13,483 matches
-
de sens este viața, cât de zadarnică, atâta zbatere când natura, aici, lângă noi, ne face părtașă la toate bucuriile. Lângă geacaranda mov, câțiva lămâi se rup sub greutatea fructelor. Îmi aduc aminte chinul de acasă, de alergătura și de sărăcia de acolo, nu vreau să las amintirile să mă copleșească, mă uit la această vegetație copleșitoare, la copacii de eucalipt, și deodată tulpinile acestora se colorează în roz, cerul se întunecă, soarele dispare, un miros de funingine acoperă cartierul. Dintr-
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
muncă, părinți onorabili, chiar intelectuali capabili de o operă, se târăsc de foame, unii se vând pentru bani unor politicieni semianalfabeți, am dat drumul la duș la maximum să nu mai aud vocile acelea care mă duc înapoi acasă, la sărăcia noastră, la viața noastră nenorocită, mă joc în fața statuii ca să îmi ascund disperarea, o păpușă cu fața văruită, fără expresie, dar poate și ea e un fel de cerșetoare în marele oraș australian, aici în mijlocul bogăției, tânăra stă nemișcată lângă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ca niște lespezi de piatră bine lipite peste mormintele pe care le închid în ele cu strășnicie, una bătându-și joc de toți bărbații pe care îi întâlnește în cale, alta sfioasă și încriptată, una de succes, alta trăind în sărăcie cu un fel de artă, exemplară profesional, fără loc de muncă și fără rost, dezamăgită până în măduva oaselor dar constant bună, fundamental bună, având o viață interioară complet paralelă cu viața ei de zi cu zi, trăiește în propria ei
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
moarte, nu e loc pe pământ, nu e loc nici în ceruri, ridică privirea, Zinzin cântă cu vioara înfiptă în claviculă, cântă amarnic, la încheietura mâinii i-au apărut stigmatele, Aide aleargă prin orașul murdar, aleargă de disperare și de sărăcie, este o ratată, s-a zbătut degeaba toată viața, o vreme a abandonat lupta crezând că își acordă un răgaz, că va găsi o soluție, dar era tot mai convinsă că toate drumurile ei erau înfundate, că nu mai are
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
fi fericiți, de aceea vezi atât de puțini oameni fericiți. Atâția câți merită!” Se mai spune că fericit e acela care-i face fericiți pe alții, satisfacție care chiar dacă nu o împărtășesc întru totul, am adoptat-o. Poporul român în sărăcie și suferință, răbdător cu alții și cu sine, poate fi fericit când își vede aleșii, aceiași ipochimeni somnambuli, mulțumiți că sunt cocoțați la vârful puterii. Cei care s-au uzat la putere ar trebui schimbați asemenea pneurilor de la mașinile de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
experimente de clamare a jocurilor de culise, de către indivizi conflictuali ce ies în spațiul public, colportând pătimaș malversațiuni impardonabile într-un simulacru impus de interesul politic, vânzându-și sufletul diavolului. E regretabil săți aduci aminte de clipele de fericire în sărăcie, suferință și ignoranță, când, practic, nu se mai pune nici un preț pe viața pământeană și ne scufundăm lent ca un Titanic românesc. Decepționat de realitatea crudă și constant indigestă, cu neîmplinirile rămase sub preșul nepăsării, unde macularea valorilor spirituale în schimbul
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
destine, într-un cuvânt viața în sine, după chipul și asemănarea mistificatorilor de la putere. Datorită lor, România este împărțită în două lumi paralele: una a îmbogățiților peste noapte prin corupție, hoție, alegeri manipulate și trucate, și cealaltă, o lume a sărăciei dusă la extrem, a credulilor deznădăjduiți, a alcoolicilor și a boschetarilor. Deocamdată, „nu-i nimic nou sub soare”, toți ne naștem o dată și murim pe rând. Poporul moare, dar nu se predă, îndreptându-se spre ce-i mai rău, cu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
aceste concepte, se poate pătrunde, și Înțelege, Înțelesul propriu, adevărat, al „teoriei seculare a Contractului social”, cel mai adesea inexact conceput și exprimat de Înșiși apărătorii săi, ca și de numeroșii săi adversari”. Improprie este mai ales - deși justificată prin sărăcia limbajului - folosirea cuvântului contract, care nu semnifică, aici, un consimțământ dat Într un timp și asupra unui obiect particular oricare ar fi el, ci o sinteză necesară, determinată a priori, de prerogative esențiale ale persoanei: o sinteză care, totuși, nu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
