1,492 matches
-
din gașca intrigilor pământești se năruia prin poetica ei plămădire și prin tactica plină de perseverență a domnișoarei. Așa de convinsă de ascensiunea logodnicei, încât dar de nuntă îi făcu giuvaericale ale familiei de Hohenzollern, între altele, vestita parură de rubine și briliante a Josefinei de Beauharnais, precum și faimoasele opale și smaralde. Un milion a costat pe rege, mai târziu, răscumpărarea acestei dărnicii. Totul mergea strună, când deodată castelul de cărți se prăvăli. Un mic martor al acestor uneltiri își dete
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
clipă ușa care dădea în odaia de alăturea se deschise în două laturi, lăsând să se vază o masă întinsă frumos, împodobită cu tot soiul de mezeluri pe care străluceau vreo două duzini de butelci cu vinuri vechi de coloarea rubinului și a chihlimbarului. Caracuda, al cărei șef era Miron Pompiliu, precum bine a zis Panu în amintirile sale din Săptămîna, și care se compunea mai mult dintre acei ce erau timizi la discuțiuni, dar îndrăzneți la mâncare, dădu năvală la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la sfârșit, căci nu era pe ceri un strop de nour care să-i micșureze frumusețea. Apoi încet, încet umbrele nopții se ridicau din văi spre vârfuri, și când cea din urmă rază de diamant, cea din urmă scânteie de rubin s-au stins de pe culmi și de pe ceriul acum înstelat, m-am retras cu sufletul și cu ochii plini de farmecul acestei priveliști dumnezeiești. Ciudat!... Niciodată n-am avut simțimântul izolărei, al înstrăinărei de orice legături omenești, niciodată nu m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
a luminat cucernicia sa pe alții, acolo unde nu mai este nicio frică, nicio întristare, suspin sau durere. Domnul să-l aibă în pază și să-i fie țărâna ușoară! Sescu Petre-Păduraru 16 februarie 1994 Învierea Se coboară aurora cu rubinul său feeric, Vine să alunge noaptea, valul ei de întuneric. Totul doarme încă-n pace; iar Iordanul sună-n unde Și-n ecou bătrânul codru din adâncuri îi răspunde. Sus pe-a Golgotei colină, ca și stafii, stau la pândă
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
la 22 decembrie. Ultima oară l-am văzut acolo, la urgență, îmbrăcat în ghips. Surâdea: - Cosule, în republica noastră poetică, vei lucra cu mine la departamentul ideologic. Mandric va lua finanțele... Mai avea câteva clipe până la „Pasărea cu clonț de rubin”. Alb, mai avea puterea să surâdă. Era primul dintre noi care murea. Nu-mi aduc însă deloc aminte cu exactitate când și cum l-am întâlnit pe Labiș pentru prima oară - deși am o foarte bună memorie, deși anii aceia
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
se reverse în Olt și de-acolo mai departe în toată lumea, pentru că ce a fost mai frumos și mai folositor omului, fusese deja adunat de bunii noștri buni. Mai departe s-au fost duse numai daruri de ispită, aur, argint, rubine și mărgăritare și alte bogății care au menirea mai mult să smintească firea omului decât s-o înfrumusețeze. Daruri pe care moșii noștri Cârțâroșeni n-au pus niciodată preț. Iar Prea Marele nostru Dumnezeu, văzându-se cu mâna goală S-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
se mai termina în ibricul mereu împrospătat cu cristalul apei din râul ce pleca din lacul Bâlea, dar mai ales focul de lemn de jnepeni, focul cu flacăra lui caldă, catifelată, puternică și ocrotitoare. Jarul de toate nuanțele jucăușe ale rubinului umplea aerul de miresmele acrișoare ale lemnului nu tocmai uscat. Pentru Marianne Thiess nu putea să existe ceva mai frumos atunci, în acele clipe de totală dăruire, de totală fericire. S-au iubit ca o pereche de tineri laponi lângă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
făcut. și, supărat, se apucă să-l des crie, conștient fiind că-i înciudează și pe ei : da, era galben ca verighetele și nu era deloc ruginit și avea și-o piatră roșie. Părinții fier beau : trebuie să fi fost rubin ! Dănuț știa asta, dar se ferise să pronunțe „rubin“, pentru a se arăta neștiutor. De fapt, nici nu-și mai amintea cu precizie cum era piatra, ce formă avea, așa cum nu mai știa nici dacă inelul era ruginit sau nu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
conștient fiind că-i înciudează și pe ei : da, era galben ca verighetele și nu era deloc ruginit și avea și-o piatră roșie. Părinții fier beau : trebuie să fi fost rubin ! Dănuț știa asta, dar se ferise să pronunțe „rubin“, pentru a se arăta neștiutor. De fapt, nici nu-și mai amintea cu precizie cum era piatra, ce formă avea, așa cum nu mai știa nici dacă inelul era ruginit sau nu ; galben era, asta mai mult ca sigur. Dar cine
