5,379 matches
-
curățat și stivuit cărămidă, la săpături, cernut pietriș sau nisip, la cărat apă, preparat și turnat beton ș.a. Seara, omul de serviciu al școlii, cu acceptul autorităților, aducea țuică cu o găleată de la distileria sătească, de la cazane cum le numeau sătenii, aflate acum în administrarea gospodăriei colective. La sfârșitul zilei de muncă, timp de peste o oră, toți își ostoiau oboseala în jurul acesteia. A fost turnată fundația, apoi cărămida a fost stivuită sub formă de „picioare” în incinta acesteia, la intersecția zidurilor
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
da posibilitate betonului turnat în cofraje să se întărească de ajuns înainte de a trebui să suporte greutatea zidăriei. Până în Sf. Ilie însă, pe la apusul soarelui unei zile, a venit o ploaie puternică, însoțită de vijelie și grindină. Balta, cum numeau sătenii cursul temporar de apă de pe firul văii, s-a umflat și a dat peste maluri. Nisipul care nu fusese spulberat de vijelie a fost cărat de apă, ca și o bună parte a pietrișului, acum răspândit prin iarbă. A doua
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
flori, au săpat și au pus flori care se mai pretau atunci a fi sădite. În fruntea acestora, s-a distins, prin spiritul mobilizator și organizatoric, noul profesor de limba și literatura română, Ghenadie Grozavu, care se recomanda Giany, în timp ce sătenii aveau să-l numească Giany sau Giny poetul. Se lăuda că lucrase la „Gazeta Literară”, dar boala de ochi pe care o contractase i-a adus o pensionare prematură și ochelari grei, cu lentile groase. Îi plăcea să declame, în
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
s-a dovedit foarte atractiv cu cântece și jocuri populare, coruri, intercalate cu recitări, apoi brigada artistică, devenită la modă în epocă, intitulată „Ne-am mutat în casă nouă”, cu mulțumiri adresate partidului pentru viața plină de voie bună a sătenilor și a fiilor acestora. Sara Tudor a fost prezentatoarea programului, călăuzită din umbră de „Giani poetul”, a recitat „Prin zăbrele” de A. Toma și a interpretat rolul principal în brigadă. Pentru toate acestea, a fost lăudată și felicitată de profesor
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
eu chei, dacă n-am! Voi nu înțelegeți? Rămaseră la poet, care zise că are înăuntru lucruri de le folosi la serbare... Costinel și Gelu s-au oprit la poarta lui Prunaru, gazda lui Ghenadie Grozavu. Se întunecase. Prin curțile sătenilor și pe șosea încetaseră mișcările. La bucătăria lui Prunaru, unde acesta și soția locuiau de la un timp, au văzut lumină. Însă nu au observat nimic la fereastra unde știau că locuiește profesorul. Erau postați cam departe. - Nu sunt aici, e
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
exemplu a fost salvat de un stol de gâște. Portițe de ieșire există în mediul social - politic inventat de Ion R. Popa. Doi tineri, învățătorul Cosma Udrescu și Tudor Viașu, care fuseseră în fruntea răzvrătiților, „după ce descoperiseră șiretlicul prin care sătenii ar fi urmat să semneze înființarea geaceului Timpuri Noi din satul Crângași”, sunt salvați, în timp ce încearcă să fugă în Serbia, de niște gâște care atrag pe urmăritori, activiști de partid și soldați, prin larma produsă, într-un loc diferit față de
Ion R. Popa: Plăcerea de a redescoperi apusul vremurilor. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339491_a_340820]
-
Liceul Comercial din Bandava au înșelat statul și și-au însușit sume foarte mari de bani. Din calitatea de contabil la IAS-ul din Poienari (comuna socrilor săi, Gheorghe și Domnica), el întocmește documente fictive pentru lucrări realizate gratis de săteni. Spirit deja format în valorile școlii și bisericii (Florina Grigorașcu este o femeie bisericoasă), Silviu Grigorașcu dezaprobă faptele ilegale ale tatălui său. Structurat axiologic ca om onest, responsabil și de bună-credință, ca persoană ce-și ține cuvântul, are rușine și
Nicolae Pârvulescu: Canonul axiologic. Cronică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339501_a_340830]
-
Alunești. Cu această ocazie, preotul, ca legatar legal, îi aduce la cunoștință o altă variantă de explicație a rupturii dintre tatăl său și bunic. Perspectiva este următoarea: terminând liceul, Petre Grigorașcu se logodește cu Diana Oprișan, fiica celui mai înstărit sătean, după Dinu Grigorașcu. În acest context, Dinu îl surprinde pe Petre făcând dragoste cu mama Dianei, care anterior fusese amanta sa. Apoi, beat, Petre recurge la violențe împotriva mamei sale. Are loc un conflict între el și tatăl său. Acesta
Nicolae Pârvulescu: Canonul axiologic. Cronică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339501_a_340830]
-
