2,895 matches
-
colț al țării exista un mandat de arestare pentru ucigașul unui polițist. De data asta încercă din absolut toate puterile - dar nu reuși nicidecum. Audrey tresări, apoi se întoarse pe partea cealaltă. Buzz îl văzu pe Mickey peste câțiva ani, sătul de ea, lăsând-o de izbeliște pentru una mai tânără și oferindu-i un frumos cadou pecuniar de despărțire. Îi văzu pe cei de la LASD, de la LAPD, de la FBI și pe gorilele lui Cohen alergând după fundul lui de țărănoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
lucrul acesta avînd în vedere nevoile mele; căci m-am deprins să fiu mulțumit cu starea în care mă găsesc. 12. Știu să trăiesc smerit, și știu să trăiesc în belșug. În totul și pretutindeni m-am deprins să fiu sătul și flămînd, să fiu în belșug și să fiu în lipsă. 13. Pot totul în Hristos, care mă întărește. 14. Dar bine ați făcut că ați luat parte la strîmtorarea mea. 15. Știți voi înșivă, Filipenilor, că, la începutul Evangheliei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85090_a_85877]
-
de acum, iar servitorii adună lenjeria intimă cu broderie și foliile de ambalaj, și aranjează încăperile pentru spectacolul de cinema, devenit de acum de notorietate. Slujitorii în livrea au scos cu binișorul din sală fetele puternic drogate cu opium, apoi, sătui să-i tot adune de pe jos pe moștenitori, i-au aranjat nițel și i-au proptit în fața ecranului. Astfel așezați, deși au mai rămas câteva scaune ieșite din rând și niște noduri de cravată asimeterice, par atrăgători, uluitori chiar. Această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pe ninsoare, norii se adapă din fântână; tot pândind semințele-n ogoare, cântec vechi, de ploaie, îl îngână. Nu e mult de când s-au spart în cioburi, troienind amurguri despletite, și în paltini, aninate globuri luminau subțire, mult tihnite. Prea sătui de vifore, de iarnă, plâng în zori sub merii din livadă și din ocne Înegurate toarnă indolente ploi ce stau să cadă. Tot pândind semințele-n ogoare, răstignit e cerul pe ninsoare. Nu știu de ce Nu știu de ce atunci când vreau
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
fălească deloc cu unul împotriva celuilalt. 7. Căci cine te face deosebit? Ce lucru ai pe care să nu-l fi primit? Și dacă l-ai primit, de ce te lauzi ca și cum nu l-ai fi primit? 8. O, iată-vă sătui! Iată-vă ajunși bogați! Iată-vă împărățind fără noi! Și măcar de ați împărăți cu adevărat, ca să putem împărăți și noi împreună cu voi! 9. Căci, parcă Dumnezeu a făcut din noi, apostolii, oamenii cei mai de pe urmă, niște osîndiți la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
concubine. Dar a fost dificil, mai ales când mi-au adus daruri pentru bebeluș. Împăratul mi-a mărit de curând alocația, și folosesc banii în plus pentru a cumpăra daruri cu aceeași valoare pe care să li le ofer. Sunt sătulă să mă prefac că mă bucură vizitele lor. An-te-hai păstrează ca prioritate pântecul meu. Pe măsură ce acesta crește, el devine din ce în ce mai implicat. E în fiecare zi cu nervii întinși la maximum, entuziasmat și înspăimântat în același timp. În loc să mă salute pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
că nu există clieți! Majestatea Sa le-a dat până și nume târfelor! Pe una o cheamă Primăvara, pe alta Vara și mai există și Toamna și Iarna. „Frumuseți pentru toate anotimpurile“, le numește el. Doamnă Yehonala, Majestatea Sa e sătul de noi, femeile manciuriene. Într-una din zilele astea o să se prăbușească în toiul activităților sale deja știute de toată lumea și rușinea va fi prea mare să o putem îndura. Îmi scot batista și i-o dau lui Nuharoo ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
toată lumea și rușinea va fi prea mare să o putem îndura. Îmi scot batista și i-o dau lui Nuharoo ca să-și șteargă lacrimile. Nu putem să luăm asta personal, îi spun. Sentimentul meu este că Majestatea Sa nu e sătul de noi, ci de responasbilitățile față de țara sa. Poate că prezența noastră îi amintește prea mult de obligațiile sale. La urma urmei, noi îi spunem întruna că își dezamăgește strămoșii. — Întrezărești vreo speranță ca Majestatea Sa să își revină? — Veștile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
