2,533 matches
-
Să ne mântuim, Doamne miluiește, Domn din cer sosește! Pentru fiii Săi, Fiul își jertfește, Chiar de suntem răi, Doamne miluiește, Domn din cer sosește! Lumii,de Crăciun, Pacea-Ți dăruiește, O,Iisuse bun, Doamne miluiește, Domn din cer sosește! Saltă-ntregul cer, Și se veselește, Leru-i Doamne ler Doamne miluiește, Domn din cer sosește! Pe cei ce-L iubesc, Domnu-i mântuiește, Ei cu El trăiesc, Doamne miluiește, Domn din cer sosește! Apără de rău, Și în veci păzește, Pe poporul
DOAMNE MILUIEȘTE! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374109_a_375438]
-
grav? întreb eu îngrijorat, fără nicio legătură. Medicul mă privește pe sub ochelari. - Foarte grav, dar e în afara oricărui pericol. Ce naiba ați făcut? V-ați bătut? - A fost bătut și s-a târât până aici! îi explic. Suntem prieteni. Brancardierii îl saltă pe targă și se retrg cu medicul în frunte. Încui ușa după ei, cum mă învățase Thomson, înțelegînd, în sfârșit, unde poate duce lipsa de prevedere. Sigur bietul Voquin fusese văzut discutând cu mine, altfel n-ar fi pățit așa ceva
DRUMUL APELOR, 17 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375494_a_376823]
-
doi rămas-au fermi în cursă, pentru miza pusă-n joc. În aplauze primit-a, premiul ce l-a câștigat, un ștergar, Agheasma Mare, calul ș-un chimir ornamentat. Se-ncinsese chiar o horă, când o fată a dispărut... o săltase-n șa iubitul făcându-se nevăzut. Referință Bibliografică: Gerul Bobotezei / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1829, Anul VI, 03 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cârdei Mariana : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
GERUL BOBOTEZEI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375621_a_376950]
-
din coadă, Li se face-ndrum grămadă, Îi mângâie cu lăbuța, Își răsucește limbuța Și-i linge pe lângă bot, Spurcăciunea de netot!” Mai încreți din sprâncene Și-l sfredeli printre gene: Afurisitul de cățel! N-aș putea face la fel?” Săltând copita-i colțuroasă, Izbi pe nepusă masă, Pe Stăpân chiar sub bărbie ... Ba-i fredonă și-o melodie. Ce mai note iscusite! Parc-ar fi trei crăci sucite! Surprins de-a sa neghiobie, Răcni stăpânul de furie: - Martin Baston, vino
MĂGARUL GELOS de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371839_a_373168]
-
Omul își îneacă necaz în vinul proaspăt fermentat. De soartă să mai facă haz, când cheful de viață-i curmat. VĂLUL PLUMBURIU Vălul plumburiu al toamnei târzii leagă Cerul și Pământul la un loc. Din el mai zboară frunze ruginii, săltate de vânt într-un macabru joc. În văl adoarme tristețea vremii, când norii cenușii se scurg în zare. Bruma anunță venirea iernii, natura să intre în hibernare. Prin văl plumburiu își cerne Toamna, lumina zilei către bezna nopții. Cu frunze
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
Mână-n mână pe câmpie S-au vorbit ca el s-o ceară De Crăciun chiar, de soție. Către toamna cea ploioasă Vara zilele-și petrece, Fata parcă mai frumoasă Se făcea pe zi ce trece. Peste mări ce valuri saltă S-a dus vestea-n lumea toată Că-i frumoasă cum nu-i altă Fată ce-a trăit vreodată. Împărați și regi o cheamă Să o ia cu cununie; Ea însă nu-i ia în seamă, De-al ei drag
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
gheare Și-i înalt cam cât o șură. Lângă zid, flăcăul vede, Într-o clipă-i foc și pară, Că-i adevărat, nu crede, Și-i azvârle o ocară. Capul său, cam cât bostanul, Multă minte nu prea are. Iată, saltă buzduganul Și-l aruncă, să-l omoare. El în lături se ferește, Buzduganul ia de coadă Și în cap zmeul izbește De-l scufundă în zăpadă. Scoate sabia și taie Căpățâna fioroasă. - Na, că tu ai vrut bătaie, Eu voiam
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
Pun mâna pe buzdugane. Buzduganele se sfarmă, Ei se prind în luptă dreaptă, Iar acum, fără vreo armă, Se smucesc, apoi așteaptă. Gâfâie și se-ncovoaie, Și icnesc în grea strânsoare, Curg pe ei subțiri șiroaie Aburinde, de sudoare. Prințul zmeul saltă-n spate Și-l aruncă jos, în iarbă, Capu-i de un zid se-abate Și își pierde-un smoc din barbă. Clătinat de lovitură, Greu din buruieni se scoală, Dinții-i clănțăne în gură Ca după o lungă boală
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]
-
închide timpul în cerc având marii dubii că nu urcă-n spirală, gândurile mele se mulează pe liniile curbe privindu-le cu admirație cum toate părțile trupului le rotunjesc, de parcă se scutura busuiocul, împrumuți din mirosul lui și nurii-ți saltă-n amonte. Cad reflexe-n ochii curioși căutând secretul care înmoaie inimi și sângelui lumina-i aprinde, ca într-un câmp cu maci fulgerul. Referință Bibliografică: Liniile curbe / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2290, Anul VII
