10,776 matches
-
ei vor reuși, desigur, să concentreze toată puterea decizională în camera aleasă pe listă, transformând camera aleasă pe baza votului uninominal într-o formă fără fond. În privința pătrunderii "nulităților" în forul legislativ, mă mir că nu le crapă obrazul de rușine în fața unui atare argument. Parcurgeți listele oricăruia dintre partidele reprezentate acum în Parlament și veți fi șocați de numărul "aleșilor nației" care fac degeaba umbră pământului. Așa că, domnilor, nu vă mai încăpățânați! A sosit vremea să vă vedeți de reumatisme
Fitness la urna cu bile trucate by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9874_a_11199]
-
pot întâmpla pentru că mediul e prielnic: când organizația de tineret a PSD-ului se revendică din asasinatele lui Che Guevara, când talk-show-urile televiziunilor găzduiesc cu slugarnică generozitate stâlpi ai regimului comunist, care ne explică, fără să le crape obrazul de rușine, ce minunății se făceau pe vremea lui Pingelică, de ce să ne mirăm că Nicolae Ceaușescu a rămas un personaj de pagina întâi? Cu o clasă politică dominată de piticanii morale și escroci patentați, nu e aproape normal ca astfel de
Încă un tango cu Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9910_a_11235]
-
de către tiran și colaboratorii lui, acționând încă și azi în spiritul fantasmei sale." Scria, în ultimul lustru al secolului trecut, admirabilul meu prieten: "România agonizează pe fundul gropii pe care i-a săpat-o fostul ei tiran local". Executat, spre rușinea noastră, de aghiotanții săi. Fie că în decembrie ^89 a avut loc mai întâi o lovitură de stat, fie că mai întâi o revoluție, apoi o lovitură de stat - apele se întrepătrund, purgatoriul tranziției a avut loc prin mijlocirea unor
Fantoma de la Operă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9933_a_11258]
-
ani/ fluturând în vântul nesfârșitei grădini/ de la Marghita/ pe cărări numai de tine știute// tot acest sex care le iese pe nas/ și pe față/ celor de azi/ n-ar mai fi fost// nici visele de mărire și bogăție fără rușine/ ale sicofanților/ nu ar mai fi pătruns în cercul/ sau infernul tău/ naive amândouă/ (sate înfrățite)" (p. 44). Dacă imaginarul poetic al lui Nicolae Prelipceanu este unul dominat de culori terne, acoperit de nori, mohorât, în care nu răzbate nici o
Tristeți crepusculare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9935_a_11260]
-
are dreptate nu este unul logic, ci unul psihologic. Totul se mărginește la viclenie, la disimulare și la derutarea celui care a avut proasta inspirație să ți se pună de-a curmezișul. Așadar, cine nu vrea să fie făcut de rușine în cursul unei polemici directe, nelăsîndu-se prins pe picior greșit și nepierzîndu-și cumpătul în momentele delicate, poate citi cartea lui Schopenahuer. În ea va găsi rețete logice prin care își poate destabiliza psihologic preopinentul. Și încă o dată merită s-o
Ticăloasa fire by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8928_a_10253]
-
să-l maseze pe soldatul culcat în stradă. M-am apropiat să-l ajut, dacă ar fi fost nevoie. Marinarul a mormăit ceva și m-a poftit, dacă mă pot exprima așa, să plec de acolo. Să-i fi fost rușine că-i vedeam un camarad într-un asemenea hal? 2 august - Conti a fost înlăturat din diplomație. îmbrățișase cu mult zel cauza regimului de la Vichy și, numit la Stockholm, a trebuit să ocupe cu forța localul legației. Dar când a
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
Raportul" Comisiei Tismăneanu. E cazul să avem o atitudine uniformă, fie că e vorba de indivizi care vor să ne calce în picioare cu cizma lui Hitler, fie vor să ne reteze capetele cu secera și ciocanul lui Lenin. Parlamentul rușinii își mai poate spăla din păcate inițiind o lege inspirată de Raportul final al Comisiei Tismăneanu.
