1,220 matches
-
observat un bărbat aplecat asupra unei mese de șah, dar nu puteam distinge decât o pălărie mare de fetru și o barbă roșie. Ne-am croit drum printre mese până am ajuns la el. — Strickland! îl apostrofă olandezul. Ridică ochii. — Salutare, grasule! Ce vrei? — Am adus un vechi prieten care voia să te vadă. Strickland îmi aruncă o privire și în mod evident nu mă recunoscu. Scrută din nou tabla de șah. — Stați jos și nu faceți gălăgie, zise el. Mută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
oricât de bolnav ar fi fost. Îi petrecu haina peste umeri. După ce se pieptănă și-și clăti gura, Hanbei trecu în camera de primire, unde Kumataro și ceilalți doi musafiri se așezaseră deja și-l așteptau în liniște. Răspunse la salutările lor cu adâncă emoție: — A, ești nevătămat! Și se așeză, apucând mâinile lui Kanbei. Îmi făcusem griji. — Nu te îngrijora din pricina mea; după cum vezi, sunt bine sănătos, răspunse Kanbei. Mă bucur că ai scăpat. Văd că ți-aum dat emoții. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
dezlegă pe mesager. Evident, omul fusese hotărât să moară, iar acum era nedumerit. Se înclină tăcut spre Hideyoshi și dădu să se ridice. — Nădăjduiesc că Seniorul Kikkawa e bine sănătos, spuse Hideyoshi. Te rog să-i transmiți cele mai calde salutări din partea mea. Emisarul clanului Mori îngenunche în poziție cuviincioasă. Simțind cât de profundă era bunătatea lui Hideyoshi, se înclină cu cel mai adânc respect. — De asemenea, cred că în statul major de campanie al Seniorului Terumoto este un călugăr numit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
poetului Shoha? Imediat după aceea, se ridică și merse înapoi la cal, spunându-le călugărilor: — Teamă mi-e că nu am timp de pierdut în călătoria asta. Va trebui să renunț la întâlnirea cu marele preot. Vă rog, transmiteți-i salutările mele. După-amiaza se încălzea. Drumul spre Saga era deosebit de uscat, iar copitele cailor iscau nori de praf în văzduh. Mitsuhide călărea în tăcere, gândindu-se, pe îndelete, la un plan, în modul său caracteristic, atent, cântărindu-i posibilitățile de aplicare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de la Hosokawa Fujitaka, cu o depeșă urgentă. Deci, a trebuit să vorbesc mai întâi cu el, lăsându-vă pe voi să așteptați. Se așeză în stilul său obișnuit, fără să-i pese de distincțiile rangului. Cei doi uitară complet de salutările formale, îndelung capul proaspăt ras al lui Hideyoshi, în care se reflecta verdele copacilor din grădina învecinată. — Măcar capul mi-e mai limpede, pe căldura asta, adăugă Hideyoshi, cu un zâmbet. E foarte răcoritor să te tunzi. Arătând cam jenat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
pe un ton formal Hanshichiro. În chip ciudat, cuvintele sale sunau exact ca un salut pe timp de pace. Luând o casetă de scrisori pe care o purta agățată de umăr cu un șnur roșu, continuă: — Seniorul Hideyoshi vă trimite salutări. Și îi dădu misiva lui Katsuie. Katsuie primi bănuitor scrisoarea și nu o deschise imediat. Clipind din ochi, îl privi pe Hanshichiro: — Spui că ești pajul Seniorului Hidekatsu? Da, stăpâne. — Seniorul Hidekatsu e sănătos? — Da, stăpâne. Presupun că a crescut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
altfel - ca și cum s-ar fi trezit amândoi alți oameni. Ați fost mult prea ospitalier, când aveți atâtea pe cap, dar azi ne întoarcem acasă, spuse Kanamori. Hideyoshi dădu din cap: — Așa? Atunci, vă rog ca, la înapoiere, să-i transmiteți salutările mele Seniorului Katsuie. Nu mă îndoiesc că Seniorul Katsuie va fi încântat de rezultatul tratativelor de pace. — Mie mi-a crescut inima numai datorită sosirii voastre aici ca mesageri. Acum, toți acei oameni care ar dori să ne asmuțească unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cutie antică prețioasă pentru ceai, numită Hatsuhana. Hideyoshi devenise un fidel al ceremoniei ceaiului și fu încântat să primească prețiosul cadou. Dar la fel de clar era că și mai multă satisfacție îi dăruia faptul de a fi primit el cel dintâi salutările lui Ieyasu. Kazumasa plănuise să se întoarcă la Hamamatsu în aceeași zi, însă Hideyoshi îl reținu. — N-ai de ce să te grăbești, îi spuse el. Mai stai două-trei zile. Îi voi spune Seniorului Ieyasu că eu am insistat. Mai cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