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Pe poetul Codreanu. Sonetul lui, "Statuia lui Ștefan cel Mare, într-un apus de soare", dovedește aceasta: ...Din soare, sângerând pe după dealuri, Ale Moldovei sfinte idealuri Coboară pe figura-i ca o slavă... ...Și razele coroanei domnitoare Iau tonuri de rubin, pe când, sub soare, S-aprinde-n zări o Roșie Dumbravă. Dar nu numai statuia, ci și palatul merită să ne reție locului câtva timp. Căci zidurile clădirei lui valorează nu numai prin liniile cuviincioase și atractive cu care se prezintă ochilor noștri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
soleil en bouteilles" (comparație care se potrivește de minune untdelemnului de Cotnari); despre care, nu rareori, se spune "sângele Domnului" (figură care-mi evocă întotdeauna parfumatul vin roș de Socola); sau care, uneori, ia tonuri calde și dulci, amintind nuanțele rubinului sau altor nestimate (cum e cazul vinului de Uricani). Că, în fine, între actuala decadență a Iașului și declinul podgoriilor sale, americanizate, industrializate, modernizate, nu se poate să nu existe o relație strânsă, pentru că relația aceasta e logică și necesară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
S. Simion Cojan M. Petru Cojocariu I. Constantin Constandache Gh. Ion Croitoru Gh. Ion Dimitriu C. Constantin Finchelștein M. David Fordea I. Ion Garofeanu C. Ion Gropper A. Petru Herșcovici I. Steliu Herșcu B. Ștrul Ivanciu G. Grigore Leizerovici H. Rubin Manoliu Ț. Ștefan Neculau N. Vasile Radu Ir. Neculai Sofrone N. Neculai Vântu Gh. Constantin Vântu Gh. Emil Voloacă M. Eugeniu Zingher I. Capil Registru matricol 24/19131914, f. 186211;Costin Clit,op.cit.,p.205. 1914-1915 Alexa Hr. Dimitrie Anton
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
I. Jenița Chirica N. Octavia Chitic I. Eduard Cireș A. Corneliu Ciulei M. Mihai Cojan A. Aurica Constantin V. Nina Croitoru C. Eugen David St. Aurica Droahnă P. Dana Enciu D. lolanda Iacov I. Adriana Idriceanu V. Elenă Ingher M. Rubin Lăzescu Gh. Elenă Macarie I. Ioan Marta N. Gheorghe Motea M. Dumitru Nițu C. Sterian Onose Valerian Popa M. Constantin Puiu Viorel Romila M.Angela Rotaru C.Danieia Tinichigiu Aurel Țurcanu M. Romeo Valdman L..Solli Vasile V. Angela Zamvetor
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Elenă Ambrono Eleonora Bălan Mircea Băhnăreanu Mihai Bercovici Sidariu Bogos Nona Călcii Liviu Chebac Valeriu Chiriac Evelina Chirilă Ioan Cojan Eustațiu Cornoiu Aurelia Gaița Constantin Galeriu Elenă Goagă Mihai Iacob Anton Idriceanu Silvia Ignat Vasile lonașcu Adrian Jianu Larisa Leibovici Rubin Macovei Nicolae Mihailovici Leo Obreja Constantin Păcuraru Laurențiu Pădineanu Nicolae Pascal Valeriu Pavliuc Ludmila Plop Iulia Pop Liviu Popa Rodica Popov Maria Racovanu Gheorghe Roșca Gheorghe Solomon Constantin Spânu Maria Ursăcescu Georgel Văleanu Vasile Vântu Irina Vasilache Vasile Bogdan Tiniță
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
mai fost atât de încântată de când eram mică și-i scriam lui Moș Crăciun. Și, chiar și atunci, mami se uita peste umărul meu și zicea chestii de genul: „Nu cred că Moș Crăciun poate să-ți dea pantofii cu rubine adevărate, scumpa mea. De ce nu-i ceri tu, mai bine, o carte de colorat? Dar acum nu mai e nimeni lângă mine care să-mi spună ce am voie să cer și ce nu. Pot să trec pe listă absolut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
că pe o ambiționare moral): un popor care pretinde totul de la sine se Învinov)teste pentru orice. Cred c) aceste m)rturisiri privind eșecul național și vinov)ția reprezint) și o form) de comuniune. „Suntem ceea ce ne extaziaz)”, spunea Jerry Rubin În Do It! Oricum, nimic nu ne bucur) mai mult decat s) vorbim despre noi Înșine. Ins)și experiența noastr) ca popor a devenit o surs) de ecstasy. Și iat)-m) aici, f)când același lucru. Schimmel și Silk readuc
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
păreau cu nimic mai prejos prin misterul și vraja pe care le răspândeau, decât iluminarea orașului În timpul serbărilor imperiale, când, În liniștea vătuită a unei nopți geroase, uriașe monograme, coroane și alte semne heraldice alcătuite din becuri colorate - safire, smaralde, rubine - licăreau cu un fel de obligativitate fermecată deasupra cornișelor tivite cu zăpadă de pe fațadele caselor din străzile rezidențiale. 2 Numeroasele mele boli din copilărie ne-au apropiat și mai mult pe mama și pe mine. Când eram mic, manifestam o