Un an de infamii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8954_a_10279]
-
pricina. Cu cea de-a doua scrisoare lucrurile s-au schimbat însă, fiindcă - se zice - am fost prea aspru, folosind niște epitete care nu rimează nici cu "prinț", nici cu "regent". După care a continuat: "...în ultimele zile îmi era rușine și scârbă să scot capul îl lume. Din toate părțile eram întâmpinat cu vorbele: - Bine i-ai făcut! Prea își face de cap. (E vorba de Măria Sa) - Ai avut curaj! - Ești îndrăneț!" ..."oficioasele partidelor național-țărănesc și liberal s-au luat
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
este tot atât de apăsătoare ca și mai înainte, că unii demnitari ne vor tot slugi; că demnitatea e socotită obrăznicie. Și, mai ales, că un ministru de astăzi, d. Nichifor Crainic bunăoară, face absolut ce vrea, fără teamă de răspundere, fără rușine față de om, fără respect față de lege și frică de Dumnezeu. Noi, ziariștii, nu putem avea încredere în d-sa, nu putem să-l stimăm, iar când îl ascultăm o facem de frică. Căci frica ne-a rămas în oase, nu
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
împotriva altuia. Vă rog să consultați colecția revistei "Gândirea" din vara anului trecut și veți observa cu câtă respingătoare slugărnicie lăuda pe Carol II, pentru ca în numărul imediat următor, după 6 septembrie, să-l terfelească cu aceeași nemaipomenită lipsă de rușine." Domnule General, Printre capetele de acuzare ce ni se aduc nouă celor de la ziarul "București" este și acela că suntem democrați. Recunosc că suntem democrați. Am preferat să rămânem ceea ce am fost totdeauna, decât să devenim lichele lăudând cu "convingere
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
va fi prima țară din U.E. ce ne va accepta în totalitate, cît și celelalte universități din Roma, Pisa, Florența sau Padova, unde Limba și Literatura română au devenit obiecte de studiu intens. Și poate n-o să ne mai fie rușine să fim "oameni" ai acestor locuri, așa cum a afirmat recent Mircea Cărtărescu, pe bună dreptate, în două editoriale, unul într-o revistă din Italia, și altul într-un ziar din România. Concluzionînd, "atacurile" italienilor, de acest fel, menționate în prezentul
Dublu "atac" italian by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8998_a_10323]
-
de preoți ortodocși s-au răs-pîndit cam peste tot, ultimele căpă-tînd o slăbiciune pateti-că pentru chipurile cioplite, drept pen-tru care și-au tot scuturat busuiocul pe unde au fost convocate, fără crîcnire, fără prejudecăți și, mai ales, fără pic de rușine. Doar Timișoara și Bucureștii au scăpat de această epidemie a pseudomonumentului, aici rea-li-zîn-du-se și cîteva dintre cele mai reprezentative lucrări de for public din ultimii cincizeci de ani. Dacă la Timișoara lucrurile sînt oarecum de înțeles pentru că spiritul locului și
Monumentul public, între mobilier și magie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9108_a_10433]
-
Angelo Mitchievici II Închiderea filmului cu un pact al tăcerii nu este lipsită de semnificație, genul acesta de subiecte intrate în patrimoniul unei culturi a rușinii deschid calea către abisul cotidian al unei societăți iremediabil bolnave. Așa cum știe orice bun antropolog, masa oferă imaginea unei societăți, iar Mungiu realizează în filmul lui o secțiune transversală a societății românești, desprinde o zolistă felie de viață, dintr-un
O lume minunată în care veți găsi...: 4,3,2 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9258_a_10583]
-
Cronicar Rușinea de a vorbi frumos De cînd a fost reanimată de Nicolae Prelipceanu și Marian Drăghici, Viața românească a devenit una din revistele pe care Cronicarul o scoate din teanc și o citește cap-coadă, de plăcere și curiozitate, nu din obligație
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9283_a_10608]
-
și de nr. 6-7, unde ancheta Limba română vorbită nu conține previzibile și plicticoase lamentații și indignări, ci observații și analize subtile, explicații și perspective ale fenomenului viu. Astfel, Ștefan Borbely spune că, după 1989, a apărut un soi de rușine de a vorbi o limbă elevată: "Am scăpat de limba de lemn care ne încorsetase gîndirea înainte de ianuarie 1990 și am căzut într-un colocvialism verbal subcultural, pe care mulți îl asimilează cu dezinvoltura, cu revolta împotriva tuturor regulilor și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9283_a_10608]
-
mă lăsa fără aer și-a mai pierdut din substanță și a devenit cât de cât suportabilă. Apoi m-am obișnuit cu ea și nu i-am mai simțit prezența. Acum ceea ce mă copleșește este doar un imens sentiment de rușine. Asta e: cred că la sfârșitul vieții o să fiu un umil colecționar de rușini și amintiri penibile." (pp. 220-221). Să reținem și cuvântul "colecționar". Finalul (completat cu un mesaj al Luminiței) e trist, însă restul cărții merge exact în sensul
Rufe murdare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9307_a_10632]
