2,500 matches
-
din Sărăsău O venit la dumneavoastră Să-l vadă oamenii mari! Foaie verde de mălai, Ursul meu e de trei ani, De trei ani și șase luni, Noaptea umblă tot pe drum! Ursul meu din Spania L-am adus cu sania! Joacă, joacă, urs nebun, Că de nu-ți fac pielea scrum! Ursul meu, când l-am adus, Se urca pe lemn sus Să mănânce cucuruz. Joacă, joacă, ursule, Că s-or coace murle Și mai tare te-I-ngrășa Și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Clocotește pământu', Clocotește și tot geme De opinci și de obiele, De hurmuz și de mărgele Și de fete frumușele. Ța,ța,ța, căprița, ța Sai în sus și nu mai sta. Țapu meu din Spania L-am adus cu sania Și-am să-l vând în joia mare Pentru-o oală de sarmale Și-un butoi ca din povești Cu vin alb de Odobești. Foaie verde foi negară Ia poftim căpriț-afară C-ai jucat deajuns în casă Și-ai luat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
-și mai are loc pe masă, este înclocuit cu rață, gâscă, curcan sau chiar cu pește. Mi- amintesc cu mare plăcere de Sărbătorile din copilărie, când se adunau toate rudele în casa părinților mei. După o masă îmbelșugată, plecau cu săniile în lungi plimbări. Nu lipseau colindele, pentru că se mergea la urat cu mic cu mare. Revelionul, o sărbătoare prea puțin înțeleasă de cei mici Chiar dacă pentru adulți trecerea dintre ani este un moment de bucurie și de petrecere, nu cereți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de-nregistrare a conștiinței!... Scutur din umărul meu pe Mitică... Voi să mă ridic... Nu pot... Sunt amorțit... Înțepenit... Amicul meu, reconfortat, mă ajută, făcând să-mi trosnească Încheieturile... Sunt În picioare... Sărut mâna crudelei Grazielle... Mitică mă duce până la sanie.”. Iar crudela Gratiella e neîndurătoare, Îi supune pe invitați la supliciul ascultării propriei opere, În lectura fermă, disciplinară a autoarei („- Mă rog, a se asculta toți când se citește!...”; „- Mă rog, a nu se conversa nimini când se citește!...”; „- Mă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
îți sărută poala și îți aduce avuții din ținuturile de unde soarele răsare, și de unde soarele apune (A. Russo). În a doua propoziție, subiectul Dunărea nu mai este repetat, având de-a face cu un subiect subînțeles. În zare zurgălăii de sănii... Suflet nins... (I. Pillat). În acest poem într-un vers sunt două propoziții eliptice de predicat. Prezența subiectului zurgălăii în prima propoziție și a complementului direct suflet, în a doua, pun în evidență elipsa celor două predicate, care pot fi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
care este determinat și el de un atribut substantival sau adjectival: rom. bidinea "pensulă mare pentru văruit, zugrăvit etc." < tc. badana [fırçası] "idem" (badana "var, spoială, zugrăveală, văruire, spoire", fırça "pensulă" + suf. de apartenență -sı); engl. bob "un tip de sanie; numele sportului practicat cu această sanie" < bob [sleigh] "idem"; rom. candel "zahăr cristalizat în prisme" < germ. Kandel[zucker] "idem" (Zucker "zahăr"); fr. canotier "un fel de pălărie" < [chapeau] canotier "idem" (canotier "vâslaș"); engl. caterpillar "tip de tractor cu șenile" < caterpillar
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
un atribut substantival sau adjectival: rom. bidinea "pensulă mare pentru văruit, zugrăvit etc." < tc. badana [fırçası] "idem" (badana "var, spoială, zugrăveală, văruire, spoire", fırça "pensulă" + suf. de apartenență -sı); engl. bob "un tip de sanie; numele sportului practicat cu această sanie" < bob [sleigh] "idem"; rom. candel "zahăr cristalizat în prisme" < germ. Kandel[zucker] "idem" (Zucker "zahăr"); fr. canotier "un fel de pălărie" < [chapeau] canotier "idem" (canotier "vâslaș"); engl. caterpillar "tip de tractor cu șenile" < caterpillar [tractor] "idem" (caterpillar "omidă; șenilă"); fr.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
blading "patinaj efectuat cu patine cu rotile modificate, numite rollerblades, care au rotile pe o singură linie mediană a patinelor" < [roller]blading "idem" (blade "lamă, tăiș", roller "rulou, sul" < roll "a se rostogoli"; sursa: New Words); bob "un tip de sanie; numele sportului practicat cu această sanie" (> fr., rom. bob) < bob[sleigh] (> rom. bobslei, fr. bobsleigh) sau bob[sled] "idem" (sleigh ~ sled "sanie", bob "zdruncinătură"); burger "hamburger" < [ham]burger (prin etimologie populară, după ham "șuncă", termenul provenind, de fapt, din top
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
