1,346 matches
-
seama că forța mașina, dorindu-și ca ea să-l Învingă, radiind de Încîntare cînd un as Îi smulgea racheta din mînă. Și totuși simțeam că adevăratul duel avea loc nu Între om și mașină, ci Între facțiuni rivale care sălășluiau În mintea lui. Părea că-și lansează sieși provocări, că-și testează propriul temperament, curios să afle cum va reacționa. Deși În pragul epuizării, continua să se solicite, așa cum ar fi Încurajat un partener mai puțin priceput. La un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
diferit și să vezi lumea cu alți ochi decât o văd ceilalți? Eu văd lumea cu ochi în care se îngemănează realitatea și ficțiunea. Privirea mea nu creează o nouă lume, ci doar recreează lumea existentă, printr-o emoție care sălășluiește peste tot în mine și îmi ține ființa laolaltă, dându-i sens. De ce nu simte nimeni această emoție? De ce nu are nimeni nevoie de ea? De ce nu crede nimeni că ea recreează lumea și, recreând-o, o schimbă? De ce numai
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
adormi. în minte îi stăruia mica galerie a lui Bobo, prin ale cărei geamuri închise păreau să pătrundă, neverosimil și aproape insesizabil, foșnetele mării. Coborî încet din pat și ieși pe balcon, aprinzându-și o țigară mentolată. în întunericul nopții sălășluiau o ceață sti cloasă și o liniște atotcuprinzătoare. Nu se auzea nici un șuierat de vânt. Doar din depărtare venea un foșnet abia simțit de valuri. Când ieșise cu Bobo din cafenea, ținuse neapărat să se întoarcă la galerie. De când intrase
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
decât un ajutor. Numai romancierii de duzină, șablonarzi În străfundurile lor, pun atâta preț pe cercetare; În nouă cazuri din zece, ceea ce cunoștințele firești și imaginația nu pot furniza constituie În mod precis ceea ce trebuie lăsat deoparte. Omul verde, care sălășluiește În fiecare dintre noi, este absolut conștient de acest lucru. În practică, petrecem mult mai mult timp respingând cunoștințele decât Încercând să le acumulăm, și bine facem. Dar stă În natura oricărei societăți, și cu atât mai mult a uneia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
pe această lume zise el -au agonisit și depozitează în ele miezul hărăzit fiecărei plăsmuiri: miez de humă sau de cremene, de metal sau de vânt, de lemn sau de foc, de os sau de apă. Miezul fiecărui lucru e sălășluit de spirit, ca de nimic văzut, dar simțit, spirit care nu se înmulțește și nici nu scade înlăuntrul său... Însă, vom ști că se află mai mult spirit într-o stâncă mare decât în pietricica umilă în talie. Se opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
1981. Această lucrare, ce marchează și treizeci de ani de activitate artistică a compozitoarei Carmen Petra-Basacopol, a fost distinsă în anul 1980 cu un premiu important pentru cultura românească: Premiul Academiei Române. Compozitoarea ne transmite rațiunea sa estetică: „Mitul Mioriței, sălășluind în adâncul ființei mele, l-am răstălmăcit atât în teza mea de doctorat (1976), ca o componentă de bază a înțelegerii originalității muzicii românești, cât și în baletul meu, creat pe libretul coregrafului Oleg Danovski, lăsând să se răsfrângă din
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
Prin memorie, spre națiune. Rolul memoriei în construirea națiunii a fost îndeajuns subliniat în vasta literatură din științele sociale și istorice dedicată problematicii naționalismului. A.D. Smith (1991), spre exemplu, definește națiunea ca fiind "o populație umană ce poartă un nume, sălășluiește pe un teritoriu istoric, împărtășește aceleași mituri și memorii istorice, deține o cultură publică de masă, o economie comună și ai cărei toți membri se bucură de aceleași drepturi civile și datorii legale" (p. 14, subl. n.). Identitatea națională conștiința
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au susținut că populația dacică romanizată constituie bazinul genetic al poporului român (elementul genetic dacic conjugat cu elementul cultural roman), Budai-Deleanu respinge până și ideea mai moderată a lui Stritter care susținea altoirea unor elemente ale diverselor popoare care au sălășluit succesiv în Dacia pe trunchiul roman (Pascu și Gyémánt, 1991, p. xlix). În contextul socio-istoric românesc, mitul universal al permanenței îmbracă forma continuității neîntrerupte a populației cu care se identifică retrospectiv românii (romanii la Școala Ardeleană, mai degrabă dacii la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Dumnezeu compătimitor, ajutător, „blând și smerit cu inima” (Matei 11, 29), iar tămă‑ duirea i‑o propune nu i‑o impune, căci ea se sprijină pe doleanța omului de a fi vindecat. „Cuvântul S‑a făcut trup și S‑a sălășluit Între noi” (Ioan 1, 14), „Întru toate după asemănarea noastră, afară de păcat” (Evrei 4, 15). Hristos a experimentat suferința, ura, umilința și persecuția. Fiul lui Dumnezeu nu a venit să distrugă crucea, nu a venit să distrugă sau să anihileze