clanului Tokugawa se retraseră de la Castelul Kiyosu, înapoindu-se la Okazaki, în Mikawa. În dimineața aceleiași zile, Ishikawa Kazumasa se duse la Kuwana cu Sakai Tadatsugu. După ce se întâlniră cu Nobuo, Kazumasa îl vizită pe Hideyoshi, în Nawabu. Transmițându-i salutările oficiale ale lui Ieyasu, îi înmână scrisoarea de felicitare și plecă. După plecarea lui Kazumasa, Hideyoshi îi privi pe oamenii din jurul lui. — Uitați-vă la asta, spuse el. Tipică pentru Ieyasu. Nimeni altul n-ar fi fost în stare să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
bunicul s-a uitat la mine și mi-a zâmbit și mi-a zis să nu-mi fie frică, profu’ de sport e un vechi tovarăș de-al lui, iar dacă va îndrăzni să-mi spună ceva, să-i transmit salutări din partea lui, și să nu-mi fac griji, că totul o să fie-n ordine, și să bag bine la cap că nu sunt nepotul te miri cui, apoi bunicul a tăcut, a apucat cele două sticle de bere, pe una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
staruri sau simpli figuranți, costă o grămadă de bani. Salvările acestui oraș sunt dotate cu aparate de taxat. Cam așa arată locul cu care am de-a face. Simt cum o altă durere își croiește drum spre găvanele ochilor mei. Salutare și bun venit. Îmi beau whiskyul scutit de accize din paharul pentru periuța de dinți și sunt atent să văd dacă mai aud zgomote. Diminețile sunt cele mai rele. Dimineața asta e încă și mai rea. Am auzit fugile interpretate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de analgezice. Calmantele astea sunt, într-adevăr, un rahat... Am traversat apartamentul amorțit, gemând, neliniștit, neajutorat. Am rămas nemișcat M-am așezat Am deschis televizorul cu telecomanda. Cu un pocnet prevestitor, prințul de Wales s-a ivit pe ecranul închiriat. Salutare, prințe, mi-am spus eu. Când te-ai întors? Tipul ăsta se va căsători peste o lună sau cam așa ceva. A agățat o micuță drăgălașă pe care o cheamă lady Diana. După cam arată, se pare că nu-i va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
coborând niște trepte de lemn. Ușa s-a deschis. L-am văzut pe Ossie în vestă și cu o îmbrăcăminte neprotocolară. Am văzut-o pe Martina la capătul coridorului, cu un șorț pe ea, și cu niște farfurii în mână. — Salutare, am croncănit. Ce e, mă, ai făcut ochi? A făcut un pas înainte. — E târziu, a spus Ossie. Din spatele umărului său se ivi fața curioasă a Martinei. — Du-te acasă, John, spuse Ossie. Du-te acasă. Ușa se închise cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
e plină de baricade și drapele. Nu se vorbește decât despre regalitate și scandaluri. E sezonul în care sunt omorâte și curvele. Curvele au pătruns de curând în cartierul meu. Nu știu cine sau ce le-a adus aici, dar iată-le: salutare, fetelor, și bun venit. Stau una câte una, câte două sau câte trei. Sunt mereu neliniștite. Băieții vin cu mașinile. Le vezi pe fetele astea vârâte pe geamurile deschise ale portierelor. Fetele sunt de-ale casei, dar clienții sunt străini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
acestui personagiu și consacrarea seculară, pe care i-a dat-o indiferența atîtor generații, au putut să influențeze și tinerețea Domniei Voastre, ca pe a atîtor predecesori în treburile publice, cari au preferat o tradiție plină de erori unei inițiative salutare pentru revizuirea materialului destinat educației copiilor noștri”. Capitolul despre fabulele lui La Fontaine se încheie, totuși, cu o reverență, o apărare, o ilustrare și o scuză a fabulistului francez - „Remușcări și omagiu“, dedicate poetului I.B. (Ion Barbu)... O altă secțiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
latitudinea Robertei Anastase care este foarte pricepută la număratul păsărilor... călătorite din săli parlamentare... Unde aruncăm pisica moartă? De când alde Osama bin Laden le-a înfipt un 11 septembrie, de le-a ajuns până-n măduva oaselor, americanii au redescoperit binefacerile salutare și reconfortante ale suflării în iaurt. Și suflă săracii, de li se desprind bojocii de coaste, însă cu toate acestea tot o mai pățesc, așa dacă nu săptămânal, măcar lunar ca să trăiască iar câte o mică alertă binladinistă. Conu Iancu
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