LINIILE CURBE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372489_a_373818]
-
este numit om mare dacă și-a pierdut sufletul de copil “Numai în surâsul copilului poți avea încredere nelimitată”.(M. Voiculescu). “Nu știu alții cum sunt, dare eu când mă gândesc la locul nașterii mele, la casa părintească ... parcă-mi saltă și acum inima de bucurie!”. Așa mărturisea în “Amintirile” lui, Ion Creangă, și așa cred că ne amintim cu toții, cu drag, de anii copilăriei, de satul natal, de școală. Este atât de greu să se scrie pentru copii, Mult mai
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
-
2016 Toate Articolele Autorului VISCOL LA MARE Doar vântul tăios în rafale Mai vâjâie-n crengile goale, În trombe se-nvârte ninsoarea Și huruie, huruie marea. Răzleți pescăruși se avântă Și fulgii în aer frământă, Copiii privesc de la geamuri Cum saltă căluții în hamuri. Salcâmii îmbracă dantele Lucrate din firave stele, Iar casele sunt mai frumoase Gătite-n sumanele groase. Departe, în zarea cețoasă, Apare pe marea sticloasă, De parcă norocu-și încearcă, Plutind în derivă, o barcă. Referință Bibliografică: VISCOL LA MARE
VISCOL LA MARE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371063_a_372392]
-
nămeți cu traista de gât, cu steaua, cu capra, cu plugușorul, cu Vasilca, cu buhaiul, cu sorcova. Dar unde mai punem abundența de mâncăruri cu gust și arome atât de românești, că și acum scriind, parcă îmi vine să mă salt în scaun! Dar colindele... frumoase și de tot felul rasună prin lumea largă, dar niciunele nu răsună în noi așa frumos ca cele cântate de Ștefan Hruscă de parcă s-ar fi identificat cu ele și musai să murmurăm și noi
MOŞ CRĂCIUN – AŞTEPTAT CU BUCURIA COPILULUI DIN NOI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371156_a_372485]
-
clovn, cu gura deschisă care vrea să râdă, în clipa când regele îi înfige pumnalul în piept, ca drept răsplată că-l distrase o seară. Ochii căpătaseră privirea câinelui turbat, iar mușchii mâinilor, fiind dirijați de-o minte înferbântată, au săltat cu tremurături, imposibil de controlat. Convulsiile pe care le simțea ca pe niște cuțite ce-l sfâșiau, îi făceau să tremure ca o salcie în bătaia vântului. Într-o fracțiune de secundă, s-a repezit și a luat arma în
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
amețitoare. Cum se poate , Doamne, ca o fată să aibă atâtea prăpăstii armonioase!? Sânii Floricăi pun în balanță iadul și raiul oricărui privitor. Fermitate și picaj! Aripi gata de înălțare și mere ale păcatului de-a pururea originar! Ce amețitor saltă când se prinde în horă la vreo sărbătoare : și cerul îi face loc ! Ochii băiatului păreau suspendați între două lumi : o lume prinsă în hora timpului și o singurătatea ce le devora celor doi tineri prezența! Viorica , cealaltă vecină a
DEŞERTUL DE CATIFEA (24) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345846_a_347175]
-
rărindu-se ușor...Prin crengi înalte și spice de argint/ Se-aud plutind fărâme de răcoare.... Pe geamul înstelat cu smalț de gheață/ Privirea-și reazimă melancolia...O, mâna mea aleargă pe hârtie/ În noaptea ca o sală de-așteptare...Saltă, prin spațiul nins, copilăria...Tata e sculptat în poarta așteptării...Din crin în crin iubirea noastră trece...Plutește-n rugăciunea-ntârziată/ sărutul depărtărilor. Liliana Petcu a urmat cursurile Facultății de Litere din Cluj-Napoca și a tipărit în 2012 volumul Poezia cuvintelor
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
fericite și frumoase, lumina în suflet și multă iubire din partea celor dragi. Ori unde v-ați afla nu uitați minunatele versuri ale poetului George Sion: „Mult e dulce și frumoasă/ Limba ce-o vorbim,/ Altă limbă-armonioasă/ Ca ea nu găsim.// Saltă inima-n plăcere/ Când o ascultăm,/ Și pe buze-aduce miere/ Când o cuvântam.// Românașul o iubește/ Ca sufletul său,/ Vorbiți, scrieți românește,/ Pentru Dumnezeu!//. ---------------------------------------------------------------------- ROCA George, născut la 14 iulie 1946, la Huedin-Cluj, România. Stabilit în Australia, la Sydney. Studii
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > TASATĂ SICILIANĂ Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1210 din 24 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Pe trotuar alături saltă / două fete vesele / zău că-mi vine să las baltă / toate interesele. Nu știu dacă Topârceanu a avut sau nu interese în Sibiu prin anii 20. Rămâne doar metafora. Nu două ci trei fete vesele încă crude după ureche, saltă