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cei aflați pe patul suferinței, de multe ori este nevoie numai de inimă bună, de cuvânt bun, de intenție bună, adesea de o singură privire caldă și compătimitoare. Hristos nu doar recomandă gestul sau fapta milostivă, ci mai mult, Se sălășluiește În cei care‑și Împărtășesc mutual iubirea : „De ne iubim unul pe altul, Dumnezeu rămâne Întru noi și dragostea Lui În noi este desăvârșită” (I Ioan 4, 12). În cartea biblică Facerea (cap. 18), observăm cum ospi‑ talitatea lui Avraam
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
la adversarul nostru (diavolul - n.n.), apărând cu claritate de aici cât de catego‑ ric se opune ea credinței”200. Și după cum „cel ce simte În el pe Hristos se dovedește răbdător, tot așa, nerăbdător se arată omul În mintea căruia sălășluiește diavolul”201. Nefârtatul demon urăște pe regele și coroana Întregii creații, care este omul, pe care Dumnezeu l‑a creat după asemănarea Sa, și caută să‑l ducă la pierzanie prin nerăbdare. Deci, „și tu, o, iubitule, când de multe
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
incoruptibi‑ litate este privită ca o arvună a nestricăciunii viitoare pe care o vor avea trupurile credincioșilor după Înviere. Credință și vindecare 289 X.7.3. Moaștele sunt Biserica cea adevărată Sfinții mucenici slujesc alături de Hristos, prin Hristos. În ei sălășluiește puterea Lui. Așa cum cei 24 de bătrâni, după cum citim În descoperirea Sfântului Evanghelist Ioan, slujesc În jurul Mielului (Apocalipsa 5, 8), la fel slujesc toți sfinții În jurul Lui. De aceea, sub inspirația Duhului Sfânt, Biserica a rânduit ca sfintele moaște să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
drept cap al Bisericii. Această perfectă echilibrare a femininului cu masculinul este simbolizată de Steaua lui David: "Steaua lui David... uniunea perfectă a femininului cu masculinului... Pecetea lui Solomon... ce desemna locul Sfintei Sfintelor, locul în care se credea că sălășluiesc divinitatea masculină și cea feminină Jahve și Shekina"278. Cine ar putea să asigure, astăzi, un asemenea echilibru ontologic între feminin și masculin? Femeile, dar nu cele care au acceptat jugul bărbaților, iar dintre bărbați cei care tind spre al
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Părintele Stăniloae. Reamintesc că, spre deosebire de teologia tradițională, Părintele Stăniloae nu percepe spațio-timpul ca pe o simplă pedeapsă divină, ca pe o cădere, ci spațiul și timpul devin cele mai frumoase și mai tainice daruri făcute de Dumnezeu omului, în timp sălășluind șansa mântuirii. Clipa zeletiniană se apropie de momentul hotărârii omului de a deschide la bătaia în poartă a lui Dumnezeu: Clipa descarcă / din suflet greul, / deodată parcă-n / el văd Dumnezeul". Astfel arată concentrările gândului afectiv la C. D. Zeletin
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
la nivelul imaginarului social. Implicațiile profunde pe care le ascund aceste reprezentări sunt În primul rând de natură politică și identitară. Atunci când este vorba despre definirea spațiului În care trăiești tu și ai tăi sau, dimpotrivă, al aceluia În care sălășluiesc adversarii comunității tale, e limpede că rezultatul descrierii respective va fi puternic marcat de prejudecăți și subiectivisme. Geografiile simbolice pot fi mobilizate așadar În serviciul apărării intereselor practice și a valorilor simbolice ale oricărei colectivități. Ele devin părți componente ale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
copiilor cu un simț rațional (Ralph și Piggy) vor ceda în fața instinctelor, a simțurilor primare și a forței brute. Copiii urmăresc să ucidă 'fiara' care tăriește în inima junglei, nerealizând că de fapt singura fiară de pe insulă este aceea care sălășluiește în ei înșiși. Problematica sună simplist în ansamblul său: un grup de copii eșuează, în urma prăbușirii avionului în care se aflau, pe o insulă de corali. Pilotul, singurul adult însoțitor, nu supraviețuiește. Un om nevoit să gândească o astfel de
Împăratul Muștelor, de William Golding. In: Apogeul by Maria Hrișcă () [Corola-publishinghouse/Science/877_a_1790]
-
p. 201.</ref>. „Recunosc și îmi dau seama de descurajarea care cuprinde sufletul și paralizează avântul oricărui intelectual atunci când, în fiece moment, viața îi pune în față hidoasa sărăcie, pe de o parte, mizeria morală, pe de alta, și totuși sălășluiește în mine puternică credința în victoria lui finală. Nu există însă nici bucurie spirituală, nici victorie socială fără muncă serioasă, fără studiu chinuitor, care să absoarbă toate puterile noastre sufletești”<ref id=”3”>Petre Andrei, Sociologie generală ..., p. 56.</ref
