521,664 matches
-
pentru adeseori; frecvența zdrobitoare o atinge însă locuțiunea de multe ori - cu 20.257 de prezențe (normale pentru limbajul jurnalistic, apropiat de cel standard și colocvial). Sînt însă autori care folosesc aproape întotdeauna una din forme: în compendiul Istoriei literaturii române..., Călinescu utilizează de 15 ori adesea și nici o dată deseori. Preferința pentru adesea se constată și la unii eseiști contemporani: în Pentru Europa, de Adrian Marino, întîlnim de 20 de ori adesea, niciodată deseori ; la Al. Paleologu, în Despre lucrurile
Adesea, adeseori, deseori... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14523_a_15848]
-
Citit Nepoata lui Moș Ursachi, nuvela lui Cezar Petrescu din volumul Vino și vezi (Edit. Tineretului, 1954). E atît de prost scrisă încît mă gîndesc cu groază la faptul că trebuia să figureze, fie și fragmentar, în cartea de limba română, cl. a VI-a". "Realismul socialist" în sine nu e, în ochii împăienjeniți de decepție și inextingibilă amărăciune ai lui Traian Chelariu, decît un pseudoconcept dăunător creației, rod al ignoranței și tendențiozității imorale: "Principialiștii cer lucruri despre care nici ei
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
o carte despre poezia carcerală, are loc debutul Ioanei Cistelecan. Despre autoare desprind de pe coperta a patra a cărții sale cîteva date, menite să contureze sumar portretul debutantei: orădeancă, în vîrstă de 28 de ani, profesor de limba și literatura română, absolventă a Facultății de Litere din Cluj, unde în anii studenției a fost redactor și secretar de redacție la revista Echinox. Colaborările numeroase la cunoscute periodice literare din spațiul cultural ardelenesc atrag atenția asupra Ioanei Cistelecan și promit o carte
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
Roxana Racaru Deși problema visului în literatură reprezintă un subiect foarte generos și față de care literatura română a manifestat un interes marcat, cel puțin în secolul care tocmai s-a încheiat, acesta nu a generat la noi și o analiză critică pe măsură. De aceea semnalăm ediția a doua a studiului lui Ovidiu Moceanu, Visul și literatura
Literatură cu vise by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14538_a_15863]
-
1760 mai 10, Lons-le-Saunier - 1836 iun. 26, Choisy-le-Roi), prin 1792, pe când se afla cu garnizoana în Strasbourg, intitulat " Chant de guerre de l'armée du Rhin" a devenit mai târziu, imnul amintit sub numele de "La Marseillaise". Primul imn național român s-a născut prin 1861 (deci sub domnia lui Al. I. Cuza) și a fost realizat de Eduard Hübsch (1833 febr. 13, Bitse-Trenchin - 1894 sept. 9, Sinaia), compozitor, violonist și dirijor cu studii muzicale la Praga și Viena. La terminarea
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
București (1866-1880). Abia revenit în București, și remarcat pentru însușirile sale muzicale, este numit în 1867 și inspector al muzicilor militare, calitate în care funcționează până la trecerea sa în neființă. Din 1868 obține și postul de concertmaistru al Societății Filarmonice Române, pe care îl păstrează, de asemenea, până la sfârșitul vieții, iar între 1880-1893 dobândește și funcția de dirijor al Orchestrei Teatrului Național din București. În cei 36 de ani petrecuți în țară, E. Hübsch a desfășurat o activitate intensă ca interpret
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
ș.a.), dar și de cameră ("Arii moldo-valahe" - op. 8, "Patetica" - vals de salon, op. 93, "Hora Târgoviștei" - dans românesc, op. 82, "Cântec de leagăn" - op. 101, "Vals romantic" - op. 109 etc.), corală și vocală. A colaborat de asemenea la "Lyra Română" - foaie muzicală și literară ce apărea în București prin anii 1879-1880 și care se bucura și de colaborarea lui Al. Vlahuță, Teodor Burada, Iuliu I. Roșca ș.a. Pentru activitatea sa muzicală E. Hübsch a fost distins, în 1884, de Academia
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
după manuscrisul autorului": "Trăiască Patria Cât soarele ceresc, Raiu dulce, românesc, Ce poart' un mare nume! Fie'n veci el ferit De nevoi! Fie'n veci locuit De eroi! O! Doamne sfinte Ceresc părinte! Întinde-a ta mână Pe țeara română!" Cu toate acestea comuniștii, care în materie de propagandă și intoxicare erau ași, au procedat la înlocuire, inițial cu un surogat proletcultist ("Zdrobite cătușe"). La numai cinci ani după acest "erzaț" hibrid și-au dat seama că "imnul" lor nu
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
procedat la o nouă schimbare. De această dată o "minte" mai diabolică a apelat la un cântec patriotic: "Tricolorul" lui Ciprian Porumbescu, căruia i-a adaptat un text, mai mult sau mai puțin potrivit, dar melodia stârnea furnicături în inima românilor. După revoluția din decembrie 1989, noua putere a hotărât să apeleze la alt cântec patriotic, mai stimulativ și mai solemn: "Un răsunet" ("Deșteaptă-te române!"), versuri de Andrei Mureșanu, pe muzică de G. Ucenescu (nu Anton Pann, cum se știa