TASATĂ SICILIANĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347936_a_349265]
-
saltă / două fete vesele / zău că-mi vine să las baltă / toate interesele. Nu știu dacă Topârceanu a avut sau nu interese în Sibiu prin anii 20. Rămâne doar metafora. Nu două ci trei fete vesele încă crude după ureche, saltă zglobiu pe străzile Sibiului. Două săsoaice din satele învecinate în frumoasa ținută de sărbătoare care atingea vârful pantofului însoțite de o țanțoșe bucureșteancă, evoluata verișoară, cu păr breton și rochiță trei sferturi. Parcaseră docarul care le-a adus în piața
TASATĂ SICILIANĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347936_a_349265]
-
din răsputeri. De la un timp însă, pier și ele, căzute la datorie. Simt că sfârșitul mi se apropie. Mai am însă un gând, doar unul: să părăsesc poziția de siguranță și să apar eroic, prin surpriză, în mijlocul tablei. De acolo, săltând din pătrat în pătrat, să ajung la acel colț de tablă unde regele advers cam moțăie, prea sigur pe el și pe armata sa, deși în realitate numai regina lui domnește cu autoritate. Ea este regina șahului programat! Ah, cerule
ELEGII PE TABLA DE ŞAH de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347340_a_348669]
-
noul tău venin." Stă trunchi și curge ca o sevă, se duce și ajunge În pupilele sufletului unde sfințenia-i sânge, Unde presimt și prevestesc toate ce-au fost odată Și nu aștept și nu gândesc decât la ce mă saltă: Fire de nisip parfumate sau picături din nori, Toate-s la fel acum: simboluri "aurite", tablouri. Nu mai știu ce savurez și cu ce cost, Înainte nu, acum toate au un rost. Disociere de realitatea fost posomorâtă, Fără "aur" aș
INVERS de ADRIAN RĂZVAN BARBU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347423_a_348752]
-
prințesă cu chip frumos, cu privirile ca două văpăi, asistă la scena uciderii iubitului ei soț și-i percepe șoaptele. După câteva clipe Prințesa, cu pruncul în brațe, se cățără pe zid sub privirile uimite ale oștenilor. Mama și fătul saltă peste metereze și dispare dincolo de ele. CĂPITANUL SASU: Căpitane Arnăutu, cine-i năluca asta? CĂPITANUL ARNĂUTU: (cu glas tunător) Căpitane Sasu, asta-i Fiica lui Dracula! (sare în șaua de pe cal) Preia comanda și nici un vampir să nu-ți scape
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
ca vântul să mi-l bată să uit ce-a fost durere, să uit ce-a fost odată. logodna din principiu se va porni în zori când undele albastre vor deveni viori. dar pașii fără știre mergeau pe digul gol săltând încet pe pietre ca pe știut pridvor nisipul pân la gleznă mă mângâia și lin îmi coborâse-n palmă o rază de senin. doar eu și marea, straniu țipa un pescărus, și viața mea pornise spre alt abrupt urcuș ... Zăpezi
CRISTINA EMANUELA DASCALU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347482_a_348811]
-
mor a doua oară Și-l vei duce mai departe Ca o sagă de-ntrebări Fiecare om o carte Datorează pentru dări Mâna ta de chiparos Să-mi însemne locul crucii Drumul lung și greu pe jos Prin livezi când saltă cucii Lasă doar să plângă luna Peste slovele de fier Zborul naște zbor întruna Și misterul, alt mister Muntele și-a-nchis izvorul Peste care nu se trece Doar căderilor fiorul Împrumută unda rece Că mă știu avar de umblet
FLORI DE MOSC de ION UNTARU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348782_a_350111]
-
mor a doua oară Și-l vei duce mai departe Ca o sagă de-ntrebări Fiecare om o carte Datorează pentru dări Mâna ta de chiparos Să-mi însemne locul crucii Drumul lung și greu pe jos Prin livezi când saltă cucii Lasă doar să plângă luna Peste slovele de fier Zborul naște zbor întruna Și misterul, alt mister Muntele și-a-nchis izvorul Peste care nu se trece Doar căderilor fiorul Împrumută unda rece Că mă știu avar de umblet
FLORI DE MOSC de ION UNTARU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348824_a_350153]
-
au potolit, unul dintre ei, mai tânăr și mai sprinten, a coborât de pe elefant, apoi și-a dat drumul pe spate în râpă, proptindu-se în călcâie. M-a legat de mâini și le-a cerut pe sclavilor să mă salte din râpă. Imediat după, l-au săltat și pe el. Bătrânul cu turban le-a făcut cu mâna în semn de ocol și le-a ordonat: „Haideți, să găsim drumul către malul celălalt!” Imediat am aflat de la unul dintre sclavi
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]