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
oferit o singură dată. Mă închin pământului, care mă suportă, mă hrănește și mă primește în sânul lui pentru veșnica odihnă. Urare Românie, ești mamă iubitoare, cu pământ roditor binecuvântat de Dumnezeu și sfințit cu sângele străbunilor. În pântecele tău sălășluiesc bogății la care au râvnit și râvnesc vrăjmașii de altă dată și de azi. Te îmbrățișez, cu dragoste de fiu și îți sărut fruntea încununată de Carpații îmbrăcați cu codri seculari. Îți sărut trupul, scăldat de apele râurilor ce coboară
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Arhitectura, transcendentul prin care sensibilitatea se concretizează în frânturile unor linii drepte. Spiritul visător vibrează în acorduri rigide care înnobilează pași severi și perpendiculari. Frânturi din miez negru de cărbune sălășluiesc sub acoperământul punctelor minuscule, simțiri pecetluite de visare. Paralelismul generat de antiteza sensibilității și a rigorii cunoaște reguli care sfidează aparența. Rafinamentul circularelor meditații catifelează cărămida aparentă și uniformă de zvâcniri profunde și neregulate. Ele se sting tăcut lăsând în
Precizia infinitului. In: Apogeul by Ana Maria COGUT () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1806]
-
cu realitatea. Adevărata sursă a cunoașterii se află în Hristos. În general, înțelegerea lucrurilor nu o datorăm celui care ne vorbește străduindu-se să ne comunice ceva, ci adevărului care a fost sădit în spiritul nostru de către Divinitate. Hristos, care sălășluiește în sufletul nostru, ne lămurește și „... ne învață dacă sunt adevărate cele ce se spun, atunci când cuvântăm în afară”, scrie Fericitul Augustin. El este Învățătorul lăuntric, sursa cunoașterii autentice, omul nefiind altceva decât un instrument care o vestește în afară
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
iubire, ea se vede. O simți În inima ta cum crește dar știi că există În viața ta atunci când darul tău e Îmbrăcat În iubirea ta. Lumea este oglinda care-ți arată câtă iubire pui În ceea ce faci, câtă iubire sălășluiește În tine. Iubirea e ca o floare de care trebuie să ai grijă zilnic, să o uzi, să aibă lumină, pământ fertil. Vindecarea apare atunci când iubirea domnește În inima ta. Nu poți să spui că ai iubire și În același
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
de jur-împrejur cu ușurință. Are un centru propriu din care compasul face măsurătorile. Se poate roti sau poate fi rotit fără a suferi vreo schimbare. Neatârnarea spațială a centricității pure este demonstrată cel mai izbitor de clădirile sferice, deoarece arhitectura sălășluiește în spațiul fizic, fiind astfel foarte puternic legată de coordonatele verticalei și orizontalei. Clădirile sferice reprezintă cea mai mare sfidare a gravității, în afara zborului. Balonul arhitectonic atinge solul într-un singur punct și este gata să se desprindă. Prin independența
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
aproape de acesta era înnebunitoare. Asigurarea stabilității O stabilitate asemănătoare caracterizează centrul de echilibru vizual. De-a lungul secolelor și în majoritatea culturilor, poziția centrală a fost folosită pentru a da expresie perceptibilă divinului sau altor forțe supranaturale. Zeul, sfântul, monarhul sălășluiesc deasupra îmbrâncelilor și smuciturilor gloatei învălmășite. Ei se află în afara dimen siunii temporale, imobili, de nezdruncinat. Privind la un astfel de aranjament spațial, se poate observa intuitiv că poziția centrală este unica aflată în repaus în timp ce toate celelalte tind în
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
supunerii sale. Încetarea căutării el o pune pe seama constrângerii, și nu pe seama oboselii, renunțării și uitării sale. El nu poate să admită că cel ce perpetuează comanda reprezintă polul monumentalizat al neputinței sale, slujirea fidelă a decăderii și vinii care sălășluiesc în cel mereu supus. Căci agentul puterii pervertite se supune în fapt celor mereu supuși, slujindu-le bolile și exprimând astfel o perversiune obiectivă, răsturnarea și distorsiunea lor în spațiul libertății. Din vina celui mereu supus, care a căzut în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
deplină a astrologiei în lumea greacă. Pământul îmbibat de milenii cu superstiții, era cea mai potrivită brazdă pentru a primi și crește floarea veche babiloniană, altoită în Peloponez. Cetatea marelui împărat, credulul Alexandru, a fost cuibul preferat în care a sălășluit și a prins aripi de vultur, astrologia. Acolo au trăit și au strălucit cei mai vestiți învățați ai lumii vechi. Hisparc, cel mai de seamă astronom, Aristarch din Samos, cel care a găsit distanța de la Soare la Lună și a
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]