1,527 matches
-
introducere, mi-au spus: Dă-ne și nouă un baton de salam, că tu primești în fiecare lună. Cu oarecare părere de rău, le-am întins cele două batoane și i-am condus la Dacia din parcare. Când au văzut salamul, cei doi copii ai lor care erau în spate au strigat fericiți: Ce bine că nu am făcut atâta drum degeaba, mamă! PREȚUL FUNCȚIEI „Primărița merge la studii la Sorbona”, bârfeau profesoarele prin comună! „Sorbona” era Academia „Ștefan Gheorghiu” cea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Mișu stătea mai mult singur până seara târziu, când Ghiță venea cu ultima cursă. Când am intrat în curte, lumina era aprinsă. Mă așteptam ca Mișu să-mi iasă înainte așa cum făcea când veneam de la instruire și se repezea la salamul din sacoșă, din care mușca de câteva ori cu poftă. Am deschis ușa cu teamă. „O fi bolnav?”. În cameră era frig. Mișu, acoperit cu o pătură, cu fesul pe cap și mănuși în mâini privea la televizor. Săru mâna
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
salariatele comunei. O conduceam până în drum, îi făceam cu mâna zâmbind prefăcut. Odată intrată în casă, mă certam cu Ghiță până spre dimineață. 156 Tot în bikini era când te-ai dus la ea să iei carnea, cașcavalul, pateurile și salamul? Ce-ai vrea să mănânc toată săptămâna: amărâtul de salam pe care ți-l dau ăștia de la județ odată pe lună?, mă întreba furios. Duminica trecea repede, iar dimineața săream din pat la ora patru și jumătate: el pentru a
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
zâmbind prefăcut. Odată intrată în casă, mă certam cu Ghiță până spre dimineață. 156 Tot în bikini era când te-ai dus la ea să iei carnea, cașcavalul, pateurile și salamul? Ce-ai vrea să mănânc toată săptămâna: amărâtul de salam pe care ți-l dau ăștia de la județ odată pe lună?, mă întreba furios. Duminica trecea repede, iar dimineața săream din pat la ora patru și jumătate: el pentru a prinde primul autobuz, eu ca să aprind focul, să dau de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
tramvai, bucureștenii aveau sacoșele încărcate după ore multe de stat la rânduri. Femeile discutau numai despre picioare de porc, „adidași” cum 157 li se spunea, pentru piftie, despre prăjituri cu unt, cafea, tacâmuri de pui, „tachi-muri”, cum le botezaseră românii, salam cu soia, despre magazinele unde s-a adus marfă. Sacoșele pline, agitația gospodinelor și cozile lungi de la magazine, privite din mersul domol al tramvaiului, trădau o oarecare bucurie a apropiatelor sărbători de iarnă. La geamurile blocurilor cenușii cu multe etaje
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de acum se vor găsi și la noi în magazine bomboane învelite în staniol, ciocolată cu alune, sucuri și gumă de mestecat bună? Da, cred că se vor găsi, răspundeam, convinsă că vor veni vremuri mai bune pentru toți românii. Salamul se găsea greu și era mai mult din soia, ciocolata era din soia și micii erau tot din soia! De câțiva ani se cultiva și în comuna Fundoaia soia. Cantitatea de soia care trebuia obținută la hectar era de la un
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
care urma să o conduc .................................. 123 Informatorii................................... .................................. 125 Refuzat să intre în P.C.R. ............................................... . 127 În ziua alegerilor ............................................... .............. 132 Grija pentru specialiști ............................................... ..... 137 Doctorița de la București ............................................... .. 139 Mese îmbelșugate și portbagaje pline .............................. 141 Tabelul buclucaș ............................................... .............. 143 Buletinul de identitate ............................................... ...... 147 Două salamuri de vară ............................................... ...... 150 Prețul funcției ............................................... .................. 152 Familia sacrificată ............................................... ............ 154 Plocoane pentru note de trecere ....................................... 156 Tanti Ana cea grasă ............................................... .......... 162 Cei îndrăzneți încălcau legea ........................................... 165 Descurcăreața.................................. ................................ 168 Sărbătoarea toamnei ............................................... ......... 170 225 Oaspeții din Germania ............................................... ..... 172 „Știe tot satul unde ați
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
