2,273 matches
-
atâta vreme cât se afla de față directorul Operei. Autoritatea administrativă fascina pe Indolenta, și Pomponescu nu-și făcea iluzii: o cucerise pe Ioana ca ministeriabil. Pomponescu, făcând aceste reflecții secrete, își aduse aminte de o întîmplare caracteristică. Fiind ministru, participase la sărbătorirea unui mare intelectual român, care își depășise vârsta activității reale, având nouăzeci de ani și fiind ca om un uitat. Toți oratorii vorbeau de opera lui trecută și neglijau pe bătrânul care, tîrîndu-și pașii, se așezase pe un scaun în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
back. Proiectul 8 Martie - pentru mama Scopul proiectului: facilitarea relaționării Între părinți (mame) și doamnele profesoare. Obiective operaționale ale proiectului: Însușirea unor informații cu privire la tradițiile de mărțișor; dezbaterea unor superstiții legate de luna martie; Însușirea unor informații pertinente legate de sărbătorirea zile de 8 Martie În Întreaga lume. Obiective sociale: implicare activă a mamelor În viața școlii; consolidarea relației dintre mame și colectivul didactic. Proiectul Orientare școlară și profesională Scopul proiectului: informarea părinților și a cadrelor didactice și consilierea acestora În
PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
-
comunitatea Vili. 137 Aluzie la alocațiile familiale care încep să fie percepute în mod concret de salariații din Congo de Nord. 138 Aluzie la primele pe care întreprinderile au fost obligate de guvern să le verse angajaților lor cu ocazia sărbătoririi independenței. Aceste două măsuri care favorizează salariații au fost resimțite ca o discriminare de neînțeles de către săteni. Ruptura pe care o putem constata între săteni și elita de la putere a fost puternic accentuată de această discriminare. 139 Nu este decât
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dăm de înțeles că suntem deschiși la ideile lor și să așteptăm să vină cu o soluție; • când soluția are o rezolvare pozitivă, să rezistăm tentației de a spune: "Ți-am spus eu" și să încercăm să includem "negativiștii" în sărbătorirea succesului. Această atitudine le-ar putea schimba modul de percepere al celorlalți, modificându-le atitudinea și comportamentul. Taciturnul. Sunt persoanele pasive. Ele se pot centra pe îndeplinirea corectă a sarcinilor sau pe armonizarea relațiilor cu ceilați. Când aceste obiective sunt
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
aceeași ordine ca și la Timișoara, principele citește la fel de trist ca și ieri textul despre Majestatea Sa, principesa îi apasă din nou principelui mâna cu podul palmei când acesta revine pe sofa, Regele spune din nou cele două propoziții despre sărbătorirea în exces a aniversării sale și le adresează celor de față urările de Crăciun. Mă aplec către Sfinția Sa și îl întreb dacă nu dorește să spună ceva din partea Bisericii. Nu m-am pregătit, domnule profesor, dar dacă e nevoie..." Consilierul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de reținut că în acele vremuri era împământenită o regulă: nimeni nu ducea animalele la păscut până ce obștea satului nu hotăra acest lucru. Existau disciplină și respect pentru toate hotărârile comunității. Frumusețea luncii, în special la 8 septembrie, de ziua sărbătoririi Nașterii Maicii Domnului, la Bărboasa și Dealul Perjului, atrăgea tineretul satului la horă, la plimbare și la clipe de dragoste. Peisajul luncii de altădată, este total modificat. Îndiguirea albiei (în perioada 1960-1970) a întrerupt aprovizionarea cu apă. Desțelenită, lunca, a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și ești himera Ce‐ adesea în rondele‐apare; Să nu‐l cuprinzi în mâini prea tare C‐ai să‐ i boțești ... lavaliera! 100 (epigramă) G. Ursu Iar acum, urmare că la 27 iunie 1931 funcționarii din Bârlad au oferit o sărbătorire a prefectului de Tutova - G. Tutoveanu și a președintelui comisiei interimar e de la Primărie - G. Pallady, iată cum îi suna pendula acestuia: „Nu vă mai văd căsuța pe perete, / Modest sculp tată‐n os și lemn de nuc, / Pendule vechi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a scris permanent materiale de care ziarul a avut nevoie. La fel au procedat S andu Tacu, Eliade Solomon, Gh. Mocanu, Neculai Rainea, Sanda Galan. Substanțial a fost efortul care și l‐a adus apreciatul inginer Cezar Zugravu. Cu prilejul sărbătoririi a 10 ani de activitate a ziarului Rulmentul, în articolul „Răsfoind colecția” Constantin Clisu evidenția pe semnatarii articolelor care au fost nelipsiți: „Nicolae Rainea, Eliade Solomon, Sandu Tacu, Mihai Ivan, Maria Bunica, Maria Petrea, Cornel Văleanu, Emil Iovu, Laurențiu Gheorghiu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