exemplu a fost salvat de un stol de gâște. Portițe de ieșire există în mediul social - politic inventat de Ion R. Popa. Doi tineri, învățătorul Cosma Udrescu și Tudor Viașu, care fuseseră în fruntea răzvrătiților, „după ce descoperiseră șiretlicul prin care sătenii ar fi urmat să semneze înființarea geaceului Timpuri Noi din satul Crângași”, sunt salvați, în timp ce încearcă să fugă în Serbia, de niște gâște care atrag pe urmăritori, activiști de partid și soldați, prin larma produsă, într-un loc diferit față de
Ion R. Popa: În umbra oțetarului (roman). Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339508_a_340837]
-
să li se ofere cornuri, crezând că și troleibuzul are scop electoral. Dezamăgirea, în urma clarificării cu zgomot, a situației, e sursă de violență la adresa omului care mușcă din corn. Pozele rurale, deși puține, exteriorizează morav moromețian: „se însera. Pe la porți sătenii citeau ziarele aduse de bătrânul poștaș, trăgând încet din țigări”. Umbra palidă a timpului te fură peisajelor, chiar dacă mijlocul de locomoție, în cazul meu, trenul, te aduce dinspre mare, acasă, ori, sub raportul timpului, din vară, în toamnă. Lectura povestirilor
Opinii despre veşti incerte () [Corola-blog/BlogPost/339681_a_341010]
-
satul”, „s-a supărat ca văcarul pe sat”, etc. Satul este o formație teritorială, este mai ales o vatră de sat bine delimitată, după cum reiese din expresiile populare „în capul satului”, „la marginea satului”, etc. și cuprinde întreaga moșie a sătenilor. Este totodată organ administrativ, patrimoniu și populație sătească. În sens mai larg, satul era un sistem de conviețuire socială. Spre exemplu, „opinia publică” se regăsește în expresia „gura satului”, iar lipsa de organizare în expresia caricaturală „satul lui Cremene”, adică
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
mare (omor, răpire, tâlhărie). Administrarea satelor boierești și mănăstirești se făcea prin intermediul unor dregători desemnați de către stăpânii acestora, numițipârcălabi de sat, în Țara Românească și vornic, vornicel sauureadnic, în Moldova. Sarcinile acestor dregători erau de: strângere a veniturilor datorate de săteni stăpânului; transmitere a poruncilor stăpânului; repartizare a muncilor pe care sătenii le datorau stăpânului; urmărire și readucere în sat a sătenilor fugari; judecare și aplicare a pedepselor (amenzi sau bătaie) în numele stăpânului. În Moldova, în satele boierești, în afara reprezentantului stăpânului
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
prin intermediul unor dregători desemnați de către stăpânii acestora, numițipârcălabi de sat, în Țara Românească și vornic, vornicel sauureadnic, în Moldova. Sarcinile acestor dregători erau de: strângere a veniturilor datorate de săteni stăpânului; transmitere a poruncilor stăpânului; repartizare a muncilor pe care sătenii le datorau stăpânului; urmărire și readucere în sat a sătenilor fugari; judecare și aplicare a pedepselor (amenzi sau bătaie) în numele stăpânului. În Moldova, în satele boierești, în afara reprezentantului stăpânului, a existat și practica desemnării de către obștea sătească aservită a unui
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
în Țara Românească și vornic, vornicel sauureadnic, în Moldova. Sarcinile acestor dregători erau de: strângere a veniturilor datorate de săteni stăpânului; transmitere a poruncilor stăpânului; repartizare a muncilor pe care sătenii le datorau stăpânului; urmărire și readucere în sat a sătenilor fugari; judecare și aplicare a pedepselor (amenzi sau bătaie) în numele stăpânului. În Moldova, în satele boierești, în afara reprezentantului stăpânului, a existat și practica desemnării de către obștea sătească aservită a unui reprezentant propriu, numit vătăman, care lucra împreună cu dregătorul stăpânului. Ambii
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
sarcina obștii, iar în caz de nereușită, aceasta avea obligația de a plăti o amendă însemnată (dușegubina). Această normă de drept primitivă nu se afla în pravile, ci avea un caracter consuetudinar. În schimb, în Transilvania, responsabilitatea colectivă a obștii sătenilor a fost reglementata în legislația scrisă. 2. Răspunderea familială. A fost aplicată excepțional și abuziv de către domnitori care, în caz de hiclenie (înaltă trădare) extindeau pedepsele și asupra familiei celui vinovat. De subliniat este faptul că nici pravilele și nici
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
recolta, când un membru al obștii își clădea o nouă gospodărie sau în cazul evenimentelor de trecere (naștere, nuntă, înmormântare). Această întrajutorare putea îmbrăca forma clăcii, adică a muncii în comun sau a întovărășirii la plug, adică asocierea a patru săteni care pun în comun vitele și uneltele agricole pentru a munci, apoi, toți, câte o săptămână la fiecare. Contractele se încheiau în formă orală, cuvântul dat, datul mâinii sau jurământul fiind tot atâtea metode de a lega părțile prin contract
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