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
adaptat un text, mai mult sau mai puțin potrivit, dar melodia stârnea furnicături în inima românilor. După revoluția din decembrie 1989, noua putere a hotărât să apeleze la alt cântec patriotic, mai stimulativ și mai solemn: "Un răsunet" ("Deșteaptă-te române!"), versuri de Andrei Mureșanu, pe muzică de G. Ucenescu (nu Anton Pann, cum se știa până mai deunăzi, deși nici unul, nici celălalt nu vădesc calitățile artistice ale lui Ed. Hübsch). Se cunoaște că versurile au fost scrise în toiul evenimentelor
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
urmă cu vreo treizeci și cinci de ani, propunerea doamnei Cornelia Ștefănescu, pe care am încercat s-o persuadez, că eseistica și publicistica reprezintă, de fapt, punctul forte al scrisului lui Sebastian, asigurându-i într-adevăr un loc de vârf în cultura română, în timp ce romanele și piesele de teatru, în pofida excelenței lor, nu-l pot totuși propulsa la aceeași înălțime, - cu excepția, cred eu, a tulburătorului De două mii de ani. Oricum, publicistica lui, atât de diversă, atât de bogată, atât de fermă și totodată
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
amplului studiu introductiv, prudent și ferm în același timp, care - cu delicatețe și cu un remarcabil simț al măsurii - încearcă să lămurească câteva din problemele încâlcite ale tulburei vremi în care și-a desfășurat activitatea o strălucită generație a culturii române, printre fruntașii căreia se număra (și mereu se va număra) și Mihail Sebastian.
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
și foame. Că acestor oameni nu le trecea prin cap să muncească și că a trebuit să vină tocmai din Franța cineva care să lucreze pămîntul, aceasta și altele nu făceau, firește, obiect de reportaj.) Uite așa decurge informația la români! Și ne mai mirăm că nimeni nu mai înțelege nimic și toți votează anapoda.
Mediatizarea crizelor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14558_a_15883]
-
referințe bibliografice să nu apară cel puțin suspectă. S-ar putea face o tipologie a fenomenului, după gradul său de gravitate. Într-o revistă a unui important liceu din București (colegiu național!) dau peste un articol despre un ilustru savant român, în care recunosc un întreg alineat preluat dintr-un articol al meu, mai vechi. La bibliografia finală este trecut volumul în care se află acest articol, dar nu și autorul articolului. În ansamblu, legătura dintre conținutul articolului și bibliografia finală
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
să tragă cu ochiul spre realitățile zilei (de la cele mai banale fapte diverse pînă la comportamentul abuziv al securiștilor sau al activiștilor de partid și monotona mizerie cotidiană), bine camuflate în propaganda oficială a regimului comunist. Ce șanse are literatura română a zilelor noastre de a ține piept în fața concurenței tot mai agresive declanșate de revoluția mass-media, singura incontestabilă, din 1989? Un original răspuns la această întrebare oferă romanul lui Bogdan Teodorescu, Spada*. Un roman care reface într-un fel statutul
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
și adversari politici. Nu sînt uitate nici reacțiile organismelor politice internaționale (Consiliul Europei) sau cele ale marilor cotidiane și agenții de știri occidentale. Iar modul în care este purtată ancheta în cazul criminalului reamintește de alte cazuri celebre ale poliției române, precum cel al polițistului Sașa Disici, ucis la Timișoara sau, mai recent, tragi-comicul atentat cu grenadă de la liceul bucureștean Jean Monnet. Se bate apa în piuă o vreme, se lasă cu ceva demisii în conducerea Ministerului de Interne, după care
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
Ungaria) sonetul Iambul, de Mihai Eminescu. Gabriela Pană Dindelegan suplimentează Dicționarul general de științe. Științe ale limbii cu încă 31 de termeni. Pentru cei interesați de folclor și etnografie, semnalăm articolul profesorului Pavel Ruxăndoiu, Rezonanțe paremiologice în creația marilor prozatori români (II) plus două recenzii de Lucia Ofrim și Nicolae Constantinescu. Și pentru că tot suntem la capitolul recenziilor, nu pot fi trecute cu vederea cele realizate de Livius Ciocârlie (Liviu Papadima, Literatură și comunicare. Relația autor-cititor în proza pașoptistă și postpașoptistă
Repere culturale by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14565_a_15890]
-
recenziilor, nu pot fi trecute cu vederea cele realizate de Livius Ciocârlie (Liviu Papadima, Literatură și comunicare. Relația autor-cititor în proza pașoptistă și postpașoptistă), Dumitru Micu (Carmen Darabus, Nichita Stănescu. Experiment poetic și limbaj) sau Dorina Grăsoiu (Eva Behring, Scriitori români în exil, 1945-1989). Limbă și literatură, prin diversitatea și calitatea articolelor sale, este de un real câștig în favoarea tuturor acelora care pot oferi culturii 60.000 lei, pentru primele două volume pe anul 2002.