și el vine lângă mine. Știe că nu mi-aș îngădui să spun da. Dar știe și că mă aflu într-un fel de agonie. Ca o forță a naturii, dorința mea trebuie să-și urmeze propriul drum, până când este sătulă și consumată. Trupul meu este pregătit pentru eliberare. În tăcere, An-te-hai mă ia în brațe. Îmi atinge încet și delicat umerii, gâtul, spatele. Corpul meu este alinat. El continuă să maseze. Mâinile sale sunt peste tot. Ca într-un vis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
o dimineață în casă cu o muiere care ne-a anunțat: "Nea Tudore, țață Joițo, ați auzit?" "Ce?" "Peste trei zile se răstoarnă pămîntul! Pusei de mămăligă, zice, și venii să vă spun." "Ce vorbești, zice tata, vreți să muriți sătui?!" Era o viziune apocaliptică pură, apărută ca expresie a unei terori fără nume. S-a răspândit în tot satul, a ținut trei zile, și cum a treia zi pământul nu s-a răsturnat, lumea și-a văzut mai departe de
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
o tragedie, care mai mult sperie decât convinge. Care e rostul cuvântului și condiția scriitorului între aceste extreme? Nu e nici o îndoială că oricare i-ar fi condiția și oricare situația cuvântului, scriitorul nu trebuie să părăsească omul, chiar dacă omul, sătul de propriile sale fapte, n-ar dori să i se pună în față o oglindă și să-și vadă în ea chipul. Nu întotdeauna e plăcuta să te vezi așa cum ești. Dar nu poți urca nici un fel de culmi morale
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
mută acasă la profesorul de sport. Declarînd că divorțează, Urecheru dădu o strașnică petrecere în care calitățile de gospodină ale horticultoarei l-au copleșit. Convins că și-a găsit fericirea, starea de beatitudine a bărbatului dură doar două săptămîni căci, sătulă de cicălelile bătrînilor, soția reveni la domiciliul conjugal și la obiectul preferat. Prins între două discipline, Urecheru se arătă loial geografiei, drept care îi arse imprudentei uzurpatoare un toc de bătaie și-o izgoni din casă. Orice s-ar spune, cu
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
se dovedea greoaie, la șotii era iute. Venise odată cu două aripi de curcan prinse la căciulă. În dorința de a-i zmulge de pe cap podoaba, toți colegii îl ghionteau cu admirație. Uneori maică-sa îl aducea la școală bătut măr. Sătul de batjocură, Gheorghe nu dorea să mai facă studii academice. Am întrebat-o pentru ce-l bătea așa de crunt căci, evident, cu pedeapsa nu îmbogățea mintea băiatului. Judecînd după mînia maternă, mai degrabă era o răzbunare pe neșansa de
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Înfipsese felii groase de mămăligă În țepușă și le fripsese. Chiar izbutise, cu toată neîndemânarea lui, să nu scape mămăliga pe jar. Înfometați, mâncară până la urmă și ce se putu roade din oasele păsării. Își linseră degetele și oftară de sătui ce erau. Scuturară cămașa de rămășițele prânzului și se lungiră În iarbă, pe burtă, ca să pălăvrăgească, cuprinși de lenea mistuirii. Tăvăliseră totul prin sarea grunjoasă: ouăle, roșiile, carnea, cepele, mămăliga. Brânza fusese și-așa sărată de bășica limba și cerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pașnic și binevoitor. De soldați nu se sinchisea nimeni, În afară de bucătăreasă, care asuda deasupra oalei de ciorbă și a crătițoiului cu orez, În care azvârlise și câteva felii de slănină ce Începuse să râncezească. După câteva zile, pe Înserat, soldații sătui de somn - leneviseră toată ziua - văzură cum, pe furiș, din magazie În bucătărie erau cărate coșuri de nuiele acoperite cu ștergare. Locul bucătăresei care gătea trupeților fu luat de nevestele lui Tatapopii - despre care pe vremea aia nu se știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
munții de voinic Ori cât un pumn să fii de mic, Cărarea mea și‐ a tuturor E tot nimic! Că tot ce ești și tot ce poți , Părere‐ i tot dacă socoți - De mori târziu, ori mori curând, De mori sătul ori mori flămând, Totuna e! și rând pe rând Ne ducem toți ! Eu vreau cu Fulger să rămân! Ah, Dumnezeu, nedrept stăpân, M‐ a dușmănit trăind mereu și‐ a pizmuit norocul meu E un păgân și Dumnezeu E un păgân
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Ce tresari?... Nu‐ i nime, nime... Liniște și‐ntunecime. Doar zefirul, Musafirul Cel șăgalnic și pribeag, A trecut pe lângă prag... și‐ a trimis o gâză mică Să‐ți aduc‐o scrisorică și să‐ți spună Noapte bună, Că și el, sătul de drum, Merge să se culce acum... CÂNTEC SFÂNT Cântecul ce‐adesea și‐l cânt Când te‐adorm în fapt de seară, Puiule, e‐ un cântec sfânt, Vechi și simplu, de la țară. Mama mi‐l cânta și ea, și l