goală, vidă de orice conținut. Este indispensabil ca fiecare să primească, la vârsta cerută, un anumit grad de instrucție și educație. Statul trebuie, În același mod, să prevadă, supraveghind și completând opera familiei și a organismelor private. „În nici un caz sărăcia mijloacelor economice - avertizează Del Vecchio - nu trebuie să constituie un obstacol insurmontabil, care să Împiedice individul de a se urca În cadrul profesional și chiar științific sau artistic, dacă el posedă aptitudinile necesare”. Extrem de importantă și actuală această subliniere reiterată pe
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
chiar se încheie. Dragostea se asociază cîteodată cu moartea într-o antiteză tragică. Tâlhăriile la români poartă înscenările cruzimii, ingeniozității și hazardului. Un personaj având corespondent în lumea reală cere contemporanilor să fie eutanasiat gratis. S-a săturat de viață. Sărăcia naște marasm și deopotrivă monștri. Crimele, violurile, accidentele bizare - materia primară a faptului divers - conferă substanță epică unor povestiri tulburătoare. Nu lipsesc din paginile cărții teme precum: iubirea adolescentină, vama și șpaga, revoluția din 1989, lupta pentru putere, povestea deghizată
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
numeroși draci, care-i jefuiau, și mai și băgau frica-n oameni. Sătenii se trezeau, în plină noapte, cu dracii prin case, draci, care, după ce luau cam tot ce puteau lua cu ei, dispăreau, lăsând în urmă frică, jale și sărăcie. Furau tot ce se putea fura. În primul rând, însă, tot ce era ușor de luat, de transportat și, pe deasupra, reprezenta o valoare cât mai ridicată. Moș Tucă trebăluia, și trebăluia, într-una. La un moment dat, cine trecea pe lângă
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Tot ce simt, văd și judec nu e cumva o himeră neîmpăcată cu realitatea? Nu scriu decât pentru umbra mea proiectată de lampă pe perete; ei trebuie să mă fac cunoscut. Pentru prima dată în această lume josnică, plină de sărăcie și mizerie, am crezut că o rază de soare mi-a luminat viața. Ce păcat însă că n-a fost rază de soare, ci doar o strălucire trecătoare, un meteor, care s-a arătat sub aparențele unei femei, ale unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
un restaurant asiatic? Și-apoi, poate Arșinel a uitat, dar trei blocuri după colț a trăit marele George Calboreanu. Unul dintre genialii artiști ai României! Dar cine-i Calboreanu, față de Mitoșeru?! Nici măcar nu mai apare la televizor, dă-l În sărăcie !... Uneori, Înclin să-i dau dreptate lui Balzac : „Dacă presa n-ar fi existat, n-ar fi trebuit inventată!”. Îți strică ziua! Primesc de la colega și prietena Sorina Bălănescu o carte de memorii. PÎnă aici, nimic ciudat. Numai că volumul
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Sonia din Crimă și pedeapsă, Sapho - Daudet, Luise Müller din Intrigă și iubire, Dama cu camelii, Karenina, Nora lui Ibsen, Hermiona - Andromaca lui Racine, Rosine Bărbierul din Sevilla, Oana -Apus de soare ), cugetări amare („ Numai gloria curată În teatru e...sărăcie curată ; o văd bine acum, Însă prea tîrziu” ; sau : „Azi, În teatru e mare lipsă de talen te , din cauză că e și mare lipsă de modele” ; „În teatru nu e nimeni fericit!” - vai, ce bine o știu și eu, de peste trei
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
vine la taică-miu c-un ulcer operabil. Da' știi cum arăta? Ziceai că-i amărâtu-amărâților, cu un costum vechi, de tergal pătat, niște pantofi scâlciați și o cămașă peticită, vai de capu' lui. Moșorogu' își regizase, fată, toată sărăcia aia pe care o afișa. Da' taică-miu îl recunoaște. Și nu-l slăbește din domnu' director în sus, domnu' director în jos. Ăsta, moșu-banditu', s-a cam înverzit la față când a văzut că bătrânu' meu s-a prins
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
îmi dădea prilejul să reiau în gând anumite gesturi, cuvinte, atitudini aparținând scenelor reale, și să le asociez altora și mai importante ce concretizau relațiile mele cu Iozefina. Valy reia firul întrerupt parcă în mod intenționat: Nu te uita la sărăcia de aici și nici la aerul ăsta închis. Gândește-te că pe-aici, prin „țimărul” acesta au trecut atâtea marchize, baronese, metrese, ducese și prințese... Noroc că mai există pe lumea asta, destui bărbați fraieri, nu? Altfel chiar că ar
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
permit să mă joc lejer și să fiu conștientă că viața poate fi într-adevăr frumoasă în complexitatea ei. Acum, iau viața ca pe un joc. Unii joacă jocul eforturilor intense. Alții pe cel al bolii, alții pe cel al sărăciei. Există oameni care joacă rolul de a avea tot timpul dreptate, sunt oameni care joacă jocul fericirii, al abundenței și al sănătății sau, sunt mulți care au ales jocul victimizării și lipsei de noroc, etc. Fiecare și-a ales jocul
