diferite plante: "Dans să robe de satin vert, la gorge et la tête rougissantes, mouillées des gouttes claires de șes diamants, elle ressemblait à une grande fleur, roșe et verte, à un des Nymphéa du bassin" [Zola, La Curée, p.65]. Michèle de Burne seamănă cu un buchet: "Une ceinture d'œillets serrait să taille et descendait autour d'elle jusqu'à șes pieds, en cascades. Autour des
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
șes pieds, en cascades. Autour des bras nus et des épaules courait une guirlande emmêlée de myosotis et de muguets, tandis que trois orchidées féeriques semblaient sortir de șa gorge et caressaient la chair pale des seins de leur chair roșe et rouge de fleurs surnaturelles. Șes cheveux blonds étaient poudrés de violettes d'émail où luisaient de minuscules diamants" [Maupassant, Notre coeur, p.208]. 113 Portretul femeii moderne întruchipează astfel "frumusețea ei ce-i vine de la Râu, veșnic lipsită de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
et Risler aîné, p.160]. 116 Eugénie Grandet capătă această libertate doar după moartea tatălui. André d'Egfried scrie despre femeia franceză că are "le goût passionné de l'indépendance personnelle" [p.29]. 117 Doamna Coureur are "la face trop roșe, le front couvert de petits frissons de poupée blonde" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.30]. "Elle se fit blonde pendant deux mois, au grand étonnement de Risler, tout étonné qu'on lui eût changé să poupée" [Daudet, Fromont jeune
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
la croix, quand serait venu le jour du triomphe. La décoration irait sur la poitrine du nouveau mari de Madeleine; voilà tout. Rien n'était changé, en somme" [Maupassant, Bel-Ami, p.186]. 209 "Puis arrivèrent leș Forestier, la femme en roșe, et ravissante. Duroy fut stupéfait de la voir intime avec leș deux représentants du pays. Elle causa tout baș, au coin de la cheminée, pendant plus de cinq minutes, avec M. Laroche-Mathieu" [Maupassant, Bel-Ami, p.108]. 210 "Cea mai mare parte a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
au coin de la cheminée. Puis elle s'adossa au marbre en tendant au feu mourant un de șes pieds nus, qui soulevait par-derrière son jupon à peine arrêté sur leș hanches, elle prit une cigarette dans un étui de papier roșe, l'enflamma et se mit à fumer" [Maupassant, Bel-Ami, p.279]. 236 "Et ils étaient là, face à face, le visage changé, honteux et violent, lorsqu'un bruit éclata. Ils ne comprirent pas d'abord. On avait ouvert la porte
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ils allèrent aux bains de mer, mais à regret, pensant sur leș plages de l'océan aux trottoirs des boulevards. Leur amour lui-même s'y ennuya. C'était une fleur de serre qui avait besoin du grand lit gris et roșe, de la chair nue du cabinet, de l'aube dorée du petit salon. Depuis qu'ils étaient seuls leș soirs, en face de la mer, ils ne trouvaient plus rien à se dire" [Zola, La Сurée, p.277]. 260 "Elle était devenue
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
aussi qu'elle mit à la mode leș coiffures antiques que Maxime dut aller dessiner pour elle au musée Campană, récemment ouvert" [Zola, La Сurée, p.273]. "Mme de Marelle entra en courant, vêtue d'un peignoir japonais en soie roșe où étaient brodés des paysages d'or, des fleurs bleues et des oiseaux blancs" [Maupassant, Bel-Ami, p.66]. 394 Toaletele de gală sunt de rangul celor regale. Alura Parizienei în societate are atributele fastuoase ale unei regine: "Mme de Combelot
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ale cărei nuanț profilează ascensiunea/degradarea socială sau evoluția psihologică, fie că aceeași culoare se regăsește la diferite personaje în momentele principale ale existenței. Pentru a-și delimită nuanțele, culorile sunt botezate cu termeni evocatori: bleu de ciel, marron doré, roșe chair, roșe thé, réséda, cachou. Impresinoismul lansează modă nuanțelor: "la mode, cette fée absurde et charmante, avait donné la nuance, l'ornement et le modèle" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.62]. Toaletele contesei Anne de Gulleroy, iubita pictorului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
nuanț profilează ascensiunea/degradarea socială sau evoluția psihologică, fie că aceeași culoare se regăsește la diferite personaje în momentele principale ale existenței. Pentru a-și delimită nuanțele, culorile sunt botezate cu termeni evocatori: bleu de ciel, marron doré, roșe chair, roșe thé, réséda, cachou. Impresinoismul lansează modă nuanțelor: "la mode, cette fée absurde et charmante, avait donné la nuance, l'ornement et le modèle" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.62]. Toaletele contesei Anne de Gulleroy, iubita pictorului Olivier Bertin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]