va scoate vinovat, dacă se va dovedi nevinovat! îl asigură el și se sculă de la masă, pentru a da de înțeles că întrevederea se încheiase. Acum trebuie să plec la "Republica"..., mai zise, întinzându-i mâna. Transmite-i tovarășului Togliatti salutările noastre și spune-i că-l așteptăm la Festival!... 4 După ce se văzu afară în stradă, Nando stătu puțin pe gânduri, apoi o apucă agale spre jos înspre Universitate. Nu era deloc grăbit să se întoarcă acasă la sora și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
porcinelor în patria sovietică, unde-l trimisese nu de mult partidul, într-un schimb de experiență. Văzându-l intrând pe ușă, zelosul activist raional îi întinse mâna peste tăblia biroului, ca unui vechi tovarăș de muncă și de luptă: A, salutare și noroc, tovarășe pensionar! Vă așteptam... Luați loc, luați loc! Luați loc, îl pofti și secretarul Girolteanu, urban și deferent ca întotdeauna. Stelian își scoase pălăria de pe cap și se așeză pe un scaun, curios să afle pentru ce motiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ar fi avut?... * Într-o zi, în pauza dintre două cursuri, Victor se pomeni pe neașteptate cu Bianca, vechea prietenă a Feliciei, care, fără să stea pe gânduri, veni drept la el și-i arse în spate un ghiont prietenesc. Salutare, umbră veche! i se adresă ea cu tupeu. Ce mai faci? Ai uitat că suntem vecini?... Surprins, scăpă țigara din mână și se răsuci spre fată, părându-i-se o clipă că era Felicia. Bună, dragă! îi răspunse el de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
carență, o insatisfacție, o suferință sau o decompensare psihică ea se va manifesta la nivel de câmp bioenergetic mai întâi, apoi, în timp, acest gap energetic va produce dereglări în plan fizic. De aceea, vindecările energetice sau spirituale pot fi salutare și nu simple paleative, după cum vindecarea pornește de la cauză și nu de la efectul bolilor. Spiritul bolnav ne afectează fizicul. Totuși, există un punct dincolo de care degradarea fizică nu mai poate fi reversibilizată. În acest caz, putem vorbi deja de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
omul era acolo, acoperind cu note un codice gros. În jur, alte volume deschise. Părea cufundat Într-o anevoioasă comparare a unor scrieri diferite, asupra cărora adnota glose. Cănd Îl zări, se opri pe dată, Închizând codicele pe care scria. — Salutările mele, messer Antonio, zise Dante. Și Îmi cer iertare dacă venirea mea Îți Întrerupe lucrarea, adăugă el arătând spre carte. Celălalt, ridicându-se din scaun, Înclină din cap În semn de salut. — Nu-i nimic ce nu poate fi lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Pentru căși permite Dedicată familiei mele Prologtc "Prolog" Salutări de pe marginea prăpastieitc "Salutări de pe marginea prăpastiei" E ziua nunții mele. Mai sunt două ore până când se presupune că va trebui să mă îndrept către altar. Prietena mea cea mai bună, Beatrice, mă ajută să-mi trag rochia peste cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Pentru căși permite Dedicată familiei mele Prologtc "Prolog" Salutări de pe marginea prăpastieitc "Salutări de pe marginea prăpastiei" E ziua nunții mele. Mai sunt două ore până când se presupune că va trebui să mă îndrept către altar. Prietena mea cea mai bună, Beatrice, mă ajută să-mi trag rochia peste cap. În timp ce rochia foșnește în jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
cum vorbești nu s ar lăsa pînă nu te-ar aranja de mai mare dragul ca să nu-ți mai ardă să-ți bagi nasul în viața altora. Tocmai de-asta, zise Poștașul, dacă trece zilele astea pe aici, transmite-i salutări din partea mea, că tot nu s-a întîmplat să ne întîlnim în ultimul timp. Sala era dreptunghiulară, avea vreo douăzeci de metri în adîncime și cam șapte-opt lățime. Fusese zugrăvită în întregime în albastru. În fund, în colțul din dreapta era
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
al nostru, dacă nu chiar un Tapis, scris cu s pentru că scris cu e poa' să ajungă după gratii. Dacă aveți nevoie de ceva să ne scriți. Nimic nu e prea scump pentru ghidul nostru de destin care ați fost. Salutări din partea celor care la Îndemnul dumneavoastră au ales calea grea a exilului, a prosperității și a demnității. Succes la Alegerile viitoare! Cu stimă, Șerban Ionescu France.” / Cherban Ionesco France 25. Scrisorile i-au fost Înmânate gata citite de Însuși patronul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]