Repere culturale by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14565_a_15890]
-
cântând prin restaurante, împreună cu fratele său, melodii românești și franceze!), Tzara intră în contact cu societatea boemă, destul de pestriță, a tinerilor refugiați în "oaza elvețiană": cu Hugo Ball, care deschide un cabaret literar, "centru de divertisment artistic", decorat de către plasticianul român, cu Richard Huelsenbeck, cu alsacianul Hans Arp și alții. Starea de spirit mărturisită de poetul pus pe fapte mari și gata de îndrăznețe aventuri este însă, la început, destul de curioasă: pornirilor lui curajoase li se asociază un anume inconfort și
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
violențele expresionismului și formele mai echilibrate propuse de poezia unor Apollinaire, Cendrars și a altora, el întreprinde o acțiune de bruiaj radical, scriind și recitând cu Iancu (autor și de măști primitive) "'poeme negre' cu câteva împrumuturi amuzante din limba română", înainte de a-și lansa celebrele manifeste Dada. Huelsenbeck vorbește despre el ca despre "un soi de barbar autostilat", "un barbar de cel mai înalt nivel mental și estetic, un geniu fără scrupule", iar constuctivistul Hans Richter despre "un individualist - și
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
personajului său, lumea artistă a cafenelelor astăzi celebre, La Certa, Cyrano, Le Boeuf sur le Toit, Le Dôme, unde aventura continuă, în societatea unor Brâncuși, Cocteau, Radiguet, Man Ray (O secvență aparte e dedicată relațiilor lui Tzara cu marele sculptor român, vizitat adesea în atelierul său din Impasse Ronsin). în acești ani, '20-'21, tânărul militant e încă foarte angajat în "nihilismul" său, avid de mondenități, dar - pe de altă parte - păstrează mereu și un fel de reținere, de plictis și
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
alții, René Crevel ori Soupault), începând mai ales cu 1924, anul publicării Manifestelor Dada, dar și a primului manifest bretonian al suprarealismului: încheiere și început al unei epoci foarte semnificative, fiindcă permite individualizarea pregnantă a personalității sale. Poetul de origine română știe să păstreze în continuare distanțele, se arată rezervat față de adeziunile politice (temporare) ale suprarealiștilor cu marxismul și comuniștii; printre altele, trimiterea la un interviu acordat lui Ilarie Voronca în revista bucureșteană "Integral" în 1927, înregistrează opiniile unui om conștient
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
formele - vampirism, vampiriza - ori tendințele (formare de feminine, de diminutive, de adjective). în Oxford English Dictionary (ediția 1989) sînt înregristrate, pe lîngă cuvîntul de bază vampire, substantivele abstracte vampirism și vampiredom, verbele vampire și vampirize, adjectivele vampiric, vampirine, vampirish. în română - unde, cum se vede, există deja un număr considerabil de derivate - intră în concurență între ele adjectivele vampiric și vampiresc: primul e în mod clar mai frecvent și mai "internațional", al doilea mai rar și adesea glumeț. Primul are deopotrivă
"Draculalanduri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14571_a_15896]
-
public avid de senzațional. S-a scris, de pildă, că Ristea Priboi (securistul care "avea în grijă" Europa Liberă) ar fi unul dintre marii bogătași ai țării. Ne putem mira, atunci, de ce n-a apărut și el pe lista multimilionarilor români? (O listă, à propos, de-un comic absolut: cum să așezi oameni care și-au făcut cea mai mare parte a averii în afara României, precum Josif Constantin Drăgan și Ion Tiriac, alături de personaje care-au "operat" după 1990 în interiorul țării
Infernul ca parc de distracții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14562_a_15887]
-
mai cunoscuți. Moderator a fost directorul României literare. Din numerele 660 și 661 ale revistei 22 (noiembrie), reținem punerea în discuție a Legii Pruteanu, continuarea studiului (la care ne-am mai referit) al dlui Mircea Martin despre literatura (și cultura) română în anii comunismului, un interviu cu dna Gabriela Melinescu și un lucid comentariu al dlui Andrei Cornea la dezvăluirile pe care le face dl Radu Ioanid după ce și-a citit dosarul. Ideea principală din articolul dlui Cornea merită a fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]