6,791 matches
-
au fost busuiocul în sânul mândrilor feciori au fost strivite de bocancii butucănoșilor temniceri. Ei, care au pus temelie Statului creștin au avut ca Patrie chinurile închisorilor. Ele, care au fost mărgăritarul îndrăgostiților fâlfâiau ca niște zdrențe între gardurile de sârmă ghimpată. Ei, care au fost luminați, spirituali și înțelepți au fost izgoniți din toate Școlile, Liceele și Facultățile. Ele, care erau Stelele Magilor ce luminau sălașul nașterii de prunci erau încătușate în bezna irozilor ucigași. Unele Mame au născut în
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
sintetic definite de poetă, în construcții lirice surprinzător de sincere și de empatice... Sufletul, un puzzle, Viața, un ziar împăturit, legătura dintre ele fiind țesături ale unor dileme covârșitoare, mortificatoare deopotrivă... ici o scânteie în inimă/ colo un mers pe sârmă (Ce este viața). Dincolo de temele ori motivele predilecte ale autoarei, cartea exprimă un mesaj concentrat: viața trebuie trăită din plin, bucuria și fericirea putând fi dobândite, doar dacă ele devin o stare firească a viețuirii și nu una furibund căutată
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
afară. În acel moment, acoperișul de deasupra ușii noastre sa dărâmat și a căzut pe scară, la picioarele mele troznind. Bucăți de zid, cărămizi și lemn s-au prăbușit într-un geamăt sfâșietor, unele rămânând suspendate deasupra intrării,agățate de sârme de la beton armat, ca în ghearele unei păsări de pradă hidoase, în timp ce praful și molozul în cădere, aproape că mă orbesc. Fratele meu se întoarce înapoi, pe scară, mă prinde de mână și mă trage cu forța de pe scări, îndepărtânu-mă
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
Vasile IOVU: Am scris această piesă în anii de mișcare de eliberare națională de la 1989-1990. Simțeam românește de acasă, de la părinți, dar ce s-a întâmplat în acei ani la Chișinău a fost un vis extraordinar. Dar, fiindcă mai există sârmă ghimpată, frontieră la Prut, mi-a venit să fac această melodie. Căci, Prutul continuă să sângereze până azi, mai curg lacrimi de oameni necăjiți, de suflete despărțite. E o doină, pentru că numai prin doină poți să exprimi durerea acestui neam
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
nască - al șaptelea copil. Dar... a avut loc revoluția și... s-a pus hotarul la Nistru, care a despărțit-o pentru mult timp pe bunica de casa unde s-a născut, de părinții de pe malul drept al acestui râu nefericit. Sârma ghimpată și ,,bravii” grăniceri nu-i permiteau măcar să asculte vocile rudelor de pe malul opus, să afle dacă sunt sănătoși și dacă mai sunt în viață. Doar vântul hoinar, ca un trădător, împrăștia vocile pe fășia neutră a bietului Nistru, ale
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
pentru a mă ascunde de părinți să nu mă cheme pentru alte sarcini, care nu se mai terminau, parcă, niciodată. Cum să nu-mi amintesc de acea grădină din care evadam printr-o spărtură făcută de mine în gardul de sârmă și lăstăriș, hoțește, în mare secret, pentru a mă juca în râul și în balta din vecinătate cu ceilalți copii de vârsta mea, vecini sau veniți mai de departe să culeagă lintiță pentru rațe ori să spele animale și preșuri
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
de casă. Mă deplasam la el să mănânc și să culeg cireșe pentru dulceața ori gemul pe care mama spunea că intenționa să le prepare. Mergeam pe cărarea de lângă gardul lung, de hotar, din care nici nu se mai vedeau sârmele, bine întinse de tata, din cauza tulpinilor de pomi fructiferi de toate soiurile, cu gândul departe și cu ochii după stolurile de grauri ce păreau că planează chiar spre cireșul meu preferat. De dincolo de gard, am auzit o melodie populară fredonată
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
bogată în falduri, care părea să o facă mai subțirică decât era și mai înăltuță. Am strigat-o și am chemat-o la gard. Încântată că o invit să mă ajute la cules de pietroase, s-a strecurat abilă printre sârmele și crengile îndepărtate cu greutate de mine. I-am văzut sânii micuți cum încercau să năvălească peste bluzița subțire, gata să scape din strânsoare, și obrajii înroșindu-se de efort în acea poziție incomodă de trecere. Am trecut cu privirea
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
cu furturi mărunte. * Pedeapsa pentru condamnații care nu se comportau bine în pușcărie: izolarea, hrănirea numai cu pâine și apă pentru o lună. Corespondența, dar și publicațiile primite, erau cenzurate. Pușcăria nu avea zid de jur-împrejur, ci un gard de sârmă. Prizonierii care scăpau, n-aveau unde se duce. Din cauza frigului deosebit și a lipsei hranei se predau autorităților. * Un criminal în serie ciudat, Cayetano Santos Godino, a fost un dereglat mintal care ucidea copii în serie. Avea urechi mari și