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
se confrunte cu o primejdie ciudată, poate chiar fatală, citea mai rar, lăsând pauze mari Între cuvinte pentru a le da mai multă greutate și, Înainte de a Întoarce pagina, Își așeza pe ea mâna Împodobită cu familiarul ei inel cu rubine roșii ca sângele de porumbel și cu un diamant (pe ale cărui fețe limpezi, dacă aș fi știut că citesc În globuri de cristal, aș fi putut vedea o odaie, oameni, lumini, copaci În ploaie - o Întreagă perioadă a vieții
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
cap, moțăind; chelnerii și conductorii de tren (pe care trebuia să-i plasez undeva) petrec În vagonul-restaurant; iar eu, murdar de funingine și cu ochelari de protecție, mă uit din cabina locomotivei la șinele care se Îngustează, la punctul de rubin sau de smarald din depărtarea neagră. Apoi, În somn, vedeam ceva cu totul diferit - o bilă de sticlă rostogolindu-se sub un pian de concert sau o locomotivă de jucărie culcată pe o parte cu roțile Încă Învârtindu-se vioaie
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ceva important în viața omului trebuie să fii foarte atent la toate semnele, la tot ce se întâmplă în jurul tău. și uitându-mă către livada tânără neintrată pe rod, văd departe, așa ca o bănuială, ceva roșu. O lacrimă de rubin. Am trimis un elev să vadă de aproape ce-i. - Un măr, doamnă. Primul și singurul măr din livadă. Înveliți-l în ceară să rămână ca amintire. - În ceară zici? Bine. și l-am tăiat bucățele mărunte, mărunte de am
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
întregi; sau poate cu o nevastă, poate cu copii... oricum, tare singur și în bătaia vântului și a primejdiilor. * Am văzut însă că, dincolo de linia ferată, de la canton, trecând peste barieră (unde clipește periodic o lumină semnalizatoare, roșie, ca un rubin mare, însoțită de o semnalizare sonoră), începe să se lege din nou pustiul cu orașul. De la canton începe "Strada Casei". Nu-i chiar atât de singur cantonierul, nici caprele lui nu-s de capul lor... de acolo începe Strada Casei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și dezgustul din cel de-al doilea volum care, în ce privește măiestria, urcase o treaptă. „Lupta cu inerția” a fost mănușa azvârlită în obrazul oamenilor lipsiți de calitate, cocoțați în sferele importante ale lumii artistice și societății. Pasărea cu clonț de rubin Plin de elan dar inocent atât cât poate fi un provincial, la 17 ani Labiș poposea în capitală, încredințat că aici sau concentrat valorile culturii românești. Năzuind să pătrundă și el, lucru care s-a întâmplat repede, încă nu știa
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
violent i-a devenit dezgustul, el intuindu-și un sfârșit („Albatrosul ucis”) pe care, în chip cu totul zguduitor, a trebuit săl constate singur în ultima poezie pe care a dictat-o pe patul de spital. Pasărea cu clonț de rubin S-a răzbunat, iat-o, s-a răzbunat, Nu mai pot s-o mângâi M-a strivit Pasărea cu clonț de rubin. Iar mâine Puii păsării cu clonț de rubin, Ciugulind prin țărână, Vor găsi poate Urmele poetului Nicolae Labiș
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
constate singur în ultima poezie pe care a dictat-o pe patul de spital. Pasărea cu clonț de rubin S-a răzbunat, iat-o, s-a răzbunat, Nu mai pot s-o mângâi M-a strivit Pasărea cu clonț de rubin. Iar mâine Puii păsării cu clonț de rubin, Ciugulind prin țărână, Vor găsi poate Urmele poetului Nicolae Labiș Care va rămâne o amintire frumoasă...” Oarecum uimit, la Fălticeni, profesorul Aurel Stino a fost primul care a descoperit că, în limba
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
dictat-o pe patul de spital. Pasărea cu clonț de rubin S-a răzbunat, iat-o, s-a răzbunat, Nu mai pot s-o mângâi M-a strivit Pasărea cu clonț de rubin. Iar mâine Puii păsării cu clonț de rubin, Ciugulind prin țărână, Vor găsi poate Urmele poetului Nicolae Labiș Care va rămâne o amintire frumoasă...” Oarecum uimit, la Fălticeni, profesorul Aurel Stino a fost primul care a descoperit că, în limba lui Victor Hugo, numele poetului înseamnă „căprioară”. Întradevăr
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]