fi? ACTUL V LUNGUL DRUM AL ZILEI CĂTRE NOAPTE! Revenit în "Centrala MAE", mi-am ocupa vechiul loc de muncă în Direcția Culturală. Ministerul era tot acolo, ca și directorul, directorul adjunct și majoritatea foștilor colegi. Am revenit și la salamul Victoria și la apartamentul în comun din Balta Albă. Pentru a evada din această "căsnicie locativă în trei", inițiasem o acțiune de "divorț", reușind, cu eforturi financiare proprii, dar și cu cele ale fraților, surorilor, cumnaților și cumnatelor, să încropesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Dr. L... programase să organizeze pe vas o recepție fastuoasă, de la care numai Franz Josef și împărăteasa Sisi lipseau, nava a fost aprovizionată cu tot ce-și poate dori un "capitalist" icre negre, icre roșii, icre de știucă, morun, calcan, salam de Sibiu, afumături, brânzeturi în coajă de brad, mesteacăn, tei și ce-o mai fi, vinuri de Valea Călugăreasca, Murfatlar, Târnave, țuică bătrână... Cred că nici la vestitul ospăț al lui Sardanapal nu erau atâtea produse. Pe vas a mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
notați cu medii mediocre. O singură teză a fost găsită de domnul profesor ca "absolut idioată". Autorul a descris cum l-a surprins pe el o ploaie, cum din cauza apei a pierdut niște bani cu care trebuia să cumpere niște salam și cum s-a întors acasă ud și fără salam, " Catastrofa", mi-am spus eu. Profesorul s-a interesat dacă autorul este debil mintal și i-a pus, totuși, cinci. Când a ajuns la teza mea, m-a chemat, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de domnul profesor ca "absolut idioată". Autorul a descris cum l-a surprins pe el o ploaie, cum din cauza apei a pierdut niște bani cu care trebuia să cumpere niște salam și cum s-a întors acasă ud și fără salam, " Catastrofa", mi-am spus eu. Profesorul s-a interesat dacă autorul este debil mintal și i-a pus, totuși, cinci. Când a ajuns la teza mea, m-a chemat, cu un aer ipocrit, mieros, la catedră, m-a întrebat de ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
frumoasă, câtă emoție erotică era pe timpul lui Ceaușescu, noaptea, la coadă, unde se întâlneau și vegheau cot la cot până dimineața adolescenții, așteptând ce se va "băga": tacâm, nechezol, halva de culoarea hârtiei de împachetat, cu surcele în ea, poate salam... înțeleg și această nostalgie; absolut toate formele dragostei sunt poetice și înnobilează sufletele și trebuie să visăm la ele toată viața. * Dar acum mă refer la altă poezie, pur fantezistă, dar, desigur, admisibilă în principiu. Mă refer la acele stări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Și a fost prima reacție de refuz al pierderii identitare: refuzul hranei asociat cu privarea de bucuria de a continua să trăiesc. Satul se proletariza într-un ritm incredibil. Uzina din Călan înghițea eco-comunitatea dându-i în schimb sirenă, funingine, salam și marmeladă. Curțile căpătau încet aspectul finalului marquezian al unui veac de singurătate: puii de oameni și animalele au început să se rărească, verzeala zidurilor și bălăriile creșteau triumfător printre cărămizile caselor și grajdurilor pustii. La vremea școlii am părăsit
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și acum în limbă: barză, brazdă, viezure, mânz și crezul autolegitimator pentru viitorime: Suntem aici dintotdeauna! Anul 90 se clonează la scară universitară. Disjuncția principală este între cei care au trăit tranziția ca bursieri internaționali și cei care „au mâncat salam (universitar) de soia”, în timp ce primii „glob-trottereau”. Ceilalți, diverși, mulți și „cuminți” par că aplică metoda descurcatului local. Democratizarea învățământului universitar românesc este mult rămasă în urmă față de democratizarea politică. Criteriile de alocare a resurselor și a bugetului universității sunt mult
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
9, acolo unde se simte cel mai bine“. În acest fotbal cu congrese, plenare, șantiere ale tineretului și vizite de lucru n-ar fi exclus să se interzică avortul pentru bucătăresele cluburilor, iar galeriilor să li se raționalizeze consumul de salam. Ar fi lumea ideală pentru mulți dintre oamenii de fotbal. Adepții curentului demografic propus de Dragomir și Pădureanu își vor căuta argumentele în însăși doctrina FIFA. Într-adevăr, atît Havelange, cît și, mai nou, Blatter au propovăduit răspîndirea fotbalului pînă-n
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
probabil, originea în respectivul echipament genetic, răspunzător, se pare, și de acceptul supervedetelor din lotul Argentinei 2002 de a nu pretinde bani în cazul cîștigării titlului. Țara e în colaps, poporul a ieșit în stradă, oamenii disperați smulg bucățile de salam din vitrinele magazinelor, se asigură cu greu pîinea zilnică. Ar fi de prost-gust ca niște indivizi plini de bani precum Claudio Lopez, Crespo, Batistuta, Placente, Veron sau Simeone să pretindă recompense indecente de la o țară spoliată. Chiar ar fi de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