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (3) – USHUAIA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369313_a_370642]
-
o cădelniță? Vă văd pe chip mirarea! Nu, cădelnița noastră nu are nici-o legătură cu acea cădelniță folosită la biserică! Noi o construiam dintr-o cutie de conservă de pește pe care o găuream lateral iar prin găuri treceam o sârmă mai lungă drept toarta. Această toartă avea aproape un metru, ca să nu ne ardă la mână focul ce-l aprindeam în cutie din cârpe îmbibate în gaz. Aceste cădelnițe ne luminau serile de joacă din vară până-n toamnă sau pescuitul
DE SFÂNTUL GHEORGHE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369372_a_370701]
-
militară șapcă leninistă / stalinistă, la modă, în acele vremuri: «Pe la începutul lui cincizeci răsărise în Lupeni unul Costea Modrigan; era înfășurat într-o pătură zdrențuită, năclăită de praf, iar în picioare avea opinci grele din roată de camion, cusute cu sârmă; șapca soioasă și cârpită îi stătea anapoda, parcă i-o așezase cineva cu furca; de sub cozorocul șepcii răsărea sprâncenele ca niște aripioare de fluture; obrajii uscați erau numai vânătăi, iar ochiul stâng, umflat ca o ceapă, lăcrima des.» (p. 40
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
sau stranii, sugerează, transmite idei, face conexiuni, dovedind intelectualitatea autorilor și provocarea pe care o adresează cititorilor. Cităm, la întâmplare câteva pasaje: Murmuzaccia ( Rodica Calotă) „Candidatul Murmuz. Curriculum Vitae Murmuz este un logaritm lățos, absolvent al Facultății de Lapte și Sârmă Ghimpată, cam androgin, dar n-are a face, toată lumea e puțin androgină, nu-i vina ei! Când iese în oraș, își trage șmecherește rănile pe dreapta și le prinde cu un elastic: în felul acesta, nu se infectează. E o
LIGYA DIACONESCU – DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC LA ÎNCEPUT DE SECOL XXI de VOICHIŢA TULCAN MACOVEI în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370735_a_372064]
-
rășină sintetică... (Glumesc!) Dar cum crocodilii nu prea cresc prin pădurile Bihorului, m-am mulțumit și cu o banală șopârliță! De fapt aveam nevoie doar de coada acestei, cu are am dorit sa fac o compozitie: „un mic gard de sârma ghimpată prin care aceasta a vrut să se strecoare și unde și-a prins coada pe care a trebuit să și-o sacrifice pentru a scăpa din capcană”. Am vrut astfel să demonstrez și să includ cât mai vizibil în
BANCA AMINTIRILOR (8) OUL, ŞOPÂRLA ŞI MAMA SOACRĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369655_a_370984]
-
e momentul să trăiești în trecut, să bocești? Când copiii îți mor de foame, tu visezi și oftezi? Ridica-te și fă ceva, gândește K. Problema e că mama nu era învățată să prindă șoareci, nici să sară gardul de sârmă ghimpată ca să vâneze curcani și câini sălbatici. Acel „fă ceva”, la ce se gândea mama, oare? Mama lui K nu contemplă un mod ingenios de a prinde șoareci pentru supă; numai o adolescentă bine instruită de tată putea să vină
JOCURILE FOAMEI (2) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369649_a_370978]
-
familia ei să supraviețuiască. Prim are luxul de a mângâia un motan pentru că ea a acceptat să ucidă, să jupoie, să vândă la contrabandă animalele din pădure. Prim și mama pot întreține un mini-spital acasă pentru că ea sare gardul de sârmă ghimpată și culege plantele medicinale necesare și face troc cu vânătul pentru cărbuni, fâse, dezinfectant etc. K calcă legea districtului 12 și își calcă în picioare sensibilitatea, milă față de animalele vânate, K alege să intre în arenă pentru ca Prim, inocentă
JOCURILE FOAMEI (4) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369651_a_370980]
-
lapte, dar vândut pe 0,5 euro/litru, abia trăiești. Și ziceți că e bine?! În Brăila, unități de producție funcționale în 1989, azi în ruine: - Progresul, excavatoare hidraulice pe senile, utilaje metalurgice; 13.000 angajați; - Laminorul, table, fier-beton, cuie, sârmă, oțel-beton, nituri; - Combinatul Chimic, substanțe chimice, carton, celuloza și hârtie; 12.000 angajați; - Combinat de fibre artificiale, celofibra, azi nu se mai produc nicăieri în România; - Întreprinderea de Prelucrare a Lemnului, mobilier din lemn masiv, PÂL și chibrituri; 1.500
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
manifest pentru națiune) - Cezar Adonis Mihalache; „Alte povestiri” - Cristea Aurora; „Când pasărea Phoenix mă cheamă...” (poezie) - Nicolae Danciu; „Amor în cheia sol” - Emilian Onciuc; „Între mama și Dumnezeu” (poezie) - Iulia Herbil; „Lebăda neagră” (poezie) - Iulia Herbil; „Zădărnicia unui mers pe sârmă” (roman) - Amalia Năcrin; „Năvalnicul - legende, povești, cugetări, fabule” (poezie) - Romeo Tarhon, precum și cu al treilea volum al seriei „Lirycs et prosa” - antologie contemporană de literatură cu un număr remarcabil de coautori care au conferit calitate conți nutului cărții. Librăriei Atlas