-
de cât suportabilă. Apoi m-am obișnuit cu ea și nu i-am mai simțit prezența. Acum ceea ce mă copleșește este doar un imens sentiment de rușine. Asta e: cred că la sfârșitul vieții o să fiu un umil colecționar de rușini și amintiri penibile." (pp. 220-221). Să reținem și cuvântul "colecționar". Finalul (completat cu un mesaj al Luminiței) e trist, însă restul cărții merge exact în sensul explorării și colecționării de scene penibile. Viziunea autorului este una întoarsă, mărind conturul urâtului
Rufe murdare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9307_a_10632]
-
roz pentru norii/ telecomandați pe linia orizontului.// Îngeri blazați zboară intermintent prin aer trăgînd reclame/ pentru sîni de alge/ testicule de oțel/ inimi interșanjabile/ în nisipul de aur femeia veșnic tînără/ își îngroapă extatic fesele... Vară!// Bătrînețea a devenit o rușine tratabilă/ vitaminele/ ajută poliția mondială să vîneze cei din urmă microbi/ cu spada lui de foc binele alungă răul/ din toate cotloanele/ bivoli albi se tăvălesc prin mocirle curate/ și ies într-un nor de Chanel 5 la mal.// Greieri
Poeme-graffiti by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9354_a_10679]
-
cui să reclami infracțiunea când cel care o comite este "poliția în persoană"? Paiul și bîrna în CUVÎNTUL nr. 7, într-un lung și nu lipsit de interes interviu, Ovidiu Nimigean îi plînge de milă lui Paul Goma, care, "spre rușinea breslei scriitoricești", n-a primit nici azi cetățenia pe care i-a retras-o regimul comunist și nu și-a găsit editorul dispus a-i consacra o "serie" de opere, așa cum ar merita. Autorul interviului se numără printre ultimii susținători
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9369_a_10694]
-
auzitelea, recitîndu-l cu evlavie, sunîndu-l la ureche. Ce noroc am că au scris alții atît de bine! Ei îmi umplu viața cam nașpa după 65 de ani. Și astfel aștept să împlinesc 69 de ani, ca să nu-mi mai fie rușine de cifra asta atît de simpatică, de alinătoare. De o bucată de vreme îmi dă tîrcoale, leneșă și ideea că am, totuși, un destin de scriitor. Nu regret că am făcut Medicina umană. Am disecat cadavre, am suportat maladii imposibile
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
de nimeni. Tot ce mai rămăsese din mine era materializat într-un oftat al mamei și o farfurie goală uitată pe un colț de masă. S-a rugat în gând, ca să nu-l supere pe tata. Mișcă buzele imperceptibil, cu rușinea gândului că trebuia să se ascundă" (p. 96). Astfel de fragmente reușite nu sunt puține în român, însă, cu toate acestea, nu pot compensa celelalte neajunsuri. În cele din urmă, rămânem cu imaginea unui român în care mai multe personaje
Grimasele lui Iov by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9386_a_10711]
-
a arătat că relele vechi sunt departe de a fi dispărut, dar că lor li s-au adăugat rele noi izvorâte chiar din libertate. Mama când ne certa sau ne pedepsea pentru ceva, obișnuia să spună " Cine nu știe de rușine, trebuie să știe de frică". În istorie, rușinea dispăruse de mult: când a dispărut și frica, strălucirii pe care o visam i-a luat locul ceva tulbure și amenințător, greu de definit, dar bine organizat. - Nu se cunoaște nimic scandalos
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
a fi dispărut, dar că lor li s-au adăugat rele noi izvorâte chiar din libertate. Mama când ne certa sau ne pedepsea pentru ceva, obișnuia să spună " Cine nu știe de rușine, trebuie să știe de frică". În istorie, rușinea dispăruse de mult: când a dispărut și frica, strălucirii pe care o visam i-a luat locul ceva tulbure și amenințător, greu de definit, dar bine organizat. - Nu se cunoaște nimic scandalos despre viața ta particulară (într-o țară în
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
nu l-am sesizat - și cum n-am urmărit nimic pentru noi, la guvernarea Coaliției, cu chiar aceasta ne-am ales. Dar pagina literară a Dreptății acelor ani rămâne cea mai bună - și nici de editorialele mele nu mi-e rușine. Trist este că, după ce magii și-au depus ofrandele la Iesle, s-au risipit. Cât îl privește pe dl. Băsescu, atâta vreme cât mandatul său este în curs nu-ți pot da un răspuns definitiv, Oricum, la viitoarele alegeri, unde rival la
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
s-a aflat și scriitorul Miguel Cervantes Saavedra, Răscoala antiotomană declanșată de Mihai Viteazul care a descris această confruntare turco-spaniolă, relatând „a fost spulberată convingerea întregii lumi și a tuturor popoarelor în invincibilitatea turcilor pe mare... a fost dată de rușine mândria otomană”. Deja sfârșitul secolului al XV-lea va însemna o perioadă de creștere a puterii statelor creștine, constituite în „Liga Sfântă” și în special a Habsburgilor. Așa se explică și răscoala antiotomană declanșată de Mihai Viteazul în 1594 și
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]