flacăra vieții, nu ar fi meritat să-i cinstim respectându-le credința!?! Din nenorocire, într-un an, unchiul a dus pe Măriuca și pe fiica Sabinei, Liliana, la Vatra Dornei pentru tratament balnear. La cantina stabilimentului fetița a consumat un salam pe care l-a înghițit nemestecat, care i-a rămas pe trahee, și a asfixiat-o, încât în câteva ore a decedat. Liliana era copilul la care unchiu ținea mai mult decât la propria-i viață. Decesul l-a afectat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Ha! Bătaie!” Zâc: „N-am ascultat nici un post de radio, că n-aveam radio... Nici Europa Liberă, nici Vocea Americii”. Pur și simplu asta era situația. Mă scotea la anchetă ăștia... Dan și cu Burlacu. Și aveau masa plină dă salam de Sibiu, țigări, mâncare, răcoritoare. Zicea: „Dacă recunoști și tu ceva..., ai salam de Sibiu, ai tot ce vrei”. Eu n-am recunoscut și n-am semnat foarte multe procese-verbale de interogatoriu, că acestea erau scrise de ei, și de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
radio... Nici Europa Liberă, nici Vocea Americii”. Pur și simplu asta era situația. Mă scotea la anchetă ăștia... Dan și cu Burlacu. Și aveau masa plină dă salam de Sibiu, țigări, mâncare, răcoritoare. Zicea: „Dacă recunoști și tu ceva..., ai salam de Sibiu, ai tot ce vrei”. Eu n-am recunoscut și n-am semnat foarte multe procese-verbale de interogatoriu, că acestea erau scrise de ei, și de foarte multe ori erau semnate tot de ei. Am semnat câteva procese-verbale și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
vrea să știu... Și unii vorbea de istorie, unii de politică, alții de Biblie... fel de fel de lucruri. Erau oameni extraordinari. Dar erau fosile... Vă spun, abia Își mai duceau zilele... Un domn Suciu, fostu’ patron al fabricii de salam din Sibiu, Scandia, era Închis acolo cu noi și ăsta vroia să mă-nfieze. „Să facem noi fabrică...” (râde - n.n.) El avea doi copii, care erau În Austria, da’ zicea că mă-nfiează pe mine când ieșim, să facem o fabrică
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
în 1871, când Bacalbașa sosea la București, băcănia punea la dispoziția cumpărătorilor un sortiment bogat și variat printre care: zahăr, cafea, lumânări, pesmeți de Presburg și de Brașov, cașcaval de Brașov, vinuri străine și indigene, brânză și urdă de Brașov, salam nou de Sibiu și Verona, brânză de Elveția, untdelemnuri de Nizza, Toscana și Grecia, șocolată, sardine în cutii, lichioruri, absinte, coniac, făină de Arad etc. (TEL., an. I, nr. 37, 16 mai 1871, p. 4). 276. Băcănia „La Steagul alb
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ajută să intuiesc mai profund decît oricînd dimensiunea evocatoare a textului marelui orator. * Imediat ce m-am urcat în tren, românul din fața mea și-a așternut „masa” și a început să mănînce hulpav tot ce avea în sacoșă: pîine, unt, pateu, salam, brînză topită, roșii, mere. Indecentă, lăcomia lui m-a făcut să-l privesc compătimitor și ironic, lucru care l a obligat să-mi dea următoarea explicație: „Dacă mai vin la anul în stațiune, nu mă mai prind ei la regim
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
m-a îndemnat Sp. Ce era? Era „ediția a II-a” a chefului organizat de G. după premiera piesei sale Conversație în oglindă. Cum cîțiva dintre noi am lipsit la cea de sîmbătă, au fost aduse două platouri cu parizer, salam, șuncă și murături; plus, firește, sticle cu vin. Cu aerul că ne dă niște simple informații, G. ne-a spus că primul-secretar l-a felicitat de trei ori; că, deoarece Natalia Jipa, secretara cu propaganda, a lipsit, „a ieșit scandal
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la înălțarea sufletelor”. Cu cîteva minute mai devreme îmi arătase diagnosticul și rețeta date de dr. Radu Grigoriu. E palid, literalmente speriat. Boala îi vine, cred, din faptul că se hrănește într-un fel lipsit de variație: mereu pîrjoale și salam. Insist să și scoată din cap ideea că e sortit suferințelor. „Citește, ieși (iar cînd e nevoie telefonează-mi să ies și eu) la plimbare”. Am schimbat apoi subiectul, discutînd despre ghinionul de a trăi în epoca lui Midas. *„întîmplarea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pronunță). Stiți ce-i acela coctail? Ceva ce se mănîncă în picioare”. *Prim-secretarul nu suportă să vadă cozi. Pentru a le escamota, el a hotărît ca pe ușa magazinelor din centru să fie lipit următorul anunț: „Vînzarea (ouălor, cărnii, salamului etc.) se face prin spate, în zilele de aprovizionare”! Prim-secretarului nu-i place, în general vorbind, adevărul. Pentru că Gheorghe Baltă, corespondentul „Scînteii”, a scris că în nu știu care CUASC n-a fost strîns fînul, i-a chemat pe toți cei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]