149 * După 1974 Rulmentul rămâne o foaie ocazională e ditată în împrejurările dictate de interese; în 1978, cân d se sărbătorea un sfert de veac de la inaugurarea Fabricii de rul menți, iar în 1983 când se prezentau succesele metalurgiștilor la sărbătorirea a trei decenii de existență a întreprinderii. Rulmentul reapare după anul 1992 ca publicație a S.C. Rulmentul S.A. Bârlad în paginile sale, alături de aspecte de ordin economic și social, proprii unității, publică informații variate, culturale, istorice, manageriale etc. Din colegiul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Școala Bârlădeană Școala Bârlădeană din 1972 apare cu ocazia aniversării a 25 de ani a Republicii, culegere de texte ivite sub îngrijirea prof. C. Clisu, producții aparținând unor personalități de notorietate ori în devenire. Școala Bârlădeană - 1974 apărea prilejuită de sărbătorirea a 800 de ani de la prima atestare documentară a localității Bârlad, culegere apărută sub egida Comitetului sindicatului învățământ Bârlad, alcătuită și îngrijită de prof. Constantin Clisu. “Timp de 5 ani am redactat și coordonat apariția revistei intitulată “Școala Bârlădeană”, având
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Arnăutu (Profesori ai Colegiului „Gh. Roșca Codreanu, fondatori ai Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad), Constantin Ciopraga (Valoarea unei școli nu ține numai de meritele magiștrilor săi), Georgeta Craus (Cultură, școală și morală) ș.a. Numărul patru al publicației a fost dedicat sărbătoririi poetului Mihai Eminescu și au scris articole substanțiale: Constantin Ciopraga, C. D. Zeletin, D. Scărlăte scu, N. Crețu, Th. Codreanu, Tr. Nicola, I. Rotaru, Gh. Bulgăre, G.G. Ursu, G. Cotae, G. Ciobanu, Șt. Andronache, Ștefan Augustin Doinaș, Ion Hobana. În
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pregătire cultural - artistică a viitoarelor cadre didactice, contribuind la lărgirea ariei de cunoștințe și deprinderi în specialitate. Profesorul Cucoș Ștefan, directorul liceului, în cuvântul „La început de drum” spune că: „un important țel al revistei este acela de a pregăti sărbătorirea centenarul ui școlii - care a luat ființă la 29 noiembrie 1870 și de care ne desparte puțin timp...” Despre Centenarul 1870‐1970 semna un articol documentat prof. Mihai D. Mâță. Primul număr a publicat articole pe teme didactice, ale științei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Cărăușu, Emilia Mihăilescu ș.a. Revista avea organizat și susținea un concurs de creație literară. Avea preocupări susținute pentru creația științifică. * Onoare și patrie Onoare și patrie este o revistă realizată ca nu măr festiv la 1 noiembrie 1995, cu prilejul sărbătoririi a 80 de ani de existență a Brigăzii 17 artilerie - General „Al. Tell”, îmbrăcând un stil sobru, concis, cu o grafică modernă, reușind să pună în valoare trecutul încărcat de glorie al generațiilor car e și‐au făcut datoria față de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Gherghescu, pe Andreea Catană, Diana Simion, Mariana Neculcea, Camelia Olaru, iar consultant pe Serghei Coloșenco. De tehnoredactare se ocupă Bogdan Artene iar tiparul executat la S.C.Irimpex SRL Bârlad. Numerele 11 - aprilie 2006 și 12 decembrie 2006 sunt 438 dedicate sărbătoririi lui Petruș Andrei la împlinirea vârstei de 60 de ani, iar dialogul dintre acesta și scriitorul Florin Grigoriu face plăcere cititorului. Semnând poezia “Se schimbă lumea azi din temelie” Petruș Andrei se recomandă pe sine: Se schimbă lumea azi din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în partea I, relatări de la Adunarea solemnă de la Teatrul „Victor Ion Popa”, scrisori, telegrame, evocări; materi alele prezentate la sesiune de oameni de știință și cadrele didactice; sesiunea de comunicări științifice pe grupe de preocupări, creații originale scrise cu ocazia sărbătoririi Centenarului; pre zentarea școlii în actualitate, tabele cu cadrele didactice și absolvenții școlii, fotografii în diferite ocazii și portrete ale u nor personalități. * Valori spirituale tutovene Valori spirituale tutovene, text lămuritor în Evenimentul pag. 56. * Za lmo xis Za lmo
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Revista “Zorile” a apărut și în anii 2004-2005? De apreciat grafica revistei realizată de Iuliana Arhire. Sublinierile doamnei Lina Codreanu referitoare la o anumită continuitate în apricieri sunt întregite și de aprecierele pe care le făcea ing. Gh. Harnagea la sărbătorirea 447 semicentenarului Liceului, când sublinia: “Revista noastră a avut trei trăsături caracteristice de-a lungul timpului - o conducere alcătuită exclusiv chiar elevi, cu aprobarea, dar fără intervenția conducerii liceului; colaboratori din toate școlile de băieți ale Hușilor (Liceul “Cuza Vodă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
poezia vieții, deci de poet, avem mare nevoie ! Eminescu este și rămâne DASC|LUL NOSTRU DE SUFLET ! (MERIDIANUL, An X, nr.2 (731), joi, 17 ianuarie 2008, Editorial) 184 EMINESCU ... cel NE-CITIT ! Gândurile următoare mi-au fost prilejuite de sărbătorirea poetului național la Muzeul județean Vaslui, prin vernisajul unei expoziții și lansarea unei cărți "Luceafărul eminescian - fragmente pentru o tehnologie a relecturii" de profesorul bârlădean Marian Costandache (ed. Opera Magna, Ia și, 2006). Doctorul Constantin Teodorescu a mai sponsorizat o