rotile modificate, numite rollerblades, care au rotile pe o singură linie mediană a patinelor" < [roller]blading "idem" (blade "lamă, tăiș", roller "rulou, sul" < roll "a se rostogoli"; sursa: New Words); bob "un tip de sanie; numele sportului practicat cu această sanie" (> fr., rom. bob) < bob[sleigh] (> rom. bobslei, fr. bobsleigh) sau bob[sled] "idem" (sleigh ~ sled "sanie", bob "zdruncinătură"); burger "hamburger" < [ham]burger (prin etimologie populară, după ham "șuncă", termenul provenind, de fapt, din top. Hamburg + suf. -er); cable "cablogramă, comunicare
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
idem" (blade "lamă, tăiș", roller "rulou, sul" < roll "a se rostogoli"; sursa: New Words); bob "un tip de sanie; numele sportului practicat cu această sanie" (> fr., rom. bob) < bob[sleigh] (> rom. bobslei, fr. bobsleigh) sau bob[sled] "idem" (sleigh ~ sled "sanie", bob "zdruncinătură"); burger "hamburger" < [ham]burger (prin etimologie populară, după ham "șuncă", termenul provenind, de fapt, din top. Hamburg + suf. -er); cable "cablogramă, comunicare transmisă prin cablu submarin" < cable[gram] "idem"; car "automobil, autovehicul" < [motor] car "idem" (car "trăsură, căruță
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
351. 7 Vezi idem, p. 122. 8 Vezi Stati, p. 25. 9 Aurel Nicolescu, Probleme de sintaxă a propoziției, București, Editura Științifică, 1970, p. 14. Autorul dă, în această privință, un citat din poetul I. Pillat: În zare zurgălăii de sănii... Suflet nins..., în care se constată "elipsa celor două predicate, care pot fi sună și am". Această elipsă "nu afectează comunicarea, deoarece înțelesul global reiese din contextul exprimat". 10 Vezi Stati, pp. 19, 23-24. 11 Cf. Pușcariu, pp. 113, 121-124
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
conservare. Oamenilor le sunt dragi câinii și pentru că au calitatea de a se orienta uimitor În teren, chiar când acesta Îi este necunoscut. În condițiile vitrege, de viscol și furtuni, În timpul frigului năprasnic din regiunile polare, câinii-lup folosiți la tractarea săniilor găsesc Întotdeauna drumul spre așezări omenești. Este o calitate faptul că se adaptează ușor la schimbările de regim alimentar. Nu este pretențios la mâncare; se mulțumește cu un pește, o focă sau cu o morsă când se află În regiunile
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
au găsit alte Întrebuințări În cadrul armatei. Spre exemplu, au fost dresați și s-au obținut rezultate bune În serviciul de santinelă, pândă, cercetare În linia Întâi de război, ca sanitari, agenți de legătură, mesageri, transportatori de muniție și trăgători de sănii În locurile Înzăpezite, detectori de mine, paznici de depozite, provocatori de incendii, accidente și multe alte Întrebuințări, cât și În serviciul unităților de grăniceri. În literatura de specialitate din Întreaga lume pot fi găsite date și episoade emoționante privind valoarea
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
propriu de clasa medie milenaristă, care-și permite o noapte la hotel, un bulz la Șura Dacilor și cîteva ceasuri de hlizit cu punga pe zăpadă. în plan competițional nu se face nimic. Există, firește, federații de schi, biatlon, bob, sanie și altele. Ele papă banii de la buget și moțăie în anonimat. Televiziunile cu profil sportiv transmit zeci de ore de sporturi de iarnă pe săptămînă din străinătate, dar nici un minut de la noi. Federațiile nu fac nimic să și mediatizeze competițiile
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Astăzi nu mai există nici un exemplar. Termenii care denumesc părțile componente ale morilor de apă și de vânt sunt de origine latină, mulți dintre aceștia fiind împrumutați de la uneltele agricole sau de la mijloacele de transport: grindei 1, proțap, coș, capră, sanie, masă, podeț etc. Deocamdată nu dispunem de date care să ateste prezența morilor de apă de aici. Totuși, în satul Tarnița au existat două mori de apă situate una pe pârâul Berheci, în dreptul casei lui Ion Chirilă, iar a doua
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau într- o căruță, uneori fiind urcați pe casă. Acestea sunt reminiscențe ale unui trecut nu prea îndepărtat când, în urma probelor doveditoare a necumințeniei miresei, socrii mici erau trimiși cu mireasă cu tot acasă într-o căruță hodorogită sau pe sanie. Tot pe atunci, socrii mici erau iertați și mireasa era acceptată dacă rușinea era plătită cu câteva prăjini de pământ în plus, cu oi sau cu vite. A doua zi, înainte de amiază, se servește borșul moldovenesc al potroacelor, ce
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mortuare făcute din aur, bronz, piatră, lut ars și alte materiale au fost realizate la micenieni, egipteni dar și atunci bani pentru marea trecere erau introduși în gura decedatului. Care și ambarcațiuni mortuare au fost utilizate de asemeni, ca și sania în Rusia. Urnele celor incinerați erau depozitate domestic la Roma și la budiști, în cinerarii la etrusci, în catacombe la greci. Turnurile liniștii ale perșilor erau pentru ca vulturii sau alte animale să poată sfâșia trupurile aruncate acolo. Înmormântările fără sicrie