BOOKFEST 2016 de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368123_a_369452]
-
ca să-și piardă și ultima iluzie, familiei Gruber i se răpește nu numai libertatea interioară dar și pe cea exterioară, de a merge nestingheriți pe străzi, fiind îngrădiți într-un ghetou, cu un gard înalt de trei metri, prelungit cu sârmă ghimpată, ca un fel de țarc pentru animale sălbatice. Viața din ghetou este cumplită. Sunt repartizați într-o cameră cu mai multe persoane, dorm pe jos, pe coridor, calcă pe alte trupuri lungite, stau îngrămădiți claie peste grămadă, fără nicio
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
Auzi? Nu-mi pun problema dacă rușii au sau nu acte pe Basarabia. Pe mine să mă lămurească cum a ajuns jumătate din Moldova lui Ștefan cel Mare în mâini străine? E frumos ca un popor să fie despărțit de sârmă ghimpată? Asta e clamata nouă democrație rusească? De tip sovietic. Auzi? La Kiev, ies în stradă, de luni de zile, sute de mii de ucrainieni. Mor cu zecile pentru principiile U.E. La noi, portocaliii au ieșit cu mascații, în timp ce la
TABLETA DE WEEKEND (57): AUZI... !? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362596_a_363925]
-
PĂMÂNTULUI (VERSURI) Autor: Harry Ross Publicat în: Ediția nr. 2286 din 04 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului MEMORIA Memoria este neliniștită! După ani și ani, ea continuă să proiecteze imagini halucinante despre un genocid, unic în istorie: lagăre înconjurate de sârmă ghimpată electrizată, crematorii fumegânde zi și noapte, șiruri de copii, femei și bătrâni așteptând lăcomia morții. O atmosferă apăsătoare, călătorii fără întoarcere, fum, mirosuri pestilențiale, o nebunie în care deținuții erau vinovați fără vină, iar SS-iștii se plimbau detașați
CUMINŢENIA PĂMÂNTULUI (VERSURI) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370148_a_371477]
-
Dumnezeu. ----------------------------------------------- Publicată în „DRUM”, anul I, nr. 11 și în „PREPOEM”, ambele din mai 1940 SINDROFIE Feți frumoșii, harapii, călăii, broscoii, țînțarii, dulăii veniră la mine’n pridvor din toate ghiocile lor. Domnilor, iubiți vizitatori! iată scaune, merinde, viori, parabole, sîrme, cotnar în bărdace. Luați de unde vă place. În seara aceasta bătrînă sîntem o apă, o targă, o mînă, mari evadați din povești fără căciuli și fără calești. Și eu sînt frate cu voi. Mi-e fruntea stelară, piciorul gunoi atîtea
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
și despletesc codița Merg pe munte pe mal de fluviu merg Dumnezeule cât te iubesc Spăl părul pe cascadă ud sânii Rup verdeața florile pe față Mă așez cu flori în mână 3. Te iubesc în toiul zilei Mă-nțeapă sârma pe față și mâini În ochi mă-nțeapă Printre noi mă-nțeapă Și pică pică pică Privesc rana pe tine să te văd De săruturi mi se vindecă Mâinile când le întinzi spre mine Încetează durerea Ce-nțeapă și înțeapă
POEZIE ALBANEZĂ FLORA BROVINA (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353512_a_354841]
-
Articolele Autorului NUMĂRĂTOARE La marginea ceții Se ivesc sticleții Veseli, plini de viață, Dis-de-dimineață. UNUL pe o creangă cântă; DOI, în drum, se iau la trântă; TREI se ceartă-ntr-un arțar; PATRU-n iarbă veseli sar; CINCI pe-o sârmă zgribulesc; ȘASE-n praf se tăvălesc; ȘAPTE țipă pe-un butuc; OPT rup frunze dintr-un nuc; NOUĂ plâng că n-au mâncare; ZECE strigă: - Nu e soare! Nu! Greșesc! Sunt numai nouă! Unul soarbe-un strop de rouă! Referință
NUMĂRĂTOARE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352887_a_354216]
-
Acasa > Poeme > Devotament > ESTE? Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1630 din 18 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Este? Soldații s-au pierdut în mlaștinile istoriei, Au trecut peste sârma ghimpată, s-au ridicat pe socluri, iar eu mă curăț încet, de păcate mă curăț, prin arderea lentă a unei lumânări, unde e casa tăcerii? Cineva mi-a dat cheia, dar nu cunosc casa, nici ușa spre nicăieri. Sângele zvâcnește
ESTE? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352911_a_354240]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > NE PLEACĂ ȚARA... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 1630 din 18 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Țara... Nu-i o tarla îngrădită Cu sârmă ghimpată, Unde o gloată păzită Să-și înnece durerea... Doar ca unii să poată Să se lăfăie-n mită Și să-și strângă averea. Țara... Nu-i un conac boieresc Unde unii culeg Tot ce alții muncesc Dar se-aleg
NE PLEACĂ ȚARA... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352909_a_354238]