cel mai cunoscut intelectual, dar și om politic pe care l-a dat Domneștiul, României, și anume Petre Ionescu - Muscel, care s-a comportat în această privință ca un adevărat muzeograf, contribuind cu pasiunea și cu girul său moral în fața sătenilor, la a aduna alături de alți intelectuali locali (prof. Gicu Boșcănici, prof. Ion C. Hiru, primarul Petrică Avrămescu) și muzeograful Iulian Rizea, peste 1000 de obiecte de etnografie. Instalat într-o clădire corespunzătoare, muzeul a reușit să atragă un număr mare
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
raport pe care un revizor școlar îl înaintează Ministerului Instrucțiunii Publice și Cultelor, data 1878, se menționa : „Biblioteca acestei comune e în bună stare, fiind înființată de la 1878 noiembrie 25. Au beneficiat de înființarea ei 80 persoane cu 48 bărbați. Sătenii citesc mai cu drag povești ușoare i storice și alte scrieri pe înțelesul lor. Biblioteca are 81 volume din care 43 legate.” Mențiunea reprezintă practic actul de naștere al Bibliotecii Comunale Domnești, cu douăzeci de ani înainte ca Spiru Haret
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
știe că încă de la începutul secolului al XVII-lea, aici, ca și în alte sate moșnenești, începe lupta de eliberare din rumânie, care avea să se desăvărșească la Rucăr în perioada 1633-1641. Se mai știe că după răscumpărarea din rumânie, sătenii, determinați de "iuțeala vremurilor", încep să-și înstrăineze delnițele avute până atunci în devălmășie. Și astfel, unele se vând, altele se pun zălog pentru diverse datorii, dându-se zapise de la unii la alții, acte doveditoare. În acest timp, deținătorii de
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > A ÎNFLORIT MĂLINUL Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1543 din 23 martie 2015 Toate Articolele Autorului stă ziua potopită de tufele în floare pe uliți trec în care săteni spre târg prin margini de hogeaguri a înflorit mălinul se umple tot seninul de-arome-n pârg fetii apar din case cu cofele în mână în vale la fântână 'n-amiezi se strâng sub apa răcoroasă obraji aprind bujorii necaz pentru feciorii
A ÎNFLORIT MĂLINUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340956_a_342285]
-
apa răcoroasă obraji aprind bujorii necaz pentru feciorii la coasă-n crâng abia în faptul serii printre mălinii-n floare aprinsa sărutare le fur' cu drag s-a împlinit minunea mălinu-i tot în floare din târg se-ntorc în care sătenii-n prag *** Ciclul "Primăvara" Volumul "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: a înflorit mălinul / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1543, Anul V, 23 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
A ÎNFLORIT MĂLINUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340956_a_342285]
-
boabe, de fasole? Și că unii au fost împușcați? Că pe timpul tifosului morții erau cărați ca lemnele, fără sicriu, fără prapuri, fără să-i plângă cei dragi și erau îngropați într-un fost tranșeu unul peste altul? Că jumătate din sătenii plecați au făcut grevă fiindcă au fost dați afară deoarece părinții lor nu voiau să se înscrie la colectiv? Că satele s-a golit fiindcă sărbătorile trebuiau transformate în zile de muncă voluntară. Că acum satele sunt și mai pustii
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]
-
pe cel anterior.Nici de data aceasta el nu și-a lăsat averea moște- nire familiei fiind pătruns tot de gândul bunăstării și propășirii culturii din județul lui. Dintre scrierile sale am reținut Umbre și lumini - poezii (1896) și Cartea săteanului - po- vestiri (1897). A decedat la 4 decembrie 1916, în București, la vârsta de 56 de ani. 3) George Topârceanu s-a născut în București la 21 martie 1886. Tatăl Gheorghe Tăpârceanu, cojocar din Topârcea, județul Sibiu, în 1867 se
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
căzute în plasa urbană, cultă, modernă, vulgară ori banală, cu text gol. Zona etnofolclorică a Moldovei de nord este puternic individualizată, iar artista Ștefania Rareș a preluat folclorul pur, de la lăutar și plugar, dar și de la cioban, de la pădurar, de la sătean... I-a imprimat o anumită particularitate de valoare, dar nu i-a umblat decât la nuanță nu la miez, la aspect, nu la structură. Moldoveanca bucovineancă Ștefania Rareș cântă, într-o multitudine de motive poetice și pe o gamă largă
ŞTEFANIA RAREŞ, FOLCLORUL PUR DE LA LĂUTAR ŞI PLUGAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341063_a_342392]
-
ce s-a întâmplat? a întrebat voinicul surprins. - Nu te speria, e timpul să-ți împărtășesc o taină, l-a liniștit bătrânul arbore. - Nu poți amâna? sunt obosit, vreau să mă odihnesc. - Nu, nu pot amâna. Mâine voi fi sacrificat, sătenii mă vor tăia pe motiv că sunt prea bătrân. Oamenii nu mai respectă pădurea, n-o mai consideră sacră, așa cum au considerat-o strămoșii lor, și nu vreau să se piardă povestea. - Ce poveste? - Legenda mărțișorului. O știi? - Nu n-
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341295_a_342624]