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
fost imensă și ne-a umplut inimile. Eu nu m-am bucurat de un tată și nici nu știu cum ar fi fost, poate un plus de prosperitate în familia noastră, cine știe. A fost destul de greu în acele timpuri, era multă sărăcie și multă muncă, mai ales când locuiești în mediul rural și deții animale care îți asigură hrana de zi cu zi. Acelea erau timpurile. Pentru mine era tare greu și mă grăbeam să cresc mare să pot face mai mult
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
problemă în mod conștient, este ca și cum ai scoate ștecherul din priză și energia nu mai poate alimenta acel ceva și, încetul cu încetul, acel ceva se va stinge, se anihilează de la sine și este valabil cu orice în viață, cu sărăcia, cu boala, cu frica și orice vreți voi. Acolo unde vă este gândul, acolo este și energia, dacă gândul tău este la prosperitate o vei avea, dacă gândul tău este la sănătate o vei avea, dacă gândul tău este la
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
Fiți atât de nebuni încât să nu aveți frică de nimic și să vă ridicați la valoarea voastră de ființe extraordinare. Dragii mei, cea mai mare năpastă care s-a abătut asupra omenirii este FRICA. Frica de boală, frica de sărăcie, frica de întuneric, frica de nou, frica de șef sau de alții, frica de a exprima liber sentimentele, frica de schimbare, frica de tine însuți, frica pentru ziua de mâine, frica de a vorbi în public, frica de moarte și
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
zilei de azi și ne oferă pacea zilei de mâine. În viața noastră trebuie să ne dăm cu toții seama că nu fericirea ne face recunoscători, ci recunoștința ne face fericiți. Să fim recunoscători înseamnă bogăție adevărată, iar nemulțumirea permanentă înseamnă sărăcie curată. Pentru ca să ne recăpătăm bogăția adevărată, este foarte bine să începem cu ceva, indiferent cu ce dar să începem. Să începem să credem în noi, să începem să visăm frumos, să începem să iubim diferit și necondiționat, să începem să
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
îndestula cu de toate, nu ne-om lăsa până ce Pâcu nu ne va spune și o poveste... De când n-am mai auzit noi o poveste adevărată! - l-a făcut atent Hliboceanu. Măi flăcăi! Ați auzit voi că vorba lungă îi sărăcie? - a întrebat Pâcu. Asta ar cam însemna să bem vinul, că se răcesc plăcintele - a intervenit Puicuță. Bine ai mai întors-o, feciorul tatii! Ai făcut și tu ca acela care l-o întrebat pe un om: „N-ai un
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
societatea românească a luat-o razna, producând o clasă politică incompetentă și un soi de capitalism în care "nici o avere... nu s-a clădit prin muncă cinstită" (p. 224), de fapt "o parodie mimând democrația", căci "nu există democrație în sărăcie". Rechizitoriul se amplifică, autorul demască pe rând tot ce este reprobabil - impostura, lipsa de cultură și de bun-simț, prostia și mitocănia etc., toate adunate la un loc dând "o lume pe dos, plată și cretină când nu e criminală, dominată
Portret al artistului în tinerețe și la maturitate by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/9168_a_10493]
-
introducere semnată de Iulia Karin Patrut și Herbert Uerlings, Fremde Arme - arme Fremde. "Zigeuner" in Literaturen Mittel- und Osteuropas, concentrează în jocul de cuvinte: "Fremde Arme - arme Fremde" ("Brațe străine - străini sărmani") principalele teme prezente ca experiențe istorice ale "țiganilor": sărăcia și străinia. Cercetătorii ajung la concluzii destul de amare: dacă la autori apuseni precum Byron, Chateaubriand, Borrow, Karl May, Hugo, Gautier, Mérimée ș.a. apar figuri mândre, cu spirit eroic, în spațiul sud-est-european determinante sunt cerșetoria, sărăcia, robia. În Austria, unde însuși
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
ca experiențe istorice ale "țiganilor": sărăcia și străinia. Cercetătorii ajung la concluzii destul de amare: dacă la autori apuseni precum Byron, Chateaubriand, Borrow, Karl May, Hugo, Gautier, Mérimée ș.a. apar figuri mândre, cu spirit eroic, în spațiul sud-est-european determinante sunt cerșetoria, sărăcia, robia. În Austria, unde însuși poetul e definit ca "țigan" ( Kugler, Lenau), iar "țiganii" sunt văzuți ca maeștri ai muzicii și ai vieții, în Elveția și Germania, unde genialitatea artistică putea fi garantul includerii sociale (efectul inclusiv fiind negat totuși
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]