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
sfârșitul Lunii a Cincea. Apoi, timp de două-trei zile la începutul Lunii a Șasea, un vânt violent dinspre sud-vest suflase norii zdrențuiți de la sud la nord, iar cerul continuase să fie variabil, când luminos și curat, când acoperit. Majoritatea oamenilor, sătui de ploaie și umezeală, sperau ca anotimpul ploios să se termine mai repede, dar armata lui Hideyoshi, care rămăsese la îndelungatul asediu al Castelului Takamatsu, se ruga celor Opt Regi Dragoni să trimită cât mai multă ploaie, care era principala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
sufletul să caute pe Domnul, Dumnezeul vostru; sculați-vă, și zidiți sfîntul locaș al Domnului Dumnezeu, ca să aduceți chivotul legămîntului Domnului și uneltele închinate lui Dumnezeu în casa care va fi zidită Numelui Domnului." $23 1. David, fiind bătrîn și sătul de zile, a pus pe fiul său Solomon împărat peste Israel. 2. El a strîns pe toate căpeteniile lui Israel, pe preoți și pe Leviți. 3. Au făcut numărătoarea Leviților de la vîrsta de treizeci de ani în sus, socotiți pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
Isai, a domnit peste tot Israelul. 27. Vremea cît a domnit peste Israel a fost de patruzeci de ani: la Hebron a domnit șapte ani, și la Ierusalim a domnit treizeci și trei de ani. 28. A murit la o bătrînețe fericită, sătul de zile, de bogăție și de slavă. Și, în locul lui, a domnit fiul său Solomon. 29. Faptele împăratului David, cele dintîi și cele de pe urmă, sunt scrise în cartea lui Samuel văzătorul, și în cartea proorocului Natan și în cartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
Cu glas tare, o îndemn: --Până ți-i potoli setea cu ulcica asta de vin, eu oi aduce ceva de mâncare. Îi fi obosită și flămândă, după ce ai bătut atâta cale. --Matale, conașule, nu ești ca ceilalți, care, dacă-s sătui, nu cred pe cei flămânzi. --Păi lumea îi ca lumea. Are și buni, are și răi. Până ce eu oi citi scrisoarea, ospătează-te și, dacă îi mai vrea ceva, ți-oi mai aduce... Desfac hârtia pe care recunosc slova rotundă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
gândit sfinția ta n-oi ști-o. --Vorba despre care îți spun zice cam așa: să te ferească Cel de Sus să ajungi să te hrănești cu mămăligă de râșniță și cu pește de undiță, că n-ai să fii sătul niciodată. --Cred că avea dreptate cel care a spus-o, mai ales dacă avea vreo cinci-șase copchii. --Asta ar însemna să stai pe baltă cu undița în mână toată ziulica. Și când să mai tragi și la râșniță? --Noi însă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
preluat și păstrat, pildele celor mai reprezentative figuri ale poporului lor. Vă amintiți poate episodul din Evanghelii, în care poporul evreu, este întrebat pe cine alege să fie cruțat de moartea pe cruce, dintre Isus Hristos și Baraba. Despre Hristos, suntem sătui până în gât, despre ce a spus și a făcut el cât a trăit, dar cine este Baraba? Oare de ce a fost preferat el, când nici Pilat din Pont guvernatorul de atunci a Iudeii și chiar nici Irod nu I a
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
iar pentru alții, ciumă, s-au gândit ei, că ar fi bine să ia o măsură pentru tot poporul acesta, care privește din ce în ce mai îngrozit venirea acestei ierni, prognosticate că va fi una din cele mai cumplite, de la anul 2000 încoace. Sătui de imensa bunătate, de care a dat mereu dovadă guvernanții, pentru confortul și bunăstarea poporului, s-au gândit că bine ar fi, să dea o reglementare și pentru bietele mașini, care se zgribulesc și ele de pe acum, simțind venirea iernii
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Nesătuii molfăie firele de nisip din clepsidra timpului ascuns. Mii de povești minunate, poveștile voastre, alunecă vertiginos în burți fără de sens, așa cum a alunecat, într-o zi sfântă, Iona în burta nesătulă a Balenei flămânzite de rugăciune. Acum, mistreții mei, sătui de povești erodate de timp, se odihnesc la umbra salciei înlăcrimate, rumegând, plictisiți, cuvinte pierdute, vorbe mincinoase, răvașele de dragoste netrimise vreodată, pribegite clipe, ostatice în burți nedemne. Stanca Iubirea pentru el o durea mult. Se lăsa o clipă spre
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]