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
comemorative și vocile actorilor implicați în aceste procese (consemnate prin intermediul unor mărturii orale) ne oferă un tablou comprehensiv, detaliat și plin de viață al celor mai importante reprezentări istorice vehiculate prin intermediul școlii românești. Prezentând avatarurile imaginii lui Ștefan cel Mare, sărbătorirea zilei naționale sau modul în care este rememorat trecutul comunist, autoarea ne arată, de fapt, cum se construiește identitatea socială a românilor, pornind de la lecția de istorie din școala primară, gimnaziu sau liceu. Aceasta este "didactica apartenenței", un titlu cum
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a fi cel mai reconfortant pentru stima de sine a majorității românilor 2. Prescripția legală, urmată de suita celebrărilor publice periodice, a mărit și mai mult forța sa comemorativă, diminuând, în schimb, necesitatea raportării cu acuratețe la faptele din trecut. Sărbătorirea zilei naționale în școală invită, prin tradiție, la un ceremonial special, care trebuie să iasă din tiparul unei simple lecții sau lecturi de manual. Dar formula cea mai potrivită nu este întotdeauna ușor de găsit. La aproape un deceniu după
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la acea dată, între sărbătorile legale ale statului 10, însă dascălii ignorau acest aspect, continuând cu devotament tradiția unei aniversări interbelice populare, recuperată și de regimul comunist. Din șirul confuziilor, al contagiunilor și al oscilațiilor argumentației istorice, deducem că și sărbătorirea zilei de 1 decembrie respectiv a "Marii uniri" din 1918 a parcurs, timp de aproape un secol, o întreagă evoluție narativă. Rând pe rând, dintre faptele, personajele și proiectele anului 1918 au fost promovate sau ignorate serii întregi de realități
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sau eroare, care deteriorează cumva "obiectul", dându-i astfel mai multă viață. II.3. Festivități, din ianuarie până în decembrie Datori față de cei căzuți După cum se știe, Anglia și Franța au ales, la puțin timp după încheierea luptelor, o zi dedicată sărbătoririi victoriei lor în Marele Război. Pentru români, această zi nu a avut niciodată aceeași forță comemorativă, amintirea acelor ani disociindu-se în două serii discursive, ilustrate și de structura lecțiilor din manualele de istorie: pe de o parte războiul, iar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
localități, lipsise aproape complet acel public căruia îi erau destinate "producțiile artistice" ale serbărilor. Starea vremii nu fusese, de această dată, vinovată. Dimpotrivă, ziua frumoasă de primăvară pare să fi contribuit la absența sătenilor, plecați la muncile câmpului. Faptul că sărbătorirea avusese loc în cursul săptămânii, fără să coincidă cu o sărbătoare religioasă reducea din start audiența rurală. Cel puțin aceasta ar putea fi o explicație de domeniul evidenței: "fiind [...] la câmp, la o depărtare de 20-30 km, sătenii au plecat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cu Regatul împărtășea, se pare, soarta acestei formațiuni politice. Cu alte cuvinte, se bucura de o popularitate constantă în Ardeal și doar ocazională în restul țării. Să mai notăm doar că, în 1923, organizația militantă "Astra" își asumase formal "răspunderea sărbătoririi zilei de 1 decembrie, în cadrul despărțămintelor, în Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș"219, declarând-o apoi zi specială a asociației 220. Astfel s-a instituit o adevărată tradiție a devoțiunii publice ardelene dincolo de mizele politice ale momentului pentru simbolistica respectivei
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
timp, autoritățile începeau să revină la obișnuitele măsuri de organizare "în teritoriu", luate cam în pripă. În gazete se anunța, doar cu o zi înainte, că "inspectoratul școlar din localitate a primit azi de la ministerul instrucțiunii o înștiințare privitoare la sărbătorirea zilei de 1 decembrie, data comemorării a 14 ani de la alipirea Ardealului. Toate școlile primare și secundare vor suspenda în această zi cursurile școlare. Se vor organiza serbări la toate școlile, unde profesorii vor vorbi elevilor despre însemnătatea zilei"226
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
însușire a datei de 1 decembrie ca sărbătoare națională a "unirii Ardealului cu România" zi "în care oficiile publice nu lucrează și se face slujbă" și, totodată, a celebrării Ligii Antirevizioniste 233. Dar în 1938, Ministerul a preluat abrupt inițiativa sărbătoririi, Liga fiind practic suprimată în toamna aceluiași an234. De această dată, autoritățile au recomandat școlilor să colaboreze doar cu "Fundația Culturală Regală "Principele Carol"", cu "Astra" sau cu "Liga Culturală", insistând asupra importanței aniversării a 20 de ani de la unire
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]