1,693 matches
-
la un moment dat că ar fi agenta „titoistă”, este condamnată la moarte, dar nu este executată, fiind închisă la Mislea alături de alte deținute anticomuniste. Grațiata, se pare că și-a petrecut „o bătrânețe senina într-un sat din Banatul sârbesc”. Anatemizat, prezentat drept „fascist sub acoperire” care pactizează cu Occidentul, denunțat pentru trădarea lagărului socialist, regimul de la București lansează împotriva liderului de la Belgrad o campanie furibunda din care nu lipsește aproape nimic din arsenalul propagandei comuniste. Semnele de stigmatizare sunt
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
mânia popoarelor”. O politică fățișa, de deznaționalizare, s-ar practică în Macedonia, unde sistematic se realizează „sârbizarea întregii culturi macedonene”, luându-se ca bază dialectul din ScopljeMuntenegru, apropiat de limba sârbă, îmbogățit cu mii de cuvinte și noi forme lingvistice sârbești, în timp ce ortografia macedoneană este identificată cu cea sârbă. Sistematic se „prelucrează” cântecele populare macedonene și alte forme de folclor, școlile, teatrele și alte instituții culturale sunt completate cu personal de origine sârbă. Aparatul de stat din Macedonia este, în mare
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
organizată pe teritoriul țării noastre de Iuda-Tito încă din septembrie 1944, cănd glorioasa armata sovietică dădea lovituri nimicitoare forțelor hitleriste și când trupele române luptau alături de armată sovietică împotriva fascismului”. În vederea recrutării spionilor, cu deosebire pentru regiunea Banatului, pe teritoriul sârbesc ar fi luat naștere mai multe centre. Unul dintre acuzați, Radosavlevici Svetomir, confirmase că imediat după eliberare României, la Timișoara, ar fi fost instalată o agentura, aflată într-o permanentă legătură cu ambasada iugoslavă, „care adăpostea un cuib de spioni
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Grupul era format din 11 persoane de la ambasada Iugoslaviei, care s-au făcut vinovate de „acte de înaltă trădare și de spionaj împotriva R.P.R.”, căutând să culeagă o serie de date referitoare la situația din România și „să ațâțe populația sârbească ca să ia atitudine ostilă contra regimului nostru de democrație populară”. Încă din 1944 au avut asemenea preocupări pregătind memorii pe care le-au înaintat la Belgrad, privitoare la anexarea Banatului românesc de către Iugoslavia. Prin declarațiile înaintate anchetatorilor și-au recunoscut
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și întreținută în lumea rurală, ce va fi utilizată „pentru declanșarea campaniei pătimașe și devastatoare de răfuieli politice împotriva sârbilor, când le va veni vremea la finele anilor 40 și începutul anilor 50”. Lucru relevat anterior, sate întregi cu populație sârbească, din zona de graniță, au fost strămutate și izolate în mijlocul Bărăganului, de teama contaminării populației românești cu „erezia titoistă.” Această stare de spirit poate părea în zilele noastre ridicolă, dar în acei ani complicați, frica și suspiciunea creau o atmosferă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
preponderența numerică a angajaților de origine română 694. Preocupat de soarta românilor aflați în afara granițelor țării, deputatul georgist Radu Lascu, adresa o nouă interpelare, ministrului de Externe, Nicolae Titulescu, în martie 1935, apreciind că românii din Albania, Serbia, Ungaria, Banatul sârbesc și U.R.S.S. erau supuși unei politici de deznaționalizare 695. PNL-Gheorghe Brătianu aducea, din nou, în atenția opiniei publice problema politicii guvernamentale față de coloniștii de etnie română, în toamna anului 1935696. Oficiosul georgist atrăgea atenția asupra faptului că, în condițiile
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
față de revizionism, văzut din punctul de vedere al românilor. Șeful partidului arăta, în decembrie 1933, că, deși existau minorități importante între hotarele României, mai existau totuși minorități românești în afara granițelor țării, în cuprinsul U.R.S.S. (în Republica Moldovenească), în Banatul sârbesc, pe valea Timocului și pe tot malul drept al Dunării. Existența românilor în afara granițelor țării dovedea, în opinia georgiștilor, că România a făcut o concesie păcii generale de la sfârșitul Primului Război Mondial. Totuși, apreciau georgiștii, țara nu putea să accepte punerea în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
arestare al jandarmilor trimiși la el și a fugit în munți desculț. Și-a însușit bocancii unuia dintre urmăritori și, continuând să se ascundă, pricepându-se să facă rost de hrană și adăpost, s-a refugiat mai apoi pe teritoriul sârbesc. Mai târziu făcea haz că fusese ultimul maghiar care a părăsit cu arma în mână Transilvania. Sosise la timp pentru a lua parte la răscoala din vestul Ungariei: căpitanul Maderspach, la începutul toamnei 1921, în fruntea ostașilor săi - adică a