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
să ne rafinăm), una de prostituate de clasă, școli de menaj, școli de construcții, să facem training intensiv cu locuitorii (...) pentru limbi străine, construcții de pagini web pentru reclamă, cercetare calitativă, marketing, bune maniere comerciale, condusul grațios al trăsuricii sau saniei (școli vocaționale de vizitii), și să pregătim trupe de speriat turiștii de Haloween la puținele noastre castele și cetăți medievale.” Umorul care condimentează textele Mihaelei Miroiu este vecin cu autoironia, dacă nu este cumva chiar o formă de autoironie, căci
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
balamale, chei și diferite tipuri de Încuietori de uși și de porți. Potcovarii potcovesc animalele de povară: cai, boi și măgari. Caretăria sau legatul căruței constă În trasul șinelor pe roți și confecționarea legăturile de fier ale acestora sau a săniilor. Fierarii au deținut monopolul prelucrării fierului În toată perioada Evului Mediu. În secolul al XX-lea, mulți au devenit agricultori sau muncitori În industrie. După 1989, puținii fierari rămași la sate lucrează terenul agricol cu căruțe și unelte obținute prin
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
potcoavă pe drumul pe care merge? O altă specializare a fierăritului este caretăria / legatul căruței, care constă În trasul șinelor pe roți și confecționarea legăturile de fier ale căruțelor printr-o tehnică complexă numită ferecatul carelor, aplicată și la legatul săniilor. Deosebită de fierărit, dar derivată din acesta, este lăcătușeria. Lăcătușii reparau obiectele de uz casnic din fier, confecționează chei, balamale, Încuietori, lacăte, ace, foarfeci, clești, fiare de călcat rufele etc. Unele dintre uneltele de uz casnic realizate de meșterii fierari
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
forței sale aproape supraomenești, doborând un taur turbat care era gata să o calce în copite pe preoteasă. Ca orice erou care a biruit monstrul, își primește răsplata și devine ibovnicul femeii cucerite astfel. Cei doi încearcă să fugă cu sania peste Dunăre, dar gheața se rupe și sfârșesc înecați. Dragostea, dezlănțuită până la sfidarea tuturor limitelor, îi încearcă și pe bărbați, și pe femei, care se lasă orbește în seama patimii. Hangița Iana, din nuvela Pe drumul Bărăganului (1908), dominată sufletește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
dispuși la riscuri și chiar excentricități. Intră surprinzător pe geam, sar cu parașuta, aterizând direct din "cer" în mijlocul copiilor înmărmuriți de uimire și admirație. Mai mult, unii moși sunt dispuși să-și închirieze tehnica din dotare pentru inefabile aventuri cu sania, renii și Crăciunițele. Însoțitoarele moșului sunt veritabilele top-model, posesoare de picioare lungi și costume sexy. Ținutul lor preferat este clubul de lux. Aici îi atrag pe fanii bogați ai voluptăților dezlănțuite, oferindu-le în dar o mulțime de fantasme erotice
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
cealaltă suntem noi, cei mulți. Ne complacem deseori în vinovatele dulci-amărui delicii ale resemnării. ,, Fie pâinea cât de rea, tot ți-o fură cineva...". Ajungem să ne ironizăm eșecurile, fără a învăța ceva din ele. ,, Omul înțelept își face vara sanie și iarna o pune pe foc". Nu sunt fonduri pentru lemne în timp de criză. Micul nostru secret național este că niciodată nu poate fi mai rău. ,,De foame mănânci...și pâine cu mici". Nu oricum, ci împreună cu bere multă
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
decrete, a mai fost un decret mare și în 1964. Eu am ieșit în 1963, nu am făcut întreaga pedeapsă, ci doar 5 ani. Am ieșit iarna, în preajma lui 10 ianuarie. De la gara Dagâța către Tansa m-a luat cu sania un factor poștal, că mă cunoștea. El fiind din Tansa, m-a lăsat acolo și a trebuia doar să mai urc dealul către Suhuleț. Dar n-am putut urca dealul. Atunci pe mine m-a dus în spate până acasă
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Mort, copt, în genunchi, în coate trebuia să ajung în fermă. Eu am locuit o perioadă în casa Adamachi, vizavi de casa lui Sadoveanu. De acolo am luat tramvaiul, apoi am mers o bucată pe jos și a venit o sanie cu doi cai, că așa aveam o înțelegere cu băiatul de la fermă. Tot ăsta îmi zice: "Tovarășul inginer, trebuie să mânăm că a trecut o mașină de la partid!" "Costică, dă bici la cai!" Când am ajuns la poartă a oprit
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]