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ce a încercat mai mulți ani de zile să-și încheie studiile de inginer la Liège, apoi la Bruxelles, sau tânărul Petre Zlătescu, titularul unui doctorat științific la Universitatea Nouă, unul dintre cei opt copii ai preotului Ilie din Strada Sârbească a Bucureștilor începutului de veac. Că o încheiere la acest subcapitol am dori să semnalam și faptul că o seama de chestiuni legate de prezență studenților români la Universitatea Liberă din Bruxelles, cu deosebire în ceea ce-i privește pe titularii
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
alte certificate școlare, unele obținute în România, care se regaseau în dosarul său de student. Până prin 1902 s-a derulat corespondență lui Petre Zlătescu (preluată la un moment dat de tatăl său, preotul Ilie, ce locuia în București, pe strada Sârbească, la nr. 8) cu Legația României din Belgia și cu Secretariatul Universității Noi din Bruxelles pe tema taxelor de școlaritate și a diplomelor ce urmau a fi eliberate după achitarea integrală a datoriilor. Așa cum deja am văzut în scrisorea reprodusa
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
mici și o tórta puțin stricată; căptușiți cercei cu aur); b) un ac de cravată [subl. Petre Zlătescu] treflă (rubin, safir, diamant); c) un buton treflă briliant [subl. Petre Zlătescu]. Lucrurile se vor trimite ramburs [la] adresa P. Zlătescu, Str. Sârbească, 8. Primiți, vé rog, respectul meu. Dsale Dlui Ministru al României la Bruxelles 42 Rezoluția pe care Ministrul României la Bruxelles o punea pe misiva reprodusa de noi mai sus, care era datata 12 / 25 octombrie 1901, tempera puțin elanul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
memoriul lui V.G. Butză trimis Legației României de la Bruxelles, 25 septembrie 1904, nepaginat. 24 În alte surse am gasit Rue de l'Empereur, nr. 15. 25 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 195, scrisoare a lui Petre Zlătescu (8, Str. Sârbească, București,) adresată Ministrului României în Belgia, Eugen Mavrodi, 6 / 19 noiembrie 1900, nepaginat. 26 Ibid. 27 Ibid. 28 Ibid., Scrisoare a Secretarului trezorier al Université Nouvelle (pe antet: École Libre et Internaționale d'Enseignement Supérieur / Institut des Hautes Études) din
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Nouvelle (pe antet: École Libre et Internaționale d'Enseignement Supérieur / Institut des Hautes Études) din Bruxelles (28, Rue de Ruysbroeck) către Eugen Mavrodi, Ministrul României în Belgia, 9 noiembrie 1900, nepaginat. 29 Ibid., Scrisoare a lui Petre Zlătescu (8, Str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României în Belgia, 6 / 19 noiembrie 1900, nepaginat. 30 Ibid., Scrisoare a lui Petre Zlătescu (8, Str. Sârbească, București) adresată Ministrului României în Belgia, Eugen Mavrodi, 16 / 29 noiembrie 1900, nepaginat. 31 Ibid. Într-o
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Ministrul României în Belgia, 9 noiembrie 1900, nepaginat. 29 Ibid., Scrisoare a lui Petre Zlătescu (8, Str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României în Belgia, 6 / 19 noiembrie 1900, nepaginat. 30 Ibid., Scrisoare a lui Petre Zlătescu (8, Str. Sârbească, București) adresată Ministrului României în Belgia, Eugen Mavrodi, 16 / 29 noiembrie 1900, nepaginat. 31 Ibid. Într-o notă marginala din finalul scrisorii din 16 / 29 noiembrie 1900, ce poate fi datata după redactarea raportului diplomatic din 30 noiembrie / 13 decembrie
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
nepaginat. Mulțumirile lui Petre Zlătescu, precum și datele cu privire la profesorul Lemaire, în Ibid., Scrisoare a lui Ilie Zlătescu adresată lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 5 decembrie 1900, nepaginat. 35 Ibid., vol. 196, Scrisoare a lui Ilie Zlătescu (8, str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 24 iulie 1902, nepaginat. 36 Ibid., Scrisori ale lui Ilie Zlătescu (8, str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 7 / 20 august, 10 / 23 august 1902, nepaginat. Vezi și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
României la Bruxelles, 5 decembrie 1900, nepaginat. 35 Ibid., vol. 196, Scrisoare a lui Ilie Zlătescu (8, str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 24 iulie 1902, nepaginat. 36 Ibid., Scrisori ale lui Ilie Zlătescu (8, str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 7 / 20 august, 10 / 23 august 1902, nepaginat. Vezi și epistola lui Petre Zlătescu (Câmpulung) adresată aceluiași Eugen Mavrodi, 21 iulie 1902, nepaginat. 37 Ibid., Scrisoare a lui Eugen Mavrodi, Ministrului României
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Bruxelles, 7 / 20 august, 10 / 23 august 1902, nepaginat. Vezi și epistola lui Petre Zlătescu (Câmpulung) adresată aceluiași Eugen Mavrodi, 21 iulie 1902, nepaginat. 37 Ibid., Scrisoare a lui Eugen Mavrodi, Ministrului României la Bruxelles, catre Ilie Zlătescu (8, str. Sârbească, București), 20 august / 2 septembrie 1902, nepaginat. 38 Ibid., vol. 195, Scrisoare a lui Petre Zlătescu (8, str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 16 / 29 noiembrie 1900, nepaginat. 39 Ibid. 40 Ibid. 41 Ibid. 42 Ibid.
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Mavrodi, 21 iulie 1902, nepaginat. 37 Ibid., Scrisoare a lui Eugen Mavrodi, Ministrului României la Bruxelles, catre Ilie Zlătescu (8, str. Sârbească, București), 20 august / 2 septembrie 1902, nepaginat. 38 Ibid., vol. 195, Scrisoare a lui Petre Zlătescu (8, str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 16 / 29 noiembrie 1900, nepaginat. 39 Ibid. 40 Ibid. 41 Ibid. 42 Ibid., vol. 196, Scrisoare a lui Petre Zlătescu (8, str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 1
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
vol. 195, Scrisoare a lui Petre Zlătescu (8, str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 16 / 29 noiembrie 1900, nepaginat. 39 Ibid. 40 Ibid. 41 Ibid. 42 Ibid., vol. 196, Scrisoare a lui Petre Zlătescu (8, str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 1 / 14 octombrie 1901, nepaginat. 43 Ibid. 44 Ibid., Scrisoare a văduvei Suykens (15, rue de l'Empereur, Bruxelles) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 23 juillet 1902, nepaginat. Într-o
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
nepaginat. Într-o anexă a unui document diplomatic din 29 august 1902, care confirmă încă o dată lista bijuteriilor, datoria lui Zlătescu către văduva Suykens creștea ușor ajungând la 696,78 franci. 45 Ibid., Scrisoare a lui Ilie Zlătescu (8, str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 7 / 20 august 1902, nepaginat. 46 Ibid., Scrisori ale lui Ilie Zlătescu (8, str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 24 iulie, 7 / 20 august, 10 / 23 august 1902
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Suykens creștea ușor ajungând la 696,78 franci. 45 Ibid., Scrisoare a lui Ilie Zlătescu (8, str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 7 / 20 august 1902, nepaginat. 46 Ibid., Scrisori ale lui Ilie Zlătescu (8, str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 24 iulie, 7 / 20 august, 10 / 23 august 1902, nepaginat. 47 Ibid., Chitanță emisă de Societatea de asigurări "La Continentale", 30 août 1902, nepaginat. 48 Augustin Z.N. Pop, Contribuții documentare la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
români sunt lăcuitori. Afară de pământurile acestea lăcuiesc încă români în Besarabia, în Bugeac și în Crîm, care țin acum să zic Țara Tătărască cea Mică. Încă și supt stăpânirea împărăției muscăcești, în țara carea să zice Nova Serbia, adică Țara Sârbească cea Noao, mulți români lăcuiesc. Precum și preste Dunăre, în Bulgaria. Afară de locurile acestea, mai sunt români carii lăcuiesc în Machedoniia și să chiamă vlahi”. Chiar în cursul secolului de stăpânire țaristă a Basarabiei, autorii ruși oscilează în a folosi termenii
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
către fiul său Teodosie cuprinde pe lângă sfaturi morale, religioase și învățături privitoare la legi, demnități, la exercitarea puterii sau la organizarea instituțiilor și a țării, anticipând terminologia managementului actual: pentru funcția de "mare dregator" se folosea un termen de origine sârbească, vlastelin, pe care îl regăsim și în documentele de epocă; pentru funcțiile mai mici erau utilizate forme cvasi-terminologice precum: praviteli (dregători) și pravitelstva (dregătorie), san (funcție, demnitate, rang), sanovniki (demnitari, funcționari). Persoanele din rândul cărora Neagoe Basarab recomanda să se
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
aduși de curând la dreapta credință, să-și poată păstra soțiile”. Ele confirmă știrile lui Wilhelm de Rubruck că, de la gura Donului (Tanais) spre Apus până la Dunăre spre Constantinopol, Valachia, care e țara lui Asan, și Bulgaria Mică până în Slavonia sârbească, toate țările îi plătesc tribut marelui han. Imensa vastitate a teritoriului stăpânit de Hoarda de Aur, numit adesea nu numai Cumania ci și Țara Alanilor, cu inexistența unor așezări stabile mongole, a lăsat mult timp impresia chiar în istoriografia universală
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Banatul istoric Teodor Iancovici. Inimosul dascăl va elabora Planul pentru organizarea școlilor triviale bănățene, care va fi aprobat de împărăteasă în 1774, în realitate un regulament de aplicare a legii Regule directive pentru îmbunătățirea învățământului din școlile elementare sau triviale sârbești și românești. Învățământul elementar, deși nu era eliberat total de controlul bisericii, devine o componentă a politicii de stat privind alfabetizarea populației bănățene și asigurarea unei instrucții prin care se urmărea transformarea autohtonilor într-un factor productiv, loial